Cauza T‑486/11
Orange Polska S.A., fostă Telekomunikacja Polska S.A.
împotriva
Comisiei Europene
„Concurență – Abuz de poziție dominantă – Piața poloneză a telecomunicațiilor – Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 102 TFUE – Condiții impuse de operatorul istoric pentru autorizarea accesului remunerat al operatorilor noi la rețea și la serviciile cu ridicata de acces în bandă largă – Interes legitim de a constata o încălcare – Amenzi – Obligația de motivare – Gravitatea încălcării – Circumstanțe atenuante – Proporționalitate – Fond – Orientările din 2006 privind calcularea amenzilor”
Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 17 decembrie 2015
1. Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Putere de apreciere a Comisiei – Control jurisdicțional – Competența de fond a instanței Uniunii – Întindere – Control de legalitate atât de drept, cât și de fapt – Efecte – Prerogativa de modificare a cuantumului amenzii
(art. 102 TFUE, 261 TFUE și 263 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 și 31; Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei)
2. Concurență – Procedură administrativă – Competențe ale Comisiei – Constatarea unei încălcări consumate – Obligația Comisiei de a demonstra un interes legitim pentru constatarea unei asemenea încălcări
[art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 7 alin. (1)]
3. Concurență – Procedură administrativă – Comunicarea privind obiecțiunile – Conținut necesar – Respectarea dreptului la apărare – Indicarea principalelor elemente de fapt și de drept care pot determina o amendă – Conținut – Menționarea factorilor pertinenți privind circumstanțele agravante și atenuante – Caracter suficient
[art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 27 alin. (1) și art. 31; Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei]
4. Dreptul Uniunii Europene – Principii – Drepturi fundamentale – Dreptul la un proces echitabil – Întindere – Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona – Lipsa incidenței asupra conținutului principiului procesului echitabil
(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf)
5. Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Marjă de apreciere rezervată Comisiei – Limite – Respectarea principiului proporționalității – Întindere – Luare în considerare a gravității încălcării și a criteriilor de apreciere a acesteia
(art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23; Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei)
6. Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Criterii – Gravitatea încălcării – Inexistența unei liste obligatorii sau exhaustive de criterii – Criterii de apreciere
(art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23; Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei)
7. Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Criterii – Gravitatea încălcării – Obligația de a lua în considerare impactul real asupra pieței – Inexistență – Luare în considerare a unor criterii care nu sunt menționate expres în orientările Comisiei
[art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 98/C 9/03 a Comisiei, pct. 1 A, și Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 22]
8. Poziție dominantă – Abuz – Refuz de furnizare – Încălcare considerată ca fiind foarte gravă – Criterii de apreciere – Poziție dominantă care își are originea într‑un fost monopol legal – Încălcări multiple, flagrante, persistente și intenționate săvârșite pe întregul teritoriu al unui stat membru
(art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23; Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei)
9. Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Criterii – Circumstanțe atenuante – Încetarea încălcării după intervenția Comisiei – Necesitatea existenței unei legături de cauzalitate
[art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 98/C 9/03 a Comisiei, pct. 3 a treia liniuță, și Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 29 prima liniuță]
10. Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Criterii – Circumstanțe atenuante – Colaborare efectivă a întreprinderii în cadrul procedurii, în afara domeniului de aplicare al Comunicării privind cooperarea – Includere – Condiții
[art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 29 a patra liniuță]
1. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 66-68, 114 și 115)
2. Din articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1/2003, interpretat în lumina lucrărilor pregătitoare ale acestui regulament, rezultă obligația Comisiei de a demonstra existența unui interes legitim pentru a constata încălcarea săvârșită în trecut atunci când, pe de o parte, încălcarea a încetat și, pe de altă parte, Comisia nu impune o amendă.
Astfel, există o legătură între, pe de o parte, obligația impusă Comisiei de a demonstra un interes legitim pentru constatarea unei încălcări și, pe de altă parte, prescrierea dreptului acesteia de a impune amenzi. Prescrierea dreptului Comisiei de a aplica amenzi nu poate afecta competența sa implicită de a constata încălcarea. Exercitarea acestei competențe implicite de a adopta o decizie prin care se constată o încălcare după curgerea termenului de prescripție este supusă însă condiției demonstrării de către Comisie a existenței unui interes legitim de a efectua o asemenea constatare.
Rezultă că Comisia nu are obligația să demonstreze existența unui interes legitim pentru constatarea unei încălcări săvârșite în trecut atunci când sancționează această încălcare printr‑o amendă.
