Cauza T‑245/11
ClientEarth
și
The International Chemical Secretariat
împotriva
Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA)
„Acces la documente – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Documente deținute de ECHA – Documente care emană de la un terț – Termen acordat pentru a se răspunde la o cerere de acces – Refuzul accesului – Excepție referitoare la protecția intereselor comerciale ale unui terț – Excepție referitoare la protecția procesului decizional – Interes public superior – Informații privind mediul – Emisii în mediu”
Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a doua) din 23 septembrie 2015
1. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare – Cerințe de formă – Semnătură manuscrisă a unui avocat – Depunerea unei cereri introductive în numele a doi reclamanți – Semnătură precedată de menționarea doar a unuia dintre reclamanți – Admisibilitate – Condiții
[Regulamentul de procedură al Tribunalului (1991), art. 43 alin. (1) primul paragraf și articolul 44 alin. (1)]
2. Acțiune în anulare – Condiții de admisibilitate – Persoane fizice sau juridice – Acțiune formulată de mai mulți reclamanți împotriva aceleiași decizii – Calitatea procesuală activă a unuia dintre ei – Admisibilitatea acțiunii în întregime
(art. 263 al patrulea paragraf TFUE)
3. Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Aprecierea acestor efecte în funcție de conținutul actului
(art. 263 TFUE)
4. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Refuzul accesului la un document pentru motivul inexistenței sale sau al nedeținerii acestuia de către instituția respectivă – Circumstanță nesusceptibilă să determine inaplicabilitatea regulamentului
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 și art. 8 alin. (1) și (3)]
5. Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Decizie de refuz al accesului la documentele unei instituții ca urmare a unei cereri de confirmare – Includere – Condiții
[art. 263 TFUE; Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8 alin. (1)]
6. Acțiune în anulare – Interesul de a exercita acțiunea – Noțiune – Acțiune care poate aduce un beneficiu reclamantului – Interes care trebuie să existe în continuare până la pronunțarea hotărârii judecătorești
(art. 263 al patrulea paragraf TFUE)
7. Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Interesul de a exercita acțiunea – Acțiune îndreptată împotriva unei decizii a unei agenții a Uniunii care refuză accesul la documente – Publicarea pe parcursul procesului a informațiilor solicitate pe site‑ul internet al agenției – Dispariția interesului de a exercita acțiunea
[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8 alin. (1)]
8. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Termen acordat pentru a se răspunde la o cerere de acces – Depășire – Decizie implicită de respingere – Menținerea competenței instituției respective pentru a răspunde în afara termenului la cererea de acces – Decizie de prelungire – Consecințele depășirii termenului
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 8 alin. (1) și (2)]
9. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Interpretare și aplicare stricte
[art. 15 alin. (3) TFUE; Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentele (4) și (11) și art. 1 și 4]
10. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Difuzarea pe internet a anumite informații referitoare la substanțele înregistrate – Numele și datele de contact ale solicitanților de înregistrări – Posibilitatea Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de a nu comunica informații în lipsa unei cereri de confidențialitate din partea persoanelor în cauză – Lipsă
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2) prima liniuță și Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 lit. (a) pct. (xi), art. 118 alin. (2) lit. (d) și art. 119 alin. (2) lit. (d)]
11. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția procesului decizional – Condiții – Atingere concretă, efectivă și gravă adusă procesului respectiv – Conținut
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (3) primul paragraf și Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 119 alin. (2)]
12. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția procesului decizional – Întindere – Amploarea volumului de muncă necesitat de cererea de acces – Excludere
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (3)]
13. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Refuzul accesului – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Posibilitatea de a se întemeia pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente – Limite
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2)]
14. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Acces la documentele deținute de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) – Prezumție în favoarea nedivulgării informațiilor privind cantitatea exactă a unei substanțe produse sau introduse pe piață – Obligația ECHA de a demonstra existența unei atingeri aduse intereselor comerciale ale persoanelor vizate în cazul divulgării – Lipsă
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4, și Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 118 alin. (2) lit. (c)]
15. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Cerere de acces care vizează informații privind mediul – Aplicarea Regulamentului nr. 1367/2006 ca lex specialis în raport cu Regulamentul nr. 1049/2001 – Incidență – Excepții de la dreptul de acces la documente – Domeniu de aplicare – Protecția intereselor comerciale – Excludere
