HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a opta extinsă)

24 ianuarie 2024(*)

„Uniunea economică și monetară – Uniunea bancară – Mecanismul unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) – Fondul unic de rezoluție (FUR) – Decizia Comitetului unic de rezoluție (SRB) privind calculul contribuțiilor ex ante pentru anul 2021 – Obligația de motivare – Dreptul de a fi ascultat – Principiul securității juridice – Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă – Excepție de nelegalitate – Limitarea în timp a efectelor hotărârii”

În cauza T‑347/21,

Hypo Vorarlberg Bank AG, cu sediul în Bregenz (Austria), reprezentată de G. Eisenberger, A. Brenneis și J. Holzmann, avocați,

reclamantă,

împotriva

Comitetului unic de rezoluție (SRB), reprezentat de J. Kerlin, D. Ceran și C. Flynn, în calitate de agenți, asistați de B. Meyring, T. Klupsch și S. Ianc, avocați,

pârât,

susținut de

Parlamentul European, reprezentat de J. Etienne, M. Menegatti și G. Bartram, în calitate de agenți,

și de

Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de J. Bauerschmidt, J. Haunold și A. Westerhof Löfflerová, în calitate de agenți,

interveniente,

TRIBUNALUL (Camera a opta extinsă),

compus din domnii A. Kornezov, președinte, G. De Baere, D. Petrlík (raportor), K. Kecsmár și doamna S. Kingston, judecători,

grefier: doamna S. Jund, administratoare,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

în urma ședinței din 2 martie 2023,

pronunță prezenta

Hotărâre(1)

1        Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, Hypo Vorarlberg Bank AG, solicită anularea deciziei SRB/ES/2021/22 a Comitetului unic de rezoluție (SRB) din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante pentru anul 2021 la Fondul unic de rezoluție (denumită în continuare „decizia atacată”), în măsura în care o privește.

[omissis]

III. Concluziile părților

18      Reclamanta solicită în esență Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate, inclusiv a anexelor la aceasta, în măsura în care o privește;

–        obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată.

19      SRB solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii ca nefondată;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată;

–        în subsidiar, în cazul anulării deciziei atacate, menținerea efectelor deciziei menționate până la înlocuirea acesteia sau cel puțin pentru o perioadă de șase luni de la data la care hotărârea rămâne definitivă.

20      Parlamentul European solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii în măsura în care se întemeiază pe excepția de nelegalitate a Directivei 2014/59 și a Regulamentului nr. 806/2014;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

21      Consiliul Uniunii Europene solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

IV.    În drept

[omissis]

A.      Cu privire la motivele referitoare la legalitatea deciziei atacate

1.      Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a unor norme fundamentale de procedură din cauza unei motivări insuficiente a deciziei atacate

145    Reclamanta arată că decizia atacată nu îndeplinește cerințele obligației de motivare care decurge din articolul 296 al doilea paragraf TFUE și din articolul 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din cartă.

146    Al doilea motiv este structurat în esență în jurul a cinci aspecte.

a)      Observații introductive

147    Articolul 296 al doilea paragraf TFUE prevede că actele juridice se motivează. De asemenea, dreptul la bună administrare, consacrat la articolul 41 din cartă, prevede obligația instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii de a‑și motiva deciziile.

148    Motivarea unei decizii a unei instituții, a unui organ, a unui oficiu sau a unei agenții a Uniunii are o importanță cu totul deosebită, întrucât permite persoanei interesate să decidă în deplină cunoștință de cauză dacă intenționează să introducă o cale de atac împotriva acestei decizii, precum și instanței competente să își exercite controlul și, prin urmare, constituie una dintre condițiile efectivității controlului jurisdicțional garantat de articolul 47 din cartă (a se vedea Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 103 și jurisprudența citată).

149    O astfel de motivare trebuie să fie adaptată naturii actului în cauză și contextului în care actul a fost adoptat. În această privință, nu este obligatoriu ca motivarea să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente, în măsura în care caracterul suficient al unei motivări trebuie apreciat nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă și în special cu interesul de a primi explicații pe care îl pot avea persoanele vizate de actul respectiv. În consecință, un act cauzator de prejudicii este suficient motivat atunci când intervine într‑un context cunoscut de persoana interesată, care îi permite acesteia să înțeleagă semnificația măsurii luate în privința sa (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 104 și jurisprudența citată).

150    Pentru a examina dacă această motivare este suficientă în ceea ce privește o decizie de stabilire a contribuțiilor ex ante, trebuie amintit, în primul rând, că nu se poate deduce din jurisprudența Curții că motivarea oricărei decizii a unei instituții, a unui organ, a unui oficiu sau a unei agenții a Uniunii care pune în sarcina unui operator privat plata unei sume de bani trebuie să cuprindă în mod necesar toate elementele care să îi permită destinatarului său să verifice exactitatea calculului cuantumului acestei sume de bani (a se vedea Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 105 și jurisprudența citată).

151    În al doilea rând, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt în principiu obligate, în temeiul principiului protecției secretului comercial, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii și care este concretizat printre altele la articolul 339 TFUE, să nu dezvăluie concurenților unui operator privat informații confidențiale furnizate de acesta (a se vedea Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 109 și jurisprudența citată).

152    În al treilea rând, a considera că motivarea deciziei SRB de stabilire a contribuțiilor ex ante trebuie neapărat să permită instituțiilor să verifice exactitatea calculului contribuției lor ex ante ar implica în mod necesar să se interzică legiuitorului Uniunii să instituie un mod de calcul al acestei contribuții care să integreze date al căror caracter confidențial este protejat de dreptul Uniunii și, prin urmare, să reducă în mod excesiv larga putere de apreciere de care trebuie să dispună în acest scop legiuitorul respectiv, împiedicându‑l printre altele să opteze pentru o metodă susceptibilă să asigure o adaptare dinamică a finanțării FUR la evoluțiile sectorului financiar prin luarea în considerare comparativă, în particular, a situației financiare a fiecărei instituții autorizate pe teritoriul unui stat membru participant (Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 118).

