Cauza C‑579/13

P
și
S

împotriva

Commissie Sociale Zekerheid Breda
și
College van Burgemeester en Wethouders van de gemeente Amstelveen

(cerere de decizie preliminară formulată de
Centrale Raad van Beroep)

„Trimitere preliminară – Statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung – Directiva 2003/109/CE – Articolul 5 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (1) – Legislație națională care impune resortisanților țărilor terțe care au dobândit statutul de rezident pe termen lung o obligație de integrare civică, atestată prin examen, sub sancțiunea amenzii”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 4 iunie 2015

Controale la frontiere, azil și imigrare – Politica privind imigrarea – Statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung – Directiva 2003/109 – Reglementare națională care impune resortisanților țărilor terțe care au dobândit statutul de rezident pe termen lung o obligație de integrare civică, atestată prin examen, sub sancțiunea amenzii – Admisibilitate – Condiție – Verificare de către instanţa națională

[Directiva 2003/109 a Consiliului, art. 5 alin. (2) și art. 11 alin. (1)]

Directiva 2003/109 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung și în special articolul 5 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (1) din aceasta nu se opun unei reglementări naționale prin care se impune resortisanților țărilor terțe care dețin deja statutul de rezident pe termen lung obligația de a promova un examen de integrare civică, sub sancțiunea amenzii, cu condiția ca modalitățile sale de aplicare să nu fie susceptibile să pună în pericol realizarea obiectivelor urmărite prin directiva menționată, ceea ce revine instanței de trimitere să verifice. Faptul că statutul de rezident pe termen lung este obținut înainte ca obligația de a promova un examen de integrare civică să fi fost impusă sau după ce aceasta a fost impusă este lipsit de pertinență în această privință.

Astfel, acordând statelor membre facultatea de a supune obținerea statutului de rezident pe termen lung îndeplinirii prealabile a anumitor condiții de integrare, în conformitate cu dreptul lor național, articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2003/109 nu impune, nici nu interzice statelor membre să pretindă resortisanților țărilor terțe să îndeplinească obligații de integrare după obținerea statutului de rezident pe termen lung.

În plus, în măsura în care situația resortisanților țărilor terțe nu este comparabilă cu cea a resortisanților naționali în ceea ce privește utilitatea unor măsuri de integrare precum dobândirea unei cunoașteri atât a limbii, cât și a societății țării, faptul că o obligație de integrare civică nu este impusă resortisanților naționali nu încalcă dreptul resortisanților țărilor terțe rezidenți pe termen lung la egalitate de tratament cu resortisanții naționali, conform articolului 11 alineatul (1) din Directiva 2003/109.

(a se vedea punctele 35, 38, 42, 43 și 56 și dispozitivul)