Language of document : ECLI:EU:T:2022:568

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a noua)

21 septembrie 2022(*)

„FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Franța – Sprijin cuplat facultativ – Condiții de eligibilitate – Sectoare și producții eligibile – Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013”

În cauza T‑475/21,

Republica Franceză, reprezentată de A.‑L. Desjonquères, F. Alabrune, T. Stéhelin, G. Bain și J.‑L. Carré, în calitate de agenți,

reclamantă

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată de C. Perrin și A. Sauka, în calitate de agenți,

pârâtă,

TRIBUNALUL (Camera a noua),

compus din doamnele M. J. Costeira, președintă, și M. Kancheva și domnul I. Dimitrakopoulos (raportor), judecători,

grefier: domnul E. Coulon,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de trei săptămâni de la comunicarea închiderii fazei scrise a procedurii, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în temeiul articolului 106 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, Republica Franceză solicită anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/988 a Comisiei din 16 iunie 2021 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2021, L 218, p. 9, denumită în continuare „decizia atacată”), în măsura în care aceasta a exclus de la finanțarea de către FEGA suma de 45 869 990,19 euro, corespunzătoare cheltuielilor angajate cu titlu de măsură de sprijin cuplat facultativ în favoarea producției de leguminoase furajere, aferente anului de cerere 2017.

 Istoricul cauzei

2        La 1 august 2016, în temeiul articolului 54 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO 2013, L 347, p. 608), autoritățile franceze au notificat Comisiei Europene o măsură de sprijin cuplat în favoarea sectorului culturilor proteice, intitulată „24. Ajutor pentru producția de leguminoase furajere” (denumită în continuare „măsura 24”). La punctul 2.2b) din această notificare se preciza în special că, pentru această schemă de sprijin cuplat, suprafețele eligibile erau cele cultivate cu leguminoase furajere pure, amestecate între ele sau în amestec cu alte specii (cereale, alte graminee, oleaginoase), dacă amestecul conținea minimum 50 % semințe de leguminoase furajere la implantare.

3        Pentru anii de cerere 2015 și 2016 (și anume anii financiari 2016 și 2017), Comisia a efectuat o anchetă, cu numărul NAC/2016/021/FR, în urma căreia a constatat că condițiile de eligibilitate stabilite pentru măsura 24 nu erau conforme cu dreptul Uniunii Europene și, prin urmare, a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1841 a Comisiei din 16 noiembrie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul FEGA și al FEADR (JO 2018, L 298, p. 34), aplicând o corecție financiară Republicii Franceze pentru cheltuieli angajate în temeiul acestei măsuri.

4        Comisia a efectuat o nouă anchetă pentru anul de cerere 2017, înregistrată cu numărul NAC/2018/009/FR.

5        Prin scrisoarea din 4 mai 2018, Comisia a comunicat Republicii Franceze rezultatele anchetei sus‑menționate, în temeiul articolului 34 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, garanțiile și transparența (JO 2014, L 255, p. 59). În această comunicare din 4 mai 2018, Comisia a constatat că condițiile de eligibilitate ale măsurii 24 nu se schimbaseră în raport cu cele aplicabile pentru anii de cerere 2015 și 2016, întrucât amestecurile de leguminoase cu graminee figurau în continuare printre suprafețele eligibile pentru un sprijin cuplat. Comisia a indicat, așadar, autorităților franceze că considera plățile efectuate în temeiul măsurii 24 începând cu anul de cerere 2017 ca fiind nelegale și neeligibile pentru finanțarea de către Uniune. În plus, Comisia a invitat autoritățile franceze să furnizeze o estimare a riscului pentru FEGA pentru anul de cerere 2017 și să modifice condițiile de eligibilitate ale măsurii 24.

6        Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2018, autoritățile franceze, pe de o parte, au contestat aplicarea unei corecții financiare egale cu cuantumul ajutorului plătit pentru suprafețele acoperite de amestecuri de leguminoase și de graminee și, pe de altă parte, au susținut în esență că nicio dispoziție normativă nu excludea gramineele de la sprijinul cuplat.