153    În al patrulea rând, deși din ceea ce precedă rezultă că obligația de motivare care revine SRB trebuie pusă în balanță, din cauza logicii sistemului de finanțare al FUR și a modului de calcul stabilit de legiuitorul Uniunii, cu obligația SRB de a respecta secretul comercial al instituțiilor în cauză, nu este mai puțin adevărat că această din urmă obligație nu trebuie interpretată atât de extins încât să golească obligația de motivare de conținut (Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 120).

154    Cu toate acestea, nu se poate considera, în cadrul evaluării comparative a obligației de motivare cu principiul general al dreptului Uniunii privind protecția secretului comercial, că motivarea unei decizii prin care se stabilește în sarcina unui operator privat plata unei sume de bani fără a‑i furniza toate elementele care să permită verificarea cu exactitate a calculului cuantumului acestei sume de bani aduce în mod necesar, în toate cazurile, atingere esenței obligației de motivare (Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 121).

155    În ceea ce privește decizia SRB de stabilire a contribuțiilor ex ante, obligația de motivare trebuie considerată ca fiind respectată atunci când persoanele vizate de această decizie, fără a li se transmite totodată date acoperite de secretul comercial, dispun de metoda de calcul utilizată de SRB și de informații suficiente pentru a înțelege în esență în ce mod a fost luată în considerare situația lor individuală, în vederea calculării contribuției lor ex ante, având în vedere situația tuturor celorlalte instituții în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 122).

156    Într‑un asemenea caz, aceste persoane sunt, astfel, în măsură să verifice dacă contribuția lor ex ante a fost stabilită în mod arbitrar, cu ignorarea realității situației lor economice sau prin utilizarea unor date referitoare la restul sectorului financiar lipsite de plauzibilitate. Prin urmare, persoanele menționate pot să înțeleagă justificările deciziei de stabilire a contribuției lor ex ante și să evalueze dacă apare util să introducă o acțiune împotriva acestei decizii, așa încât ar fi excesiv să se solicite SRB să comunice fiecare dintre indicatorii numerici pe care se întemeiază calculul contribuției ex ante a fiecărei instituții în cauză (Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 123).

157    Rezultă din cele ce precedă că SRB nu este printre altele obligat să furnizeze unei instituții datele care să îi permită să verifice, în mod complet, exactitatea valorii multiplicatorului de ajustare, întrucât această verificare ar presupune să se dispună de date acoperite de secretul comercial referitoare la situația economică a fiecăreia dintre celelalte instituții în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 135).

158    În schimb, revine SRB obligația de a publica sau de a transmite instituțiilor în cauză, într‑o formă agregată și anonimizată, informațiile referitoare la instituțiile respective utilizate pentru calcularea acestei contribuții, în măsura în care informațiile menționate pot fi comunicate fără a aduce atingere secretului comercial (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 166).

159    Printre informațiile care trebuie astfel puse la dispoziția instituțiilor figurează în special valorile‑limită ale fiecărui interval și cele ale indicatorilor de risc aferenți, pe baza cărora contribuția ex ante a instituțiilor a fost adaptată profilului de risc al acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 167).

160    Argumentele invocate de reclamantă în cadrul celui de al doilea motiv trebuie analizate în lumina acestor considerații.

b)      Cu privire la primul aspect, referitor la motivarea stabilirii nivelului‑țintă anual

161    Potrivit reclamantei, decizia atacată nu este motivată corespunzător în ceea ce privește stabilirea nivelului‑țintă anual. În special, nu ar fi clar motivul pentru care SRB nu a reținut un nivel‑țintă anual mai redus, la fel ca în anii precedenți, având în vedere repercusiunile economice ale pandemiei de COVID-19 asupra sectorului bancar.

162    În această privință, SRB s‑ar fi limitat la afirmații stereotipe și generale, precum și la o enumerare a indicatorilor care trebuie luați în considerare la stabilirea nivelului‑țintă anual, fără a explica modul în care evaluase acești indicatori. În special, SRB nu ar fi explicat modul în care apreciase posibilele efecte prociclice ale contribuțiilor ex ante asupra situației financiare a instituțiilor și consecințele acestei aprecieri asupra stabilirii nivelului‑țintă anual.

163    În consecință, decizia atacată nu ar permite reclamantei să aprecieze dacă fixarea nivelului‑țintă anual la o optime din 1,35 %, în loc de 1 %, din cuantumul mediu al depozitelor acoperite în anul 2020 respectă cerința reglementării aplicabile potrivit căreia nivelul‑țintă anual nu ar trebui să depășească o optime din nivelul‑țintă final.

164    SRB răspunde că, luând în considerare caracterul atât prospectiv, cât și exhaustiv al calculului nivelului‑țintă final, trebuie să se întemeieze pe anumite ipoteze și pe expertiza proprie pentru a efectua proiecții atunci când stabilește un asemenea nivel pentru fiecare perioadă de contribuție. Pe de altă parte, din considerentele 43-48 ale deciziei atacate ar reieși că SRB a ținut seama în mod corespunzător de pandemia de COVID-19 în analiza sa cu privire la etapa ciclului economic și la potențialele efecte prociclice ale contribuțiile ex ante asupra situației financiare a instituțiilor.

165    În plus, reclamanta nu ar respecta caracterul dinamic al nivelului‑țintă final, care decurge din faptul că suma depozitelor acoperite utilizată ca valoare de referință la sfârșitul perioadei inițiale nu va fi, prin natura sa, cunoscută decât la data de 31 decembrie 2023 și nu poate fi decât prognozată înainte de această dată. În această privință, decizia atacată ar fi suficient motivată chiar și fără indicarea explicită a unui cuantum exact al nivelului‑țintă final. Astfel, din această decizie ar reieși că, începând cu luna aprilie 2021, depozitele acoperite trebuiau să continue să crească până la sfârșitul perioadei inițiale. Prin urmare, trebuia să fie clar pentru reclamantă că fixarea nivelului‑țintă anual la o optime din 1 % din cuantumul mediu al depozitelor acoperite în anul 2020 nu ar fi permis respectarea cerinței prevăzute la articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul nr. 806/2014 de a atinge, la sfârșitul perioadei inițiale, un nivel‑țintă final de cel puțin 1 % din depozitele acoperite.

166    Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul nr. 806/2014, până la sfârșitul perioadei inițiale, mijloacele financiare disponibile în FUR trebuie să atingă nivelul‑țintă final, care corespunde unui procent de cel puțin 1 % din cuantumul depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor autorizate pe teritoriul tuturor statelor membre participante.

167    Potrivit articolului 69 alineatul (2) din Regulamentul nr. 806/2014, pe parcursul perioadei inițiale, contribuțiile ex ante trebuie să fie repartizate cât mai uniform posibil în timp până la atingerea nivelului‑țintă final menționat la punctul 166 de mai sus, ținându‑se însă seama în mod corespunzător de etapa ciclului economic și de impactul pe care contribuțiile prociclice îl pot avea asupra poziției financiare a instituțiilor.

168    Articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul nr. 806/2014 precizează că, în fiecare an, contribuțiile datorate de ansamblul instituțiilor autorizate de pe teritoriul tuturor statelor membre participante nu depășesc 12,5 % din nivelul‑țintă final.

169    În ceea ce privește modul de calcul al contribuțiilor ex ante, articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul delegat 2015/63 prevede că SRB stabilește cuantumul acestora pe baza nivelului‑țintă anual, având în vedere nivelul‑țintă final, precum și pe baza cuantumului mediu, calculat trimestrial, al depozitelor acoperite în anul anterior ale tuturor instituțiilor autorizate pe teritoriul tuturor statelor membre participante.

170    De asemenea, potrivit articolului 4 din Regulamentul de punere în aplicare 2015/81, SRB calculează contribuția ex ante pentru fiecare instituție pe baza nivelului‑țintă anual, care trebuie să fie stabilit prin raportare la nivelul‑țintă final și în conformitate cu metodologia prevăzută în Regulamentul delegat 2015/63.

171    În speță, astfel cum reiese din considerentul 48 al deciziei atacate, SRB a stabilit, pentru perioada de contribuție 2021, cuantumul nivelului‑țintă anual la 11 287 677 212,56 euro.

172    În considerentele 36 și 37 ale deciziei atacate, SRB a explicat în esență că nivelul‑țintă anual trebuia determinat pe baza unei analize a evoluției depozitelor acoperite în cursul anilor precedenți, a oricăror evoluții pertinente ale situației economice, precum și a unei analize a indicatorilor referitori la etapa ciclului economic și a impactului pe care contribuțiile prociclice îl pot avea asupra situației financiare a instituțiilor. Ulterior, SRB a considerat oportun să stabilească un coeficient care se întemeia pe această analiză și pe mijloacele financiare disponibile în FUR (denumit în continuare „coeficientul”). SRB a aplicat acest coeficient unei optimi din cuantumul mediu al depozitelor acoperite în anul 2020, pentru a obține nivelul‑țintă anual.

173    SRB a prezentat abordarea urmată pentru fixarea coeficientului în considerentele 38-47 ale deciziei atacate.

174    În considerentul 38 al deciziei atacate, SRB a constatat o tendință constantă de creștere a depozitelor acoperite pentru toate instituțiile din statele membre participante. În special, cuantumul mediu al acestor depozite, calculat trimestrial, se ridica pentru anul 2020 la 6,689 mii de miliarde de euro.

175    În considerentele 40 și 41 ale deciziei atacate, SRB a prezentat evoluția prognozată a depozitelor acoperite pentru cei trei ani rămași din perioada inițială, și anume 2021-2023. Comitetul a estimat că ratele anuale de creștere a depozitelor acoperite până la sfârșitul perioadei inițiale vor fi cuprinse între 4 % și 7 %.

176    În considerentele 42-45 ale deciziei atacate, SRB a prezentat o evaluare a etapei ciclului economic și a impactului prociclic potențial pe care contribuțiile ex ante l‑ar putea avea asupra situației financiare a instituțiilor. În acest scop, Comitetul a arătat că a ținut seama de mai mulți indicatori, precum previziunea Comisiei de creștere a produsului intern brut și proiecțiile Băncii Centrale Europene (BCE) în această privință sau fluxul creditării în sectorul privat ca procent din produsul intern brut.

177    În considerentul 46 al deciziei atacate, SRB a concluzionat că, deși era rezonabil să preconizeze continuarea creșterii depozitelor acoperite în cadrul uniunii bancare, ritmul acestei creșteri urma să fie inferior celui din anul 2020. În această privință, SRB a arătat, în considerentul 47 al deciziei atacate, că a adoptat o „abordare prudentă” în ceea ce privește ratele de creștere a depozitelor acoperite pentru anii următori până în anul 2023.

178    Având în vedere aceste considerații, SRB a stabilit, în considerentul 48 al deciziei atacate, valoarea coeficientului la 1,35 %. SRB a calculat apoi cuantumul nivelului‑țintă anual, înmulțind cuantumul mediu al depozitelor acoperite în 2020 cu acest coeficient și împărțind rezultatul acestui calcul la opt, în conformitate cu următoarea formulă matematică, care figurează în considerentul 48 al deciziei menționate:

„Ținta0 [cuantumul nivelului‑țintă anual] = Total depozite acoperite2020 * 0,0135 * ⅛ = 11 287 677 212,56 euro.”

179    În ședință, SRB a arătat însă că stabilise nivelul‑țintă anual pentru perioada de contribuție 2021 după cum urmează.

180    În primul rând, pe baza unei analize prospective, SRB a fixat cuantumul depozitelor acoperite ale ansamblului instituțiilor autorizate pe teritoriul tuturor statelor membre participante, prognozat pentru sfârșitul perioadei inițiale, la aproximativ 7,5 mii de miliarde de euro. Pentru a ajunge la această sumă, SRB a luat în considerare cuantumul mediu al depozitelor acoperite în anul 2020, și anume 6,689 mii de miliarde de euro, o rată de creștere anuală a depozitelor acoperite de 4 %, precum și numărul de perioade de contribuție rămase până la sfârșitul perioadei inițiale, și anume trei.

181    În al doilea rând, în conformitate cu articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul nr. 806/2014, SRB a calculat 1 % din aceste 7,5 mii de miliarde de euro pentru a obține cuantumul estimat al nivelului‑țintă final care trebuia atins la 31 decembrie 2023, și anume aproximativ 75 de miliarde de euro.

182    În al treilea rând, SRB a dedus din acest din urmă cuantum resursele financiare deja disponibile în FUR în anul 2021, și anume aproximativ 42 de miliarde de euro, pentru a obține cuantumul care rămânea de perceput în perioadele de contribuție rămase până la sfârșitul perioadei inițiale, și anume 2021-2023. Cuantumul respectiv se ridica la aproximativ 33 de miliarde de euro.

183    În al patrulea rând, SRB a împărțit acest cuantum la trei pentru a‑l repartiza uniform între cele trei perioade de contribuție rămase. Nivelul‑țintă anual pentru perioada de contribuție 2021 a fost astfel stabilit la cuantumul menționat la punctul 171 de mai sus, și anume la aproximativ 11,287 miliarde de euro.

184    SRB a afirmat de asemenea în ședință că a făcut publice informațiile pe care se întemeiase metodologia descrisă la punctele 180-183 de mai sus și care ar fi permis reclamantei să înțeleagă metoda prin care fusese stabilit nivelul‑țintă anual. În special, Comitetul a precizat că publicase pe site‑ul său internet, în mai 2021, adică după adoptarea deciziei atacate, însă înainte de introducerea prezentei acțiuni, o fișă descriptivă denumită „Fact Sheet 2021” (denumită în continuare „fișa descriptivă”), care indica cuantumul estimat al nivelului‑țintă final. În mod similar, SRB a afirmat că cuantumul mijloacelor financiare disponibile în FUR era de asemenea accesibil pe site‑ul său internet, precum și prin intermediul altor surse publice, iar aceasta cu mult timp înainte de adoptarea deciziei atacate.

185    Pentru a examina dacă SRB și‑a respectat obligația de motivare în ceea ce privește determinarea nivelului‑țintă anual, trebuie amintit mai întâi că nemotivarea sau motivarea insuficientă constituie un motiv de ordine publică ce poate și chiar trebuie să fie invocat din oficiu de instanța Uniunii (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2009, Comisia/Irlanda și alții, C‑89/08 P, EU:C:2009:742, punctul 34 și jurisprudența citată). În consecință, Tribunalul poate și chiar trebuie să țină cont și de alte vicii de motivare decât cele invocate de reclamantă, în special atunci când acestea transpar în cursul procedurii.

186    În acest scop, părțile au fost ascultate, în cursul fazei orale a procedurii, cu privire la toate eventualele vicii de motivare care ar afecta decizia atacată în ceea ce privește stabilirea nivelului‑țintă anual. În special, chestionat în mod expres și în repetate rânduri în această privință, SRB a descris, etapă cu etapă, metodologia pe care o urmase efectiv pentru stabilirea nivelului‑țintă anual pentru perioada de contribuție 2021, astfel cum este aceasta expusă la punctele 180-183 de mai sus.

187    În ceea ce privește, în continuare, conținutul obligației de motivare, reiese din jurisprudență că motivarea unei decizii luate de o instituție sau un organ al Uniunii trebuie să fie lipsită de contradicții, astfel încât să dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de motivele reale ale deciziei, pentru a‑și apăra drepturile în fața instanței competente, iar acesteia din urmă să își exercite controlul (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 iulie 2008, Bertelsmann și Sony Corporation of America/Impala, C‑413/06 P, EU:C:2008:392, punctul 169 și jurisprudența citată, Hotărârea din 22 septembrie 2005, Suproco/Comisia, T‑101/03, EU:T:2005:336, punctele 20 și 45-47, și Hotărârea din 16 decembrie 2015, Grecia/Comisia, T‑241/13, EU:T:2015:982, punctul 56).

188    De asemenea, atunci când autorul deciziei atacate furnizează anumite explicații cu privire la motivele acesteia în cursul procedurii în fața instanței Uniunii, aceste explicații trebuie să fie coerente cu considerațiile prezentate în această decizie (a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 septembrie 2005, Suproco/Comisia, T‑101/03, EU:T:2005:336, punctele 45-47, și Hotărârea din 13 decembrie 2016, Printeos și alții/Comisia, T‑95/15, EU:T:2016:722, punctele 54 și 55).

189    Astfel, în cazul în care considerațiile enunțate în decizia atacată nu sunt coerente cu acele explicații furnizate în cursul procedurii jurisdicționale, motivarea deciziei în cauză nu îndeplinește funcțiile amintite la punctele 148 și 149 de mai sus. În special, o astfel de incoerență împiedică, pe de o parte, persoanele interesate să cunoască motivele reale ale deciziei atacate, înainte de introducerea acțiunii, și să își pregătească apărarea în privința acestora și, pe de altă parte, împiedică instanța Uniunii să identifice motivele care au servit drept veritabil temei juridic pentru această decizie și să examineze conformitatea lor cu normele aplicabile.

190    În sfârșit, trebuie amintit că, atunci când adoptă o decizie de stabilire a contribuțiilor ex ante, SRB trebuie să aducă la cunoștința instituțiilor în cauză metoda de calcul al acestor contribuții (a se vedea Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 122).

191    Același lucru este valabil pentru metoda de determinare a nivelului‑țintă anual, acest cuantum având o importanță esențială în economia unei astfel de decizii. Într‑adevăr, după cum reiese din articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare 2015/81, modul de calcul al contribuțiilor ex ante constă în repartizarea acestui cuantum între toate instituțiile în cauză, astfel încât o majorare sau o reducere a cuantumului respectiv determină o majorare sau o reducere corespunzătoare a contribuției ex ante a fiecăreia dintre aceste instituții.

192    Reiese din cele ce precedă că, deși SRB este obligat să furnizeze instituțiilor, prin intermediul deciziei atacate, explicații privind metoda de determinare a nivelului‑țintă anual, aceste explicații trebuie să fie coerente cu explicațiile furnizate de SRB în cursul procedurii jurisdicționale și să se refere la metodologia aplicată efectiv.

193    Această situație nu se regăsește însă în speță.

194    Astfel, trebuie să se arate mai întâi că decizia atacată a indicat, în considerentul 48, o formulă matematică care a fost prezentată ca fiind cea care stă la baza determinării cuantumului nivelului‑țintă anual. Or, rezultă că această formulă nu integrează elementele metodologiei aplicate efectiv de SRB, după cum a fost explicată în ședință. Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctelor 180-183 de mai sus, SRB a obținut cuantumul nivelului‑țintă anual, în cadrul acestei metodologii, prin deducerea din nivelul‑țintă final a mijloacelor financiare disponibile în FUR, în vederea calculării cuantumului care rămânea de perceput până la sfârșitul perioadei inițiale și împărțind acest din urmă cuantum la trei. Or, în formula matematică menționată nu se face nicio trimitere la aceste două etape ale calculului.

195    Pe de altă parte, această constatare nu poate fi repusă în discuție de afirmația SRB potrivit căreia acesta a publicat, în mai 2021, fișa descriptivă, care conținea un interval indicând eventualele cuantumuri ale nivelului‑țintă final, și, pe site‑ul său internet, cuantumul mijloacelor financiare disponibile în FUR. Astfel, independent de aspectul dacă reclamanta avea efectiv cunoștință de aceste cuantumuri, acestea din urmă nu erau, în sine, de natură să îi permită să înțeleagă că cele două operațiuni menționate la punctul 194 de mai sus fuseseră aplicate efectiv de SRB, cu precizarea, de altfel, a faptului că formula matematică enunțată în considerentul 48 al deciziei atacate nici măcar nu le menționa.

196    Neconcordanțe similare afectează de asemenea modul în care a fost stabilit coeficientul de 1,35 %, care joacă cu toate acestea un rol primordial în formula matematică menționată la punctul 178 de mai sus. Astfel, acest coeficient ar putea fi înțeles în sensul că se întemeiază, printre alți parametri, pe creșterea prognozată a depozitelor acoperite în anii rămași din perioada inițială. Or, astfel cum a recunoscut SRB în ședință, acest coeficient a fost stabilit astfel încât să poată justifica rezultatul calculului cuantumului nivelului‑țintă anual, cu alte cuvinte după ce SRB a calculat acest cuantum prin aplicarea celor patru etape prezentate la punctele 180-183 de mai sus și în special prin împărțirea la trei a cuantumului rezultat din deducerea mijloacelor financiare disponibile în FUR din nivelul‑țintă final. Or, această abordare nu reiese nicidecum din decizia atacată.

197    În plus, trebuie amintit că, potrivit fișei descriptive, cuantumul nivelului‑țintă final estimat se situa într‑o plajă de valori cuprinse între 70 și 75 de miliarde de euro. Or, această plajă de valori nu este în concordanță cu intervalul ratei de creștere a depozitelor acoperite, cuprins între 4 % și 7 %, care figurează în considerentul 41 al deciziei atacate. Astfel, SRB a arătat în ședință că, în scopul determinării nivelului‑țintă anual, ținuse seama de rata de creștere a depozitelor acoperite de 4 % – care era cea mai mică rată din cadrul celui de al doilea interval – și că obținuse astfel nivelul‑țintă final estimat de 75 de miliarde de euro – care constituia valoarea cea mai ridicată a primului interval. Se confirmă astfel că există o discrepanță între aceste două intervale. Astfel, pe de o parte, intervalul ratei de evoluție a depozitelor acoperite cuprinde în egală măsură valori superioare ratei de 4 %, a căror aplicare ar fi condus însă la un cuantum estimat al nivelului‑țintă final superior celor incluse în intervalul referitor la acest nivel‑țintă. Pe de altă parte, este imposibil pentru reclamantă să înțeleagă motivul pentru care SRB a inclus în intervalul aferent nivelului‑țintă menționat cuantumuri inferioare valorii de 75 de miliarde de euro. Astfel, pentru a ajunge la acest rezultat, ar fi fost necesar să se aplice o rată mai mică de 4 %, care nu este însă cuprinsă în intervalul ratei de creștere a depozitelor acoperite. În aceste condiții, reclamanta nu era în măsură să determine modul în care SRB utilizase intervalul ratei de evoluție a acestor depozite pentru a ajunge la calculul nivelului‑țintă final estimat.

198    Rezultă că, în ceea ce privește determinarea nivelului‑țintă anual, metodologia aplicată efectiv de SRB, astfel cum a fost explicată în ședință, nu corespunde celei descrise în decizia atacată, astfel încât motivele reale în raport cu care a fost stabilit acest nivel‑țintă nu puteau fi identificate pe baza deciziei atacate nici de către instituții, nici de Tribunal.

199    Având în vedere cele ce precedă, este necesar să se constate că decizia atacată este afectată de vicii de motivare în ceea ce privește determinarea nivelului‑țintă anual.

200    În consecință, este necesar să fie admis primul aspect al celui de al doilea motiv. Cu toate acestea, ținând seama de implicațiile juridice și economice ale prezentei cauze, este în interesul unei bune administrări a justiției să se continue examinarea celorlalte motive ale acțiunii.

[omissis]

c)      Cu privire la al treilea aspect, referitor la motivarea deciziei atacate în ceea ce privește neaplicarea anumitor indicatori de risc

212    Reclamanta susține că decizia atacată nu furnizează o motivare suficientă în ceea ce privește neaplicarea anumitor indicatori de risc în scopul calculării contribuțiilor ex ante pentru perioada de contribuție 2021.

213    Astfel, în decizia menționată, SRB nu ar fi aplicat patru indicatori și subindicatori de risc pe care Regulamentul delegat 2015/63 îi prevede, însă, în scopul stabilirii contribuțiilor ex ante, și anume indicatorul „de finanțare stabilă netă” (denumit în continuare „indicatorul NSFR”), indicatorul „fondurile proprii și pasivele eligibile deținute de instituție în plus față de cerința minimă de fonduri proprii și pasive eligibile” (denumit în continuare „indicatorul CMPE”), precum și subindicatorii „complexitate” și „posibilitate de rezoluție”.

214    În lipsa unor informații suficiente, ar fi imposibil să se cunoască în ce măsură neaplicarea indicatorilor și a subindicatorilor de risc menționați a avut un impact pozitiv sau negativ asupra contribuției ex ante a reclamantei. În orice caz, nu ar fi clar motivul pentru care o instituție precum reclamanta ar trebui penalizată ca urmare a faptului că o altă instituție nu a comunicat anumite date în mod corespunzător, ceea ce a condus la neaplicarea indicatorilor și a subindicatorilor de risc vizați.

215    SRB contestă argumentația reclamantei.

216    Trebuie arătat, mai întâi, că articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul delegat 2015/63 prevede că, „[î]n cazul în care informațiile necesare pentru un indicator specific, astfel cum se menționează în anexa II [din acest regulament delegat], nu sunt incluse în cerința de raportare în scopuri de supraveghere aplicabilă menționată la articolul 14 [din regulamentul delegat menționat] pentru anul de referință, respectivul indicator de risc nu se aplică până în momentul în care această cerință de raportare în scopuri de supraveghere nu devine aplicabilă”.

217    În speță, SRB a arătat, în considerentele 21-29 ale deciziei atacate, că nu aplicase indicatorii NSFR și CMPE și nici subindicatorii „complexitate” și „posibilitate de rezoluție” pentru motivul că, la momentul adoptării acestei decizii, informațiile solicitate în temeiul acestor indicatori și subindicatori de risc nu erau disponibile într‑o formă armonizată pentru toate instituțiile.

218    Mai precis, în ceea ce privește indicatorul NSFR, SRB a arătat că „nicio normă obligatorie armonizată în materie de NSFR nu [era] aplicată în [Uniune] și [că], prin urmare, nu [fusese] în măsură să identifice indicatori la nivel național”. În ceea ce privește indicatorul CMPE, SRB a precizat că, „întrucât cerințele referitoare la CMPE [fuseseră] în general puse în aplicare treptat, [SRB] nu dispune[a] de date care să îi permită să aplice acest indicator la nivelul fiecărei instituții care contribuie la [FUR]”. În ceea ce privește subindicatorii „complexitate” și „posibilitate de rezoluție”, SRB a afirmat că „datele necesare pentru [acești subindicatori] nu [erau] disponibile într‑o formă armonizată pentru toate instituțiile din statele membre participante pentru anul de referință 2019”.

219    O asemenea motivare permite reclamantei să înțeleagă motivele pentru care SRB nu a aplicat indicatorii și subindicatorii de risc vizați și îndeplinește astfel cerințele enunțate de jurisprudența menționată la punctele 148 și 149 de mai sus.

220    Pe de altă parte, rezultă din însuși modul de redactare a articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul delegat 2015/63 că această dispoziție nu permite SRB să țină seama de impactul neaplicării unui indicator de risc asupra cuantumului contribuției ex ante a fiecărei instituții. În consecință, reclamanta nu poate reproșa SRB că nu a inclus astfel de considerații în decizia atacată.

221    Prin urmare, al treilea aspect al celui de al doilea motiv trebuie respins.

d)      Cu privire la al patrulea aspect, referitor la motivarea deciziei atacate în ceea ce privește anumite alegeri discreționare ale SRB în cadrul stabilirii parametrilor calculului contribuțiilor ex ante

222    Reclamanta susține în esență că motivarea deciziei atacate este insuficientă întrucât nu precizează modul în care SRB și‑a exercitat marja de apreciere care i‑a fost conferită prin Regulamentul delegat 2015/63 și care se referă la mai multe aspecte ale calculului contribuțiilor ex ante.

223    În special, SRB ar dispune de o largă putere de apreciere pentru stabilirea cuantumului angajamentelor de plată irevocabile, iar motivele pentru care a limitat partea angajamentelor de plată irevocabile la 15 % din cuantumul contribuțiilor ex ante individuale ale instituțiilor în cauză nu ar fi clare.

224    În plus, din articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul delegat 2015/63 și din considerentele 94-101, 106, 108 și 112 ale deciziei atacate ar reieși că SRB dispune de o marjă de apreciere pentru definirea de indicatori de risc suplimentari și pentru redimensionarea diferiților indicatori de risc în cazul neaplicării unora dintre acești indicatori. În această privință, cadrul juridic nu ar oferi o claritate suficientă cu privire la metodologia de calcul al contribuțiilor ex ante și cu privire la criteriile determinante ale acestei metode.

225    SRB contestă argumentația reclamantei.

226    În această privință, trebuie arătat că, în considerentele 145-153 ale deciziei atacate, SRB a prezentat, în mod detaliat și circumstanțiat, motivele pentru care limitase recurgerea la angajamentele de plată irevocabile la 15 % din cuantumul contribuțiilor ex ante individuale ale instituțiilor în cauză. Or, reclamanta nu a precizat modul în care aceste explicații ar fi insuficiente pentru a înțelege motivele care determinaseră SRB să impună o asemenea limită. În consecință, argumentația reclamantei nu conține niciun element de natură să demonstreze că decizia atacată ar fi insuficient motivată în această privință.

227    Situația este aceeași în ceea ce privește indicatorii de risc suplimentari, redimensionarea diferiților indicatori de risc, precum și celelalte aspecte ale calculului, menționate de reclamantă. Astfel, SRB a precizat, în considerentele 98-101 ale deciziei atacate, modul în care a definit indicatorii și subindicatorii de risc aplicați în cadrul pilonului de risc IV. SRB a expus de asemenea, în considerentele 20-29 și 94-96 ale deciziei atacate, motivele pentru care considerase necesar să nu aplice anumiți indicatori de risc (a se vedea punctele 217 și 218 de mai sus) și să redimensioneze diferiții indicatori de risc care rezultau din acestea. În sfârșit, SRB a indicat, în considerentele 108 și 112 ale deciziei atacate, modul în care a redimensionat indicatorii de risc primari în conformitate cu secțiunea „Etapa 3”, anexa I la Regulamentul delegat 2015/63 și modul în care a aplicat un semn negativ sau pozitiv fiecărui indicator de risc, în conformitate cu secțiunea „Etapa 4”, anexa I la acest regulament delegat. Or, reclamanta nu a precizat motivele pentru care motivarea care figurează în considerentele menționate mai sus ale deciziei atacate nu ar fi suficientă.

228    În sfârșit, reclamanta arată că Regulamentul delegat 2015/63 nu este suficient de clar în ceea ce privește metodologia de calcul al contribuțiilor ex ante și criteriile determinante ale acestei metodologii. Presupunând că această critică poate fi interpretată în sensul că, prin intermediul acesteia, reclamanta invocă nelegalitatea articolelor 4-7 și 9, precum și a anexei I la acest regulament delegat, ea nu explică în ce ar consta nelegalitatea acestor dispoziții. În această privință, afirmația fără nicio susținere a reclamantei potrivit căreia regulamentul delegat menționat conferă SRB o marjă de apreciere considerabilă nu este suficientă, în sine, pentru a contesta legalitatea dispozițiilor menționate.

229    În aceste condiții, al patrulea aspect al celui de al doilea motiv trebuie înlăturat.

e)      Cu privire la al cincilea aspect, referitor la motivarea deciziei atacate în ceea ce privește alte aspecte ale calculului contribuției ex ante a reclamantei

230    Reclamanta susține că decizia atacată încalcă obligația de motivare pentru motivul că modul în care SRB a calculat contribuția sa ex ante nu este transparent și inteligibil.

231    SRB contestă argumentația reclamantei.

1)      Cu privire la caracterul pretins neinteligibil și imposibil de verificat al calculului contribuțiilor ex ante

232    În primul rând, reclamanta arată că decizia atacată se rezumă la considerații generale privind metodologia de colectare a datelor și de calcul al contribuțiilor ex ante. Astfel, textul acestei decizii nu ar conține nicio informație referitoare la calculul concret al contribuției ex ante a reclamantei. Mai precis, anexele la decizia menționată nu ar conține decât rezultate finale, ceea ce ar face ca acest calcul al contribuției să fie de neinteligibil și neverificabil. Datele care figurează în aceste anexe ar fi de altfel lipsite de pertinență, întrucât nu au caracter probant, și nu ar avea nicio valoare explicativă și justificativă din cauza fluctuațiilor inexplicabile ale anumitor valori de la un an la altul. Pentru acest motiv, Tribunalul și autoritățile naționale de rezoluție ar fi incapabile să controleze calculul efectuat de SRB. Astfel, autoritatea de supraveghere a piețelor financiare nu ar fi motivat, în avizul de percepere, calculul contribuției ex ante, ci ar fi făcut doar trimitere la decizia atacată. De asemenea, aceasta ar fi confirmat că ea însăși nu înțelegea această decizie.

233    În această privință, astfel cum s‑a arătat la punctul 15 de mai sus, anexa I la decizia atacată conține fișa individuală a reclamantei, care prezintă nu numai datele comune stabilite de SRB, prin însumarea sau combinarea datele tuturor instituțiilor, ci și toate datele individuale ale reclamantei utilizate în calculul contribuției sale ex ante, precum cuantumul contribuției sale anuale de bază, valorile indicatorilor de risc, precum și clasificarea reclamantei în intervalele respective în funcție de aceste valori. În plus, din anexa II la această decizie reiese că reclamanta era informată cu privire la numărul de intervale care corespund fiecărui indicator de risc, precum și cu privire la valorile limită ale acestor intervale. Conform jurisprudenței citate la punctul 159 de mai sus, reclamanta era, așadar, în special în măsură să verifice, având în vedere datele din anexa I la decizia menționată, prin coroborare cu datele din anexa II la aceeași decizie, dacă fusese plasată în intervalele corecte în raport cu toate celelalte instituții.

234    Acest lucru este valabil cu atât mai mult cu cât SRB a transmis reclamantei, înainte de adoptarea deciziei atacate, un instrument de calcul al contribuțiilor ex ante pentru ca aceasta să poată efectua în avans calculul contribuției sale ex ante. Acest instrument conținea, pe de o parte, algoritmii utilizați de SRB pentru efectuarea calculelor preliminare și, pe de altă parte, datele comune stabilite de SRB, prin însumarea sau prin combinarea datelor individuale ale tuturor instituțiilor în cauză. Astfel, prin inserarea datelor sale individuale în câmpurile corespunzătoare ale instrumentului menționat, reclamanta a putut calcula, etapă cu etapă, contribuția sa ex ante individuală, în conformitate cu calculele preliminare efectuate de SRB cu privire la contribuțiile ex ante pentru perioada de contribuție 2021.

235    Este adevărat că, în ceea ce privește datele celorlalte instituții utilizate de SRB în cadrul etapelor de calcul al contribuțiilor ex ante, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul delegat 2015/63, privind „discretizarea indicatorilor” (etapa 2), „includerea semnului atribuit” (etapa 4) și „calculul contribuțiilor anuale” (etapa 6), anexele I și II la decizia atacată conțin doar datele comune stabilite de SRB prin însumarea sau prin combinarea datelor individuale ale tuturor instituțiilor în cauză. Cu toate acestea, din jurisprudența citată la punctul 157 de mai sus rezultă că SRB nu este obligat să furnizeze instituțiilor calculul complet utilizat pentru a obține aceste date comune, din moment ce acest lucru ar presupune divulgarea unor date acoperite de secretul comercial referitoare la situația economică a fiecăreia dintre celelalte instituții în cauză.

236    În sfârșit, afirmația reclamantei potrivit căreia datele care figurează în anexele la decizia atacată sunt lipsite de orice „valoare explicativă și justificativă”, din cauza fluctuațiilor pretins neinteligibile de la un an la altul ale anumitor valori, nu poate fi admisă. Astfel, simplul fapt că anumite valori, care sunt obținute prin însumarea sau prin combinarea datelor de la un număr mare de instituții, pot varia de la un an la altul nu poate repune în discuție credibilitatea, pentru instituțiile în cauză, a tuturor datelor care figurează în anexele I și II la decizia atacată.

237    În al doilea rând, reclamanta susține că calculul contribuției sale anuale de bază și al multiplicatorului său de ajustare este neinteligibil. În această privință, valoarea acestui multiplicator ar fi excesiv de ridicată, în pofida ratingurilor internaționale excelente ale reclamantei, a profilului său de risc mai bun față de media instituțiilor în cauză, precum și a unui model economic de o complexitate relativ redusă. În special, reclamanta nu ar fi în măsură să înțeleagă motivele pentru care nivelul multiplicatorului său de ajustare calculat prin raportare la baza națională este unul ridicat [confidențial](2).

238    În această privință, trebuie arătat că valoarea multiplicatorului de ajustare decurge dintr‑un calcul care se întemeiază pe metodologia descrisă în anexa I la Regulamentul delegat 2015/63 și care este detaliat în considerentele 93-121 ale deciziei atacate, precum și în fișa individuală a reclamantei, care face parte din anexa I la această decizie. Or, reclamanta nu a prezentat Tribunalului niciun element concret prin care ar urmări să demonstreze un caracter neinteligibil sau incoerent al acestei metodologii și al datelor care figurează în considerentele menționate ale deciziei atacate sau în fișa individuală.

239    În orice caz, dat fiind că indicatorii de risc, astfel cum sunt detaliați în considerentele 93-100 ale deciziei atacate, sunt ponderați în cadrul fiecăruia dintre cei patru piloni de risc și că acești patru piloni de risc sunt, la rândul lor, ponderați, anumiți indicatori de risc au o pondere mai puțin importantă în rezultatul calculului multiplicatorului de ajustare față de ceilalți. [confidențial] În aceste condiții, reclamanta susține în mod greșit că valoarea multiplicatorului său de ajustare ar fi inexplicabil de ridicată.

240    În al treilea rând, reclamanta susține că decizia atacată nu este suficient motivată întrucât nu permite să se înțeleagă motivul pentru care contribuția sa ex ante pentru perioada de contribuție 2021 a crescut cu [confidențial] în raport cu cea care corespunde perioadei de contribuție 2020, în timp ce cuantumul depozitelor acoperite în Austria nu a crescut decât cu 5,08 %, cuantumul depozitelor acoperite ale reclamantei a crescut cu doar [confidențial], indicii de ajustare la risc ai acesteia au crescut cu doar [confidențial], cuantumul final al contribuțiilor ex ante pentru întreaga uniune bancară a crescut doar cu 13 %, iar activitatea comercială a reclamantei a rămas la același nivel.

241    În această privință, reiese din jurisprudența citată la punctul 149 de mai sus că nu este obligatoriu ca motivarea unui act să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente. În special, obligația de motivare care revine SRB nu merge până la a‑i impune o obligație de a justifica motivele pentru care o contribuție ex ante a crescut în raport cu anul precedent.

242    Pe de altă parte, din economia metodei de calcul al contribuțiilor ex ante rezultă că cuantumul acestora depinde în special de cuantumul depozitelor acoperite ale ansamblului instituțiilor autorizate pe teritoriul tuturor statelor membre participante, precum și de profilul de risc al tuturor acestor instituții. Prin urmare, contrar a ceea ce pare să susțină reclamanta, majorarea contribuției sale ex ante de la un an la altul nu va fi în mod necesar proporțională cu creșterea depozitelor acoperite în Austria, a depozitelor acoperite ale reclamantei sau a multiplicatorului său de ