Cauza T‑609/15

Repsol YPF, SA

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marca Uniunii Europene figurativă BASIC – Denumiri comerciale naționale anterioare basic și basic AG – Motiv relativ de refuz – Utilizare în comerț a unui semn al cărui domeniu de aplicare depășește domeniul local – Articolul 8 alineatul (4) și articolul 53 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 21 septembrie 2017

1.      Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate relativă – Existența unui drept anterior vizat la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Condiții – Interpretare în lumina dreptului Uniunii – Apreciere în raport cu criteriile stabilite de dreptul național care reglementează semnul invocat

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (4) și art. 53 alin.(1) lit. (c)]

2.      Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate relativă – Existența unui drept anterior vizat la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Utilizarea semnului în comerț – Criteriu temporal

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (4) și art. 53 alin.(1) lit. (c)]

3.      Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate relativă – Existența unui drept anterior vizat la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Marca figurativă BASIC și denumirile comerciale basic și basic AG

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (4) și art. 53 alin.(1) lit. (c)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 24-27)

2.      În ceea ce privește prima condiție de aplicare a articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca Uniunii Europene, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, un semn este utilizat în comerț atunci când utilizarea sa se situează în contextul unei activități comerciale care vizează un avantaj economic, iar nu în domeniul privat.

În ceea ce privește perioada relevantă în vederea aprecierii acestei condiții, reiese din jurisprudență că persoana care solicită declararea nulității trebuie să demonstreze că utilizarea semnului invocat în comerț a intervenit înainte de depunerea cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene în cauză. În plus, potrivit jurisprudenței, acest semn trebuie să fie încă utilizat la momentul introducerii cererii de declarare a nulității. Cu alte cuvinte, trebuie să se stabilească faptul că semnul invocat era utilizat nu numai la data de depunere a cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene, ci și la data de depunere a cererii de declarare a nulității, fiind stabilit că, atunci când este adusă o astfel de probă, se poate considera în mod legitim că semnul menționat era „încă […] utilizat” la această din urmă dată în sensul jurisprudenței amintite.

(a se vedea punctele 47 și 48)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 49-67)