7        Prin scrisoarea din 17 decembrie 2019, trimisă în temeiul articolului 34 alineatul (3) al treilea paragraf și al articolului 40 alineatul (1) din Regulamentul nr. 908/2014, Comisia a comunicat oficial Republicii Franceze cuantumul estimat al corecției propuse pentru anul de cerere 2017, și anume suma de 45 869 990,19 euro.

8        Prin scrisoarea din 3 februarie 2020, autoritățile franceze au solicitat deschiderea unei proceduri de conciliere în temeiul articolului 40 alineatul (1) din Regulamentul nr. 908/2014. Organismul de conciliere și‑a prezentat raportul la 2 august 2020, în care a concluzionat în sensul imposibilității concilierii între părți.

9        Prin scrisoarea din 5 martie 2021, Comisia a transmis autorităților franceze poziția sa finală în urma raportului organismului de conciliere, în care a confirmat în esență că, în măsura în care gramineele nu erau menționate în lista sectoarelor și a producțiilor eligibile pentru sprijin cuplat, întocmită la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, amestecurile de leguminoase și de graminee, chiar și în proporție minoritară, nu puteau beneficia de un astfel de sprijin.

10      Prin decizia atacată, Comisia a exclus, printre altele, de la finanțarea de către Uniune cheltuielile angajate de Republica Franceză în temeiul măsurii 24, aferente anului de cerere 2017, în cuantum de 45 869 990,19 euro.

 Concluziile părților

11      Republica Franceză solicită în esență Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate în măsura în care aplică o corecție financiară în cuantum de 45 869 990,19 euro cheltuielilor referitoare la măsura 24 aferente anului de cerere 2017;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

12      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea Republicii Franceze la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

13      În susținerea acțiunii, Republica Franceză invocă un singur motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013. Astfel, Republica Franceză susține că, prin faptul că a considerat că leguminoasele cultivate în amestec cu graminee nu erau eligibile pentru o schemă de sprijin cuplat, Comisia a interpretat în mod eronat dispoziția menționată.

14      În această privință, Republica Franceză susține că din interpretarea literală, contextuală și teleologică a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 rezultă că noțiunea de „sector”, prevăzută de această dispoziție, are un domeniu de aplicare mai larg decât noțiunea de „producție”, ceea ce ar fi confirmat în special de distincția dintre producțiile agricole și sectoarele agricole operată de articolul 52 alineatul (3) și de articolul 54 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, de considerentul (49) al regulamentului menționat și de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 671). Astfel, potrivit Republicii Franceze, în temeiul articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, pentru a preveni agravarea unor dificultăți existente, statele membre pot acorda un sprijin cuplat fie în favoarea unui sector agricol specific, cu alte cuvinte mai multor tipuri de producții care aparțin în mod principal sau secundar acestui sector, fie unui singur tip specific de producție agricolă.

15      În ceea ce privește mai precis sectorul culturilor proteice, menționat la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, Republica Franceză apreciază că acesta nu desemnează o producție specifică, ci se referă la sectorul plantelor aparținând familiei de leguminoase, cultivate pentru bogăția lor în proteine.

16      În aceste condiții, Republica Franceză susține că sectorul culturilor proteice trebuie să primească o interpretare largă de natură să includă toate practicile curente consacrate într‑un stat membru pentru producția de specii de leguminoase cultivate pentru bogăția lor în proteine.

17      Or, în Franța, culturile de leguminoase destinate furajării animalelor ar fi cultivate în mod curent în amestec cu alte specii, precum gramineele. Astfel, cultivarea de leguminoase în amestec cu graminee ar prezenta nu numai un interes agricol, în sensul că ar permite crescătorilor să dispună de un furaj mai ușor de digerat pentru animale, ci și un interes de mediu, întrucât leguminoasele ar permite fixarea în sol a azotului și, prin urmare, reducerea adăugării de îngrășăminte azotate. Pe de altă parte, Republica Franceză arată că sectorul leguminoaselor furajere a cunoscut o importantă scădere din anii ’60. Prin urmare, acordarea unui sprijin cuplat culturii de leguminoase care include culturile de leguminoase furajere în amestec cu alte specii, inclusiv graminee, ar corespunde obiectivului sprijinului cuplat, care ar fi susținerea unui sector aflat în dificultate prin încurajarea unei practici curente și benefice pentru sănătatea animală și pentru mediu.