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1) alin. (2) prima-a treia liniuță și alin. (5), și Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 6 alin. (1)]
16. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Cerere de acces care vizează informații privind mediul – Regulamentul nr. 1367/2006 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Interes public care justifică divulgarea unor documente – Noțiune
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2), și Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 6 alin. (1)]
17. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Cerere de acces care vizează informații privind mediul – Regulamentul nr. 1367/2006 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Interes public care justifică divulgarea unor documente – Invocarea principiului transparenței – Necesitatea valorificării considerațiilor particulare în raport cu speța
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2), și Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 6 alin. (1)]
18. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Cerere de acces care vizează informații privind mediul – Regulamentul nr. 1367/2006 – Informații care se referă la emisii în mediu – Noțiune – Informație privind cantitatea produsă sau introdusă pe piața substanțelor chimice – Excludere
[Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (1) lit. (d) pct. (ii), și Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 3 alin. (15)]
19. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Documente care emană de la terți – Obligația de consultare prealabilă a terților respectivi – Întindere
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin (1), (2) și (4)]
20. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția intereselor comerciale ale unei persoane determinate – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Întindere – Exceptare de la obligație – Informații privind cantitatea exactă a unei substanțe chimice produse sau introduse pe piață în temeiul Regulamentului nr. 1907/2006 – Condiții
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2) prima liniuță și alin. (6), și Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 118 alin. (2) lit. (c)]
21. Procedură jurisdicțională – Invocarea de motive noi pe parcursul procesului – Condiții – Dezvoltarea unui motiv existent – Admisibilitate – Soluție analogă pentru criticile invocate în susținerea unui motiv – Obiecție întemeiată pe încălcarea principiului proporționalității invocată în susținerea unui motiv întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001 – Admisibilitate
[Regulamentul de procedură al Tribunalului (1991), art. 44 alin. (1) lit. (c) și art. 48 alin. (2); Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (6)]
22. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Difuzarea pe internet a anumite informații referitoare la substanțele înregistrate – Intervale integrale cantitative ale substanțelor – Posibilitatea unui terț de a obliga Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) să comunice intervale nestabilite încă prin formularea unei cereri de acces în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 – Lipsă
[Convenția de la Aarhus, art. 4 alin. (3) lit. (a); Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (4), Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 3 primul paragraf, și Regulamentul nr. 1907/2006, art. 118 alin. (1) și art. 119 alin. (2) lit. (b)]
23. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare – Cerințe de formă – Expunere sumară a motivelor invocate – Enunțare abstractă – Inadmisibilitate
[Regulamentul de procedură al Tribunalului (1991), art. 44 alin. (1) lit. (c)]
1. În temeiul articolului 43 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de procedură al Tribunalului, originalul oricărui act de procedură trebuie semnat de agentul sau de avocatul părților. Fiind vorba despre o acțiune redactată și introdusă de un avocat în numele a două reclamante, faptul că pe ultima pagină a cererii introductive figurează mențiunile „prezentat de […] și, respectiv, de […]” și „pentru […]”, făcându‑se trimitere la una singură dintre reclamante, nu poate infirma concluzia că respectiva cerere introductivă este conformă atât dispoziției menționate, cât și articolului 44 alineatul (1) din regulamentul în cauză. Astfel, pe de o parte, nu reiese din nicio dispoziție a dreptului Uniunii că astfel de mențiuni ar fi obligatorii și că avocatul ar trebui să precizeze pe ultima pagină a cererii introductive, după aplicarea semnăturii sale, care sunt reclamantele în cauză. Pe de altă parte, nu se poate susține în mod rezonabil, având în vedere faptul că fiecare dintre reclamante a încredințat în mod corespunzător o împuternicire în numele avocatului care a semnat cererea introductivă, că menționarea unei singure reclamante înainte și după semnătura avocatului constituie o limitare la o singură reclamantă a reprezentării de către acesta în fața instanței Uniunii.
(a se vedea punctele 84 și 88-92)
2. Întrucât este vorba despre una și aceeași acțiune, din moment ce una dintre reclamante are calitate procesuală activă, nu este necesar să se examineze calitatea procesuală a celorlalte reclamante decât dacă temeiul ar fi reprezentat de considerații de economie a procedurii.
(a se vedea punctul 97)
3. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 101-104)
4. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 105 și 106)
5. După cum prevede articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, respingerea unei cereri de confirmare poate, în principiu, să facă obiectul unei acțiuni în anulare. În acest sens, deși, desigur, nu orice răspuns la o cerere de informații generală constituie în mod necesar o decizie care deschide calea unei acțiuni în anulare, alta este situația în cazul unei cereri de informații bine definite, la care o agenție a Uniunii a răspuns fără a se limita să comunice simple informații generale, ci adoptând o decizie de respingere a cererii de informații. Independent de chestiunea dacă agenția în cauză avea sau nu avea obligația de a acorda accesul la informațiile respective, în special în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001, nu este mai puțin adevărat că este vorba despre o decizie constând într‑un răspuns negativ, destinată să producă efecte juridice și deci susceptibilă să facă obiectul unei căi de atac.
(a se vedea punctele 107, 109 și 110)
6. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 114 și 115)
7. În ceea ce privește o acțiune îndreptată împotriva refuzului unei agenții a Uniunii de a divulga informații la care se solicitase accesul în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, atunci când, ca urmare a introducerii acțiunii, informațiile solicitate sunt divulgate pe site‑ul internet al agenției, este necesar să se constate că litigiul a rămas fără obiect și reclamantele au pierdut interesul de a exercita acțiunea, astfel încât nu mai este necesară pronunțarea. Din această perspectivă, în privința acestor informații, se poate deci considera că cererea reclamantelor a primit un răspuns favorabil. Anularea deciziei atacate, în ceea ce privește refuzul accesului la informațiile respective, nu le‑ar aduce, prin urmare, niciun beneficiu.
(a se vedea punctele 119 și 120)
8. Expirarea termenelor prevăzute la articolul 8 din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei nu are ca efect privarea instituției de competența de a adopta o decizie explicită. În această privință, legiuitorul a stabilit consecințele unei depășiri a termenului prevăzut la articolul 8 alineatele (1) și (2) din regulamentul menționat, prevăzând la articolul 8 alineatul (3) din acest regulament că încălcarea termenului de către instituție dă dreptul la introducerea unei acțiuni în justiție. Depășirea termenului pentru acordarea unui răspuns nu poate afecta însă decizia prin care se soluționează cererea de confirmare cu o nelegalitate care să îi justifice anularea. Situația este aceeași atunci când este repusă în discuție legalitatea sau validitatea unei decizii de prelungire. Astfel, chiar nevaliditatea deciziei de prelungire ar permite să se constate numai, cel mult, că termenul de răspuns la cererea de confirmare nu a fost prelungit și că, în consecință, decizia atacată a fost adoptată în afara termenului, lucru care nu i‑ar afecta însă legalitatea.
(a se vedea punctele 130-132 și 136)
9. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 145, 146 și 202)
10. În ceea ce privește o cerere de acces la numele și la datele de contact ale producătorilor și ale importatorilor de substanțe chimice înregistrate la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), aceasta nu poate să întemeieze o decizie de refuz al accesului pe articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei coroborat cu articolul 118 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, având în vedere că numele și datele de contact sunt informații care intră sub incidența articolului 119 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006. Or, respectivul articol 119 alineatul (2) prevede divulgarea pe internet a tuturor informațiilor conținute în fișa cu date de securitate, cu excepția cererilor de confidențialitate întemeiate pe articolul 10 litera (a) punctul (xi) din Regulamentul nr. 1907/2006.
Astfel, presupunând, pe de o parte, că regimul de difuzare pe internet prevăzut la articolul 119 din Regulamentul nr. 1907/2006 este exhaustiv, articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001 coroborat cu articolul 118 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006 nu ar fi aplicabil informațiilor vizate la articolul 119 din regulamentul menționat și, în consecință, nu poate justifica refuzul de a acorda accesul la informațiile privind numele și datele de contact ale solicitanților de înregistrări. Presupunând, pe de altă parte, că regimul prevăzut de articolul 119 menționat nu exclude, în principiu, în totalitate, regimul de acces la documente prevăzut de Regulamentul nr. 1907/2006 la articolul 118 și de Regulamentul nr. 1049/2001, nu este mai puțin adevărat că articolul 119 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006 prevede că informațiile solicitate în speță trebuie să fie divulgate pe internet, cu excepția cazului în care ECHA admite o cerere de confidențialitate. În consecință, ECHA nu poate, în lipsa unei asemenea cereri, să motiveze refuzul oricărei divulgări a informațiilor solicitate prin prezumția legală prevăzută la articolul 118 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006 apreciind că divulgarea ar aduce atingere protecției intereselor comerciale ale persoanei în cauză. Astfel, prezumția legală de la articolul 118 din Regulamentul nr. 1907/2006 nu ar fi susceptibilă să justifice, în principiu, nedivulgarea unei informații, în timp ce o dispoziție mai specifică, și anume articolul 119 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1907/2006, impune ca această informație să fie, în principiu, divulgată.