(a se vedea punctele 76-78)
3. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 90-92)
4. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care cuprinde includerea Cartei drepturilor fundamentale în dreptul primar al Uniunii, nu a modificat substanțial conținutul dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta rezultă, printre altele, din cuprinsul articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și cum a fost recunoscut la nivelul Uniunii în calitate de principiu general al dreptului Uniunii. Aceste considerații pot fi extinse la dreptul de a fi ascultat și, mai larg, la dreptul la apărare în ansamblu, întrucât aceste drepturi contribuie la garantarea desfășurării unui proces echitabil.
(a se vedea punctul 95)
5. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 109 și 176)
6. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 110-113)
7. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 163)
8. La investigarea unui abuz de poziție dominantă săvârșit cu încălcarea dreptului Uniunii în materia concurenței, în cazul în care existența poziției dominante își are originea într‑un fost monopol legal, această împrejurare trebuie luată în considerare. În cadrul aprecierii proporționalității unei amenzi aplicate pentru abuzul săvârșit de o întreprindere de telecomunicații și în ceea ce privește, mai exact, caracterul proporțional al cuantumului de bază al amenzii, este esențial să se țină seama
– în primul rând, de faptul că poziția dominantă a acestei întreprinderi își are originea într‑un fost monopol legal,
– în al doilea rând, de faptul că încălcarea săvârșită constă în încălcări multiple, flagrante, persistente și intenționate ale cadrului normativ care obligă această întreprindere, în calitate de operator care deține o putere semnificativă pe piață, să acorde operatorilor alternativi accesul necondiționat la bucla sa locală și la serviciile conexe în condiții transparente, echitabile și nediscriminatorii,
– în al treilea rând, de faptul că această întreprindere cunoaște caracterul ilicit al comportamentului său, atât pe plan normativ, deoarece a făcut obiectul unor investigații și a fost sancționată prin decizii ale autorității naționale de reglementare, menținute prin decizii definitive ale instanțelor naționale, cât și pe planul dreptului concurenței, în cadrul căruia practicile sale au urmărit împiedicarea sau întârzierea intrării noilor operatori pe piețele relevante ale produselor, și,
– în al patrulea rând, de faptul că piețele produselor afectate de practicile abuzive ale acestei întreprinderi, care au o dimensiune considerabilă, întrucât cuprind întregul teritoriu al unuia dintre cele mai mari state membre ale Uniunii, sunt piețe care au o importanță mare atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, în sensul că accesul la internet în bandă largă constituie elementul esențial pentru dezvoltarea societății informaționale.
Asemenea elemente sunt suficiente pentru a considera că abuzul de poziție dominantă imputat întreprinderii respective și care constă într‑un refuz de furnizare a unei prestații constituie o încălcare gravă.
În acest context, din moment ce sunt reunite, pe de o parte, faptul că întreprinderea incriminată nu poate să ignore caracterul nelegal al comportamentului său, pe de altă parte, caracterul intenționat al acestui comportament și, în sfârșit, faptul că operatorul istoric deține o poziție de monopol virtual pe piața cu ridicata a accesului în bandă largă și o poziție dominantă foarte puternică pe piețele cu amănuntul, Comisia califică în mod întemeiat această încălcare drept abuz foarte grav și care are o gravitate specifică. Având în vedere această gravitate specifică, Comisia nu încalcă principiul proporționalității stabilind la 10 % proporția din valoarea vânzărilor reținută în vederea stabilirii cuantumului de bază al amenzii care i‑a fost aplicată, în conformitate cu punctele 19-22 din Orientările privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1/2003.
(a se vedea punctele 177-183, 185 și 186)
9. În materia stabilirii cuantumului unei amenzi aplicate pentru încălcarea dreptului concurenței, încetarea încălcării încă de la primele intervenții ale Comisiei nu poate, în mod logic, să constituie o circumstanță atenuantă decât dacă există motive pentru a se presupune că întreprinderile în cauză au fost determinate să înceteze comportamentele lor anticoncurențiale prin intervențiile în discuție. Cu alte cuvinte, pentru ca încetarea încălcării să fie recunoscută drept circumstanță atenuantă, trebuie să existe o legătură de cauzalitate între intervențiile Comisiei și încetarea încălcării respective.
(a se vedea punctul 213)
10. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 219-221 și 224)