18      În sfârșit, în replică, Republica Franceză precizează că nu susține că legumele și gramineele constituie producții principale și, respectiv, producții secundare în cadrul sectorului culturilor proteice, ci că amestecurile dintre leguminoase și graminee, cu leguminoase preponderente, sunt un tip de producție de sine stătător în cadrul sectorului menționat.

19      Comisia contestă argumentele Republicii Franceze.

20      Cu titlu introductiv, pe de o parte, este necesar să se observe că, în înscrisurile sale, Republica Franceză nu contestă că gramineele, considerate separat, nu fac parte din sectoarele sau din producțiile a căror listă este întocmită la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 și că, în consecință, acestea nu sunt, ca atare, eligibile pentru sprijinul cuplat. Pe de altă parte, părțile nu contestă că leguminoasele sunt eligibile pentru sprijinul cuplat în măsura în care această producție face parte din sectorul culturilor proteice, vizat în mod expres la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013.

21      Cu toate acestea, părțile sunt în dezacord cu privire la aspectul dacă sunt eligibile pentru sprijinul cuplat amestecurile între, pe de o parte, produse agricole care fac parte din unul dintre sectoarele sau din una dintre producțiile a căror listă este întocmită la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, precum leguminoasele, și, pe de altă parte, produse agricole care nu se încadrează în sectoarele sau producțiile respective, precum gramineele.

22      Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie efectuată interpretarea literală, contextuală și teleologică a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 decembrie 2015, Finlanda/Comisia, T‑124/14, EU:T:2015:955, punctul 24).

 Cu privire la interpretarea literală

23      În cadrul unei interpretări literale, trebuie să se țină seama de faptul că textele de drept al Uniunii sunt redactate în mai multe limbi și că toate versiunile lingvistice sunt autentice, ceea ce poate impune o comparație a versiunilor lingvistice între ele (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 decembrie 2015, Finlanda/Comisia, T‑124/14, EU:T:2015:955, punctul 25 și jurisprudența citată).

24      Articolul 52 din Regulamentul nr. 1307/2013, intitulat „Norme generale”, figurează în capitolul 1, intitulat „Sprijinul cuplat facultativ”, din titlul IV, intitulat „Sprijinul cuplat”, din regulamentul menționat și prevede, la alineatul (1), că statele membre pot acorda un sprijin cuplat fermierilor în condițiile prevăzute în capitolul menționat.

25      Potrivit articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare și producții: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume și specii forestiere cu ciclu scurt de producție.

26      Este necesar să se observe că articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 stabilește o listă de sectoare și de producții eligibile pentru sprijinul cuplat, al cărui caracter limitat și exhaustiv este atestat de utilizarea adjectivului „următoarele” („following” în engleză și „seguenti” în italiană), urmat de două puncte, care precedă enumerarea sectoarelor și a producțiilor menționate.

27      Prin urmare, dat fiind că articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, pe de o parte, stabilește o listă limitativă de sectoare și de producție eligibile pentru sprijinul cuplat și, pe de altă parte, nu menționează amestecurile între produse care țin de sectoarele sau de producțiile vizate în mod expres în această listă și produse care nu se încadrează în sectoarele sau în producțiile menționate, interpretarea literală a acestei dispoziții pare să susțină mai degrabă teza Comisiei referitoare în esență la ineligibilitatea amestecurilor respective, decât pe cea susținută de Republica Franceză.

 Cu privire la interpretarea contextuală

28      Din utilizarea, pe de o parte, a adjectivului „facultativ” în titlul capitolului 1 din titlul IV din Regulamentul nr. 1307/2013 și, pe de altă parte, a verbului „a putea” la articolul 52 alineatul (1) din acest regulament (a se vedea punctul 24 de mai sus) rezultă că schema sprijinului cuplat nu este obligatorie și că statele membre dispun, așadar, de libertatea de a acorda un asemenea sprijin.

29      În plus, conform articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1307/2013, atunci când statele membre decid să instituie un astfel de sprijin, ele trebuie să facă acest lucru cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute în capitolul 1 din titlul IV din regulamentul menționat (a se vedea punctul 24 de mai sus).

30      În această privință, în primul rând, în temeiul articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, sunt eligibile pentru sprijinul cuplat sectoarele și producțiile a căror listă limitativă este întocmită la articolul menționat. În al doilea rând, conform articolului 52 alineatul (3) din regulamentul menționat, pot beneficia de un astfel de sprijin numai sectoarele sau regiunile unui stat membru în care „anumite tipuri de agricultură” sau „sectoare agricole specifice”, pe de o parte, sunt deosebit de importante din motive economice, de mediu sau sociale și, pe de altă parte, au dificultăți. Articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului nr. 1307/2013 și de modificare a anexei X la regulamentul menționat (JO 2014, L 181, p. 1) precizează că dificultățile menționate implică existența unui risc de abandonare sau de scădere a producției, printre altele din cauza rentabilității scăzute a activității desfășurate, cu impact negativ asupra echilibrului economic, social sau de mediu al regiunii sau al sectorului în cauză. În al treilea rând, articolul 52 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1307/2013 prevede că acest sprijin trebuie să fie necesar pentru menținerea nivelurilor actuale de producție în sectoarele sau în regiunile vizate.

31      Reiese astfel dintr‑o interpretare coroborată a dispozițiilor sus‑menționate că legiuitorul a intenționat să restrângă posibilitatea statelor membre de a acorda un sprijin cuplat prin instituirea unor condiții cumulative care limitează în mod considerabil cercul beneficiarilor eligibili și, mai general, domeniul său de aplicare material. Prin urmare, o interpretare largă a domeniului de aplicare menționat ar fi incompatibilă cu condițiile sus‑menționate.

32      În plus, deși articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1307/2013 conferă o anumită marjă de apreciere statelor membre pentru a stabili dacă anumite sectoare sau producții, pe de o parte, sunt deosebit de importante din motive economice, de mediu sau sociale și, pe de altă parte, întâmpină dificultăți și dacă sprijinul cuplat ar putea preveni agravarea acestor dificultăți sau abandonarea producției, nu rezultă nicidecum din acest articol, nici din vreo altă dispoziție din Regulamentul nr. 1307/2013 sau din Regulamentul nr. 639/2014 că statele membre ar dispune de o marjă de apreciere similară în ceea ce privește definirea sectoarele sau a producțiilor eligibile pentru sprijinul cuplat, a căror listă este întocmită la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013. Astfel, o asemenea putere de apreciere ar fi contrară caracterului exhaustiv al listei prevăzute la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, pe care, de altfel, Republica Franceză l‑a recunoscut în mod expres în înscrisurile sale.

33      Pe de altă parte, trebuie arătat că articolul 1 litera (b) din Regulamentul nr. 1307/2013 stabilește lista diferitelor scheme de sprijin în favoarea fermierilor care sunt reglementate de dispozițiile sale. Or, din anexa 1 la regulamentul menționat reiese că aceste scheme sunt decuplate de producție, cu excepția schemei de sprijin cuplat și a ajutorului specific pentru cultura de bumbac, care este reglementată de dispozițiile care figurează în capitolul 2 din titlul IV din același regulament.

34      În consecință, sprijinul cuplat constituie o schemă de ajutor derogatorie în raport cu celelalte scheme de ajutoare reglementate de Regulamentul nr. 1307/2013, care sunt decuplate de producție și care, în principiu, nu privesc în mod specific sectoare sau producții agricole care întâmpină dificultăți.

