Acțiune introdusă la 17 decembrie 2008 - Eni/Comisia

(Cauza T-558/08)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Eni SpA (Roma, Italia) (reprezentanți: M. Siragusa, avocat, D. Durante, avocat, G. C. Rizza, avocat, S. Valentino, avocat, L. Bellia, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităţilor Europene

Concluziile reclamantei

anularea deciziei, în tot sau în parte, cu consecinţele de rigoare asupra cuantumului amenzii.

în subsidiar, anularea sau reducerea amenzii.

în orice caz, obligarea Comisiei Comunităţilor Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Decizia atacată în prezenta cauză este aceeași cu cea din cauza T-540/08 Esso și alţii/Comisia.

În susţinerea cererilor sale, reclamanta invocă:

-    încălcarea și aplicarea eronată a articolului 81 CE în măsura în care articolul 1 din decizie a constatat participarea Eni la o înţelegere și/sau la o practică concertată cu caracter continuu, din cauza prezenţei domnului Di Serio la reuniunea tehnică din 30 și 31 octombrie de la Hamburg. Eni denunţă în special erorile de fapt și consecinţele în drept ale acestora rezultate din faptul că Comisia: (i) a afirmat că Eni nu ar fi susţinut în propria apărare în cursul procedurii administrative că domnul Di Serio s-a "distanţat în mod deschis" de conţinutul reuniunii în discuţie (ii) a raportat în mod eronat declaraţiile Eni cu privire la discrepanţele din majorările de preţuri indicate în documentele provenind de la Sasol și de la MOL. În afară de aceste erori, reclamanta consideră că Comisia a săvârșit o eroare de drept imputându-i aderarea la o înţelegere și/sau la o practică concertată cu caracter continuu, deși Eni nu aderase la un "plan global" și în lipsa elementelor constitutive ale celor două încălcări.

-    încălcarea și aplicarea eronată a articolului 81 CE în măsura în care articolul 1 din decizie a constatat participarea Eni la o înţelegere și/sau la o practică concertată în perioada cuprinsă între 21 februarie 2002 și 28 aprilie 2005. În special, Eni contestă aprecierea naturii anticoncurenţiale a participării sale în pofida lipsei elementelor constitutive ale înţelegerii și ale practicii concertate pentru fixarea preţurilor și a schimbului de informaţii sensibile.

-    încălcarea și aplicarea eronată a articolului 81 CE, a articolului 23 din Regulamentul (CE) 1/2003 și a Orientărilor privind calcularea amenzilor. În această privinţă reclamanta consideră că Comisia:

-    a determinat cuantumul de bază și cuantumul suplimentar al amenzii în mod nerezonabil cu încălcarea principiului egalităţii de tratament și al proporţionalităţii. Astfel, Comisia a stabilit cota de 17% din valoarea vânzărilor pentru a determina cuantumul de bază (și cuantumul suplimentar al amenzii), susţinând că Eni ar fi responsabilă pentru fixarea preţurilor și pentru schimbul de informaţii, în timp ce a aplicat un coeficient practic identic (18%) pentru celelalte întreprinderi din cartel care, în plus, împărţiseră între ele pieţele și clienţii.

-    a ignorat principiul securităţii juridice atunci când a aplicat circumstanţa agravantă a recidivei, deși încălcările comise în anii '80 de filialele Eni și care nu au fost atribuite Eni la momentul respectivelor decizii, nu ar fi putut fi imputate Eni. În plus, perioada de timp cursă între încălcările vechi și încălcări constatate prin decizie conduc la un caracter nejustificat al instituţiei recidivei.

-    nu a aplicat circumstanţele atenuante rezultate din participarea marginală a reclamantei la înţelegere și din lipsa punerii în aplicare a deciziilor adoptate cu ocazia reuniunilor tehnice. În plus, reclamanta afirmă că a furnizat proba că domnul Monti era convins că participă la reuniuni de deplin legale în măsura în care acestea erau organizate în cadrul EWF și, în orice caz, a furnizat proba lipsei dolului în privinţa Eni, care primea de la filialele sale informaţii care nu îi puteau permite să aprecieze semnificaţia anticoncurenţială a acestor reuniuni.

____________