(a se vedea punctele 151-153)
11. Pentru aplicarea excepției de la dreptul de acces la documente privind protecția procesului decizional prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei este necesar să se demonstreze că accesul în cauză putea aduce în mod concret atingere interesului protejat de excepție și că riscul de a aduce atingere acestui interes era previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. Mai mult, pentru a face obiectul excepției prevăzute la articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul menționat, atingerea adusă procesului decizional trebuie să fie gravă. Astfel, aceasta este gravă în special atunci când divulgarea conținutului documentelor în cauză are un impact important asupra procesului decizional. Or, aprecierea gravității depinde de toate circumstanțele cauzei și în special de efectele negative, invocate de instituție, ale divulgării documentelor vizate asupra procesului decizional.
În ceea ce privește o cerere de acces la numele și la datele de contact ale producătorilor și ale importatorilor de substanțe chimice înregistrate la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), numele solicitanților de înregistrări nu sunt informații în legătură cu însuși procesul, ci constituie, mai curând, informații referitoare la decizia care rezultă din procesul menționat. Accesul la informațiile solicitate nu poate împiedica ECHA să decidă în legătură cu măsurile care trebuie adoptate pentru a pune în aplicare obligațiile de divulgare a informațiilor pe internet, care rezultă din articolul 119 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice. Tot astfel, un pretins risc de eludare a procedurilor prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006 nu privește procesul decizional, ci, mai curând, consecințele unei eventuale divulgări a informațiilor solicitate. Or, numai procesul decizional este vizat de motivul de refuz prevăzut la articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1049/2001.
(a se vedea punctele 156, 157, 160 și 162)
12. Excepția de la dreptul de acces prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei urmărește doar să protejeze procesul decizional, iar nu să evite instituțiilor în cauză un volum de muncă excesiv.
(a se vedea punctul 161)
13. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 168-172 și 231)
14. Articolul 118 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice include o prezumție generală potrivit căreia informația privind cantitatea exactă a substanțelor produse sau introduse pe piață aduce în principiu atingere protecției intereselor comerciale ale persoanei în cauză. Atunci când se aplică prezumția legală din această dispoziție, autoritatea respectivă poate considera că divulgarea ar aduce atingere protecției intereselor comerciale ale persoanei în cauză fără a avea obligația de a efectua o apreciere concretă a conținutului fiecăruia dintre documentele a căror divulgare este solicitată. Ca urmare a acestei prezumții legale și în lipsa unor elemente concrete care ar putea să o pună în discuție, Agenția Europeană pentru Produse Chimice nu este obligată să demonstreze în ce mod divulgarea cantității exacte ar fi adus atingere intereselor comerciale ale persoanelor în cauză.
Această concluzie nu este repusă în discuție de faptul că examinarea necesară soluționării unei cereri de acces la documente trebuie, în principiu, să aibă un caracter concret și individual. Acest principiu cunoaște, astfel, excepții, în special în prezența existenței unei prezumții generale potrivit căreia divulgarea documentului în cauză ar aduce atingere intereselor protejate prin excepțiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Acest lucru este cu atât mai valabil atunci când o astfel de prezumție este prevăzută explicit într‑o dispoziție legală, și anume articolul 118 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006.
(a se vedea punctele 174, 176 și 177)
15. Prima teză a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului stabilește o regulă privind excepțiile care figurează la articolul 4 alineatul (2) prima și a treia liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Cea de a doua teză a aceluiași alineat (1) nu menționează pur și simplu celelalte excepții, ci celelalte excepții stabilite la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001. Sunt deci vizate de această dispoziție excepțiile care figurează la articolul 4 alineatul (1), la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță și la articolul 4 alineatele (3) și (5). Dat fiind că protecția intereselor comerciale intră sub incidența articolului 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001, care este vizat în prima teză a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1367/2006, aceasta nu este inclusă în sintagma celelalte excepții care figurează în a doua teză a acestui articol 6 alineatul (1).
(a se vedea punctul 187)
16. Articolul 6 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului nu se referă decât la un interes public pentru comunicare, iar nu la un interes public superior în sensul articolului 4 alineatul (2) in fine din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Din articolul 6 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 1367/2006 nu decurge deci că divulgarea informațiilor privind mediul prezintă întotdeauna un interes public superior.
(a se vedea punctul 189)
17. Deși este adevărat că interesul public superior susceptibil să justifice divulgarea unui document nu trebuie în mod necesar să fie distinct de principiile care stau la baza Regulamentului nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, simple considerații generale nu pot fi însă de natură să demonstreze faptul că principiul transparenței prezintă o importanță specială care ar putea prima asupra considerentelor care justifică refuzul divulgării documentelor în cauză și că revine reclamantului sarcina de a invoca în mod concret împrejurări care stau la baza unui interes public superior ce justifică divulgarea documentelor vizate.
Rezultă că un interes public superior în favoarea divulgării nu decurge din simplul fapt că informațiile în cauză constituie informații privind mediul. Astfel, fiind vorba despre o cerere de informații despre mediu care privesc cantitatea exactă a anumitor substanțe periculoase produse sau introduse pe piață, reclamantul nu poate invoca, în mod generic, doar principii care stau la baza Regulamentului nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului coroborat cu Regulamentul nr. 1049/2001, fără a susține niciun argument de natură să demonstreze că, în ceea ce privește cantitatea exactă a substanțelor, invocarea acelorași principii prezintă o importanță deosebită având în vedere împrejurările speciale ale speței.
(a se vedea punctele 193, 194 și 196)
18. Deși Regulamentul nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului nu cuprinde o definiție explicită a noțiunii de emisii în mediu, este permis, având în vedere modul de redactare a articolului 2 alineatul (1) litera (d) punctul (ii) din acest regulament, să se conchidă că pot constitui emisii numai evacuările în mediu care afectează sau pot afecta elementele mediului. Astfel, simpla producere sau introducere pe piață a unei substanțe nu poate fi considerată o evacuare a acestei substanțe în mediu, așa încât informația privind cantitatea produsă sau introdusă pe piață nu poate nici ea să constituie o informație care se raportează la o emisie în mediu.
Această concluzie nu poate fi pusă la îndoială de o argumentație potrivit căreia o substanță care este introdusă pe piață interacționează în mod necesar cu mediul și cu oamenii, astfel încât introducerea pe piață constituie deja emisie în mediu. Mai întâi, interacțiunea cu sănătatea sau cu siguranța oamenilor nu este suficientă pentru a se ajunge la concluzia existenței unei emisii în mediu și că o astfel de emisie presupune o evacuare în mediu care afectează sau poate afecta elementele mediului. În acest sens, deși este adevărat că riscul abstract de emisie a unei substanțe există de la producerea acesteia și că, desigur, nu este exclus ca acest risc să fie accentuat de introducerea pe piață a substanței, simplul risc ca o substanță să poată fi emisă în mediu nu justifică să se califice cantitatea substanței produse ori introduse pe piață drept informație privind emisii în mediu.
Apoi, există substanțe, și anume în special intermediarii în sensul articolului 3 alineatul (15) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, care, dacă sunt utilizate conform destinației, nu sunt emise în mediu. În cazul în care toate substanțele, altele decât intermediarii, sunt susceptibile să fie evacuate în mediu la un moment al ciclului lor de viață, aceasta nu înseamnă însă că, pentru aceste substanțe, cantitatea produsă ori introdusă pe piață ar putea fi considerată o informație care se referă la evacuările în mediu care afectează sau pot afecta elementele mediului.
(a se vedea punctele 205, 206 și 208-213)
19. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 222 și 223)
20. Din dispozițiile articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei rezultă că, în cazul în care doar o parte a documentului solicitat se încadrează în una sau mai multe dintre excepțiile de la dreptul de acces, se divulgă celelalte părți ale documentului. Pe de altă parte, principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit. În acest sens, articolul 4 alineatul (6) din regulamentul menționat presupune o examinare concretă și individuală a conținutului fiecărui document. Astfel, numai o asemenea examinare a fiecărui document poate permite instituției să aprecieze posibilitatea de a acorda un acces parțial solicitantului. O apreciere a documentelor care s‑ar realiza pe categorii, față de o apreciere efectuată în raport cu elementele concrete de informare conținute în aceste documente, se dovedește insuficientă, din moment ce examinarea pe care o instituție este chemată să o realizeze trebuie să îi permită acesteia să aprecieze în mod concret dacă o excepție invocată se aplică într‑adevăr tuturor informațiilor conținute în respectivele documente.
În ceea ce privește o cerere de informații privind cantitatea exactă a unei substanțe chimice produse sau introduse pe piață, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) nu are obligația de a proceda la o examinare de la caz la caz, în condițiile în care prezumția legală prevăzută la articolul 118 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, potrivit căreia divulgarea cantității exacte aduce atingere protecției intereselor comerciale ale persoanelor în cauză, se aplică la toate substanțele în discuție. În plus, reclamantul nu a prezentat, nici pentru totalitatea acestor substanțe, nici pentru substanțe specifice, elemente susceptibile să repună în discuție această prezumție legală și nu a demonstrat nici existența unui interes public superior care să justifice, cel puțin pentru o parte din substanțe, divulgarea informațiilor solicitate. În consecință, ECHA putea considera că informațiile privind cantitatea exactă a tuturor substanțelor în cauză intrau sub incidența excepției prevăzute la articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001. Pe de altă parte, respectivul articol 118 alineatul (2) litera (c) nu depășește limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit, și anume protecția intereselor comerciale.
(a se vedea punctele 229, 230, 232 și 239)
21. Potrivit dispozițiilor articolului 44 alineatul (1) litera (c) coroborate cu dispozițiile articolului 48 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, cererea de sesizare a instanței trebuie să cuprindă obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor invocate și invocarea de noi motive pe parcursul procesului este interzisă, cu excepția cazului în care aceste motive se bazează pe elementele de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii. Cu toate acestea, un motiv care constituie dezvoltarea unui motiv enunțat anterior, direct sau implicit, în cererea de sesizare a instanței și care prezintă o legătură strânsă cu acesta trebuie declarat admisibil. O soluție similară se impune în ceea ce privește o obiecție invocată în susținerea unui motiv.
Este, prin urmare, admisibilă o obiecție întemeiată pe încălcarea principiului proporționalității invocată în cadrul unei acțiuni împotriva unei decizii de refuz al accesului la documente, în susținerea unui motiv întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Astfel, dispoziția menționată urmărește să contribuie la respectarea acestui principiu permițând o divulgare parțială în cazul în care excepția de la dreptul de acces se referă numai la o parte din documentul solicitat, în scopul de a nu depăși limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit. În acest context, trimiterea făcută de reclamante la principiul proporționalității nu constituie un motiv nou, ci o obiecție care precizează motivul întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001.
(a se vedea punctele 235-237)
22. În ceea ce privește obligația Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de a publica, în conformitate cu articolul 119 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, intervalul integral cantitativ în care a fost înregistrată o substanță, regulamentul menționat nu instituie o legătură între această obligație și dreptul de acces la documente prevăzut la articolul 118 alineatul (1) coroborat cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Nu este posibil, așadar, să se impună respectarea obligației de difuzare pe internet printr‑o cerere de acces la documente. Nu este posibil, așadar, să se impună respectarea obligației de înregistrare printr‑o cerere de acces la documente. Din această perspectivă, o cerere de acces la documente nu poate să oblige ECHA să creeze anumite date care nu există, chiar dacă difuzarea acestor date este prevăzută la articolul 119 din Regulamentul nr. 1907/2006. Prin urmare, ECHA are dreptul să respingă o cerere de acces la intervalul total cantitativ al anumitor substanțe de informații pentru motivul că nu deține informațiile solicitate. Nefiind obligată să consulte terții cu privire la informații care nu se află în posesia sa, nu se poate imputa ECHA încălcarea articolului 4 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1049/2001.
Pe de altă parte, articolul 4 alineatul (3) litera (a) din Convenția de la Aarhus prevede explicit că o cerere de informații despre mediu poate fi refuzată în cazul în care autoritatea publică căreia îi este adresată nu deține informațiile despre mediu solicitate. Potrivit articolului 3 primul paragraf din Regulamentul nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului, Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei se aplică oricărei cereri de acces la informațiile privind mediul deținute de instituții sau organisme comunitare, de unde se poate deduce că această trimitere nu vizează decât documentele existente și aflate în posesia instituției respective. Prin urmare, chiar presupunând că intervalele integrale cantitative constituie informații privind mediul, această împrejurare nu poate pune în discuție legalitatea respingerii unei cereri de acces la aceste informații.
(a se vedea punctele 252, 253 și 259)
23. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 256)