35      Rezultă că, având în vedere caracterul derogatoriu al sprijinului cuplat, condițiile de aplicare a acestuia trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte [a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 13 decembrie 2018, Sut, C‑514/17, EU:C:2018:1016, punctul 28 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 22 ianuarie 2020, Pensionsversicherungsanstalt (Încetarea activității după vârsta de pensionare), C‑32/19, EU:C:2020:25, punctul 38 și jurisprudența citată].

36      În lumina considerațiilor care precedă, este necesar să se concluzioneze că sectoarele și producțiile eligibile, a căror listă este întocmită la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, trebuie interpretate în mod strict.

37      Prin urmare, interpretarea contextuală a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 nu confirmă teza Republicii Franceze în ceea ce privește eligibilitatea amestecurilor care cuprind produse agricole ce intră sub incidența unuia dintre sectoarele sau a uneia dintre producțiile a căror listă este întocmită în mod expres la articolul menționat și alte produse care nu se încadrează în sectoarele sau în producțiile menționate.

 Cu privire la interpretarea teleologică

38      În vederea interpretării teleologice a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, trebuie să se țină seama de obiectivul schemei de sprijin cuplat, evocat în considerentul (49) și la articolul 52 alineatul (5) din același regulament. Din acest considerent și din această din urmă dispoziție coroborate cu articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1307/2013 și cu articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 639/2014 (a se vedea punctul 30 de mai sus) reiese că sprijinul cuplat nu are ca obiectiv susținerea producției agricole în general, ci urmărește să creeze un stimulent pentru menținerea nivelurilor actuale de producție în sectoarele sau în regiunile specifice ale unui stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau sectoare agricole specifice, deosebit de importante din motive economice și sociale, sunt afectate de dificultăți care pot conduce la abandonarea sau la scăderea producției, și pot avea un impact negativ asupra echilibrului economic, social și de mediu al regiunii sau al sectorului în cauză.

39      Rezultă că obiectivul sprijinului cuplat este de a susține producția aferentă anumitor sectoare agricole sau anumitor producții specifice care întâmpină dificultăți, pentru a evita abandonarea sau scăderea acestei producții, precum și impactul negativ ce ar decurge din aceasta pentru echilibrul economic, social sau de mediu din regiunea sau din sectorul în cauză.

40      În speță, trebuie amintit că măsura 24, intitulată „Ajutor pentru producția de leguminoase furajere”, urmărea să stimuleze producția de leguminoase furajere, întrucât, potrivit notificării efectuate de Republica Franceză în conformitate cu articolul 52 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1307/2013, suprafețele de leguminoase furajere erau în scădere din anul 2010, iar suprafețele de leguminoase furajere pure înregistrau o scădere continuă și semnificativă.

41      Republica Franceză pretinde în esență că un sprijin cuplat pentru cultivarea de leguminoase bogate în proteine, ce ar include printre altele amestecurile de leguminoase și de graminee, răspunde obiectivului de susținere a unui sector aflat în dificultate deosebit de important din motive economice, sociale sau de mediu, în sensul articolului 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1307/2013.

42      În această privință, în primul rând, Republica Franceză susține că leguminoasele au particularitatea de a fixa azotul din aer în sol și de a evita astfel adăugarea de îngrășăminte azotate și că acesta este motivul pentru care leguminoasele sunt adesea și în mod tradițional semănate cu alte specii.

43      Or, din argumentul sus‑menționat nu reiese că leguminoasele ar fi în exclusivitate sau în principal semănate cu gramineele. Prin urmare, acest argument nu este de natură să demonstreze că obiectivul urmărit de măsura 24, conform Regulamentului nr. 1307/2013, care constă în susținerea producției de leguminoase furajere în scopul menținerii nivelului său actual (a se vedea punctul 40 de mai sus), nu putea fi atins în mod eficient decât dacă producția respectivă includea amestecurile de leguminoase și de graminee.

44      În orice caz, trebuie arătat, asemenea Comisiei, că sprijinul cuplat nu are ca obiectiv susținerea măsurilor care au efecte benefice asupra mediului și că există o altă schemă de sprijin prevăzută de Regulamentul nr. 1307/2013 care urmărește acest obiectiv (a se vedea capitolul 3, intitulat „Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu” din titlul III, intitulat „Schema de plată de bază, schema de plată unică pe suprafață și plățile conexe”, din regulamentul menționat).

45      Prin urmare, chiar presupunând că leguminoasele prezintă avantaje pentru mediu, această împrejurare nu dovedește că obiectivul menționat la punctul 40 de mai sus ar fi urmărit în mod eficient printr‑un sprijin cuplat acordat amestecurilor de leguminoase și de graminee. Prin urmare, argumentul Republicii Franceze menționat la punctul 42 de mai sus trebuie respins.

46      Pe de altă parte, în replică, Republica Franceză arată că culturile de amestecuri de leguminoase cu graminee prezintă un interes de mediu ca atare, întrucât prezența gramineelor ar obliga leguminoasele să fixeze mai bine azotul din aer și să evite astfel adăugarea de îngrășăminte azotate în sol. În susținerea acestui argument, Republica Franceză invocă un studiu din 2010 al Institut national de recherche pour l’agriculture, l’alimentation et l’environnement (Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu). Cu toate acestea, din dosarul cauzei nu reiese că argumentul și studiul sus‑menționate ar fi fost comunicate Comisiei și ar fi făcut obiectul unei dezbateri în cursul procedurii administrative. În aceste condiții, conform jurisprudenței potrivit căreia legalitatea unei decizii a Comisiei trebuie apreciată în funcție de informațiile de care aceasta putea să dispună la momentul la care a adoptat‑o (a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 ianuarie 2020, Lituania/Comisia, T‑19/18, nepublicată, EU:T:2020:4, punctul 42 și jurisprudența citată), argumentul și studiul sus‑menționate trebuie înlăturate ca neavând incidență asupra temeiniciei deciziei atacate.

47      În al doilea rând, Republica Franceză susține că amestecurile de leguminoase și de graminee permit crescătorilor să dispună de un furaj mai complet și mai ușor de digerat pentru animale. Or, trebuie să se considere, asemenea Comisiei, că acest argument nu este pertinent întrucât, în speță, măsura 24 nu privește sectorul creșterii animalelor, ci vizează susținerea producției de leguminoase furajere. Prin urmare, argumentul Republicii Franceze trebuie respins.

48      Rezultă că Republica Franceză nu este în măsură să demonstreze că acordarea unui sprijin cuplat amestecurilor de leguminoase și de graminee ar răspunde obiectivului măsurii 24, în conformitate cu Regulamentul nr. 1307/2013.

49      Având în vedere cele de mai sus, interpretarea teleologică a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 tinde să confirme că amestecurile dintre produsele agricole care intră sub incidența unuia dintre sectoarele sau a uneia dintre producțiile a căror listă este întocmită în mod expres la articolul menționat și produse agricole care nu se încadrează în sectoarele sau în producțiile respective nu sunt eligibile pentru sprijinul cuplat.

50      În lumina tuturor celor ce precedă, interpretarea literală, contextuală și teleologică a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 se opune interpretării largi a noțiunii de „sector” agricol, menționată la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, susținută de Republica Franceză.

51      Cu toate acestea, trebuie să se verifice dacă, astfel cum pretinde Republica Franceză, pentru a defini un sector agricol, în sensul articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, trebuie să se țină seama de ansamblul practicilor curente și consacrate într‑un stat membru pentru producția de culturi care aparțin unui astfel de sector (a se vedea punctul 16 de mai sus).

52      În această privință, Republica Franceză pretinde că, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 639/2014, practicile curente și consacrate într‑un stat membru sunt pertinente pentru definirea sectoarelor agricole specifice menționate la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013.

53      Comisia contestă argumentele Republicii Franceze.

54      În primul rând, pe de o parte, trebuie arătat, asemenea Comisiei, că Regulamentul nr. 639/2014 este un regulament delegat ce are drept obiectiv completarea dispozițiilor Regulamentului nr. 1307/2013. Astfel, dispozițiile acestuia nu pot fi invocate pentru a deroga de la dispozițiile Regulamentului nr. 1307/2013, în temeiul căruia a fost adoptat, nici pentru a interpreta aceste dispoziții într‑un sens contrar modului lor de redactare și economiei lor.

55      Pe de altă parte, articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 639/2014 nu privește definirea sectoarelor și a producțiilor eligibile pentru sprijinul cuplat, operată la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013. Astfel, articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 639/2014 se referă în mod expres la articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1307/2013, care prevede o condiție cumulativă și distinctă de cea prevăzută la articolul 52 alineatul (2) din regulamentul menționat (a se vedea punctele 30-32 de mai sus).

56      Astfel, dintr‑o interpretare coroborată a articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 639/2014 și a articolului 52 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 1307/2013 reiese că statele membre „țin seama mai ales de structurile și condițiile productive relevante ale regiunii sau ale sectorului în cauză” numai atunci când identifică, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1307/2013, „anumitele tipuri de agricultură” sau „sectoarele agricole specifice” care, pe de o parte, sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu și, pe de altă parte, se confruntă cu dificultăți.

57      În al doilea rând, în replică, Republica Franceză a precizat în esență că nu urmărea să demonstreze că practicile curente și consacrate într‑un stat membru constituiau un criteriu de eligibilitate pentru sprijinul cuplat, ci că aceste practici erau pertinente pentru definirea sectoarelor agricole specifice vizate la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013. În această privință, este suficient să se arate că această distincție este artificială. Astfel, contrar celor pretinse de Republica Franceză, definiția sectoarelor a căror listă este întocmită la articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 este o problemă care se pune în scopul stabilirii culturilor și a producțiilor eligibile pentru sprijinul cuplat în temeiul articolului menționat. Or, astfel cum s‑a arătat la punctul 32 de mai sus, acest articol nu conferă nicio marjă de apreciere statelor membre în ceea ce privește definirea sectoarelor și a producțiilor eligibile pentru sprijinul cuplat.

58      În al treilea rând, pentru a asigura securitatea juridică și o interpretare uniformă, în cadrul Uniunii, a dispozițiilor referitoare la sprijinul cuplat, un sector agricol, în sensul articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013, trebuie definit în funcție de criterii clare și obiective privind produsele agricole care se încadrează în sectorul menționat. Astfel, noțiunea de „sector” nu poate fi definită pe baza practicilor curente și consacrate într‑un stat membru pentru producția de culturi care aparțin unui astfel de sector, care nu privesc produsele înseși și pot varia în funcție de condițiile existente în fiecare stat membru. În plus, reglementarea europeană nu prevede criterii specifice pe baza cărora ar trebui examinată existența unei practici curente și consacrate într‑un stat membru. Așadar, interpretarea propusă de Republica Franceză este incompatibilă cu cerințele de claritate și de previzibilitate a normei juridice aplicabile.

59      Prin urmare, chiar presupunând că amestecurile de leguminoase și de graminee constituie o practică curentă și consacrată în Franța în sectorul culturilor proteice, acestea nu pot fi considerate ca făcând parte din sectorul menționat în sensul articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013.

60      În lumina tuturor celor ce precedă, trebuie să se considere că Comisia nu a săvârșit nicio eroare de drept atunci când a interpretat articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1307/2013 în sensul că sunt excluse de la sprijinul cuplat, pe de o parte, produsele care nu sunt menționate în lista stabilită la respectivul articol sau care nu fac parte din unul dintre sectoarele menționate de asemenea în lista respectivă, precum gramineele, și, pe de altă parte, amestecurile dintre produsele sus‑menționate și cele care țin de sectoarele sau de producțiile vizate în mod expres la acest articol.

61      Așadar, este necesar să se respingă motivul unic invocat de Republica Franceză și, prin urmare, acțiunea în totalitate.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

62      Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Republica Franceză a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor Comisiei.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a noua)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      Obligă Republica Franceză la plata cheltuielilor de judecată.

Costeira

Kancheva

Dimitrakopoulos

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 21 septembrie 2022.

Semnături


*      Limba de procedură: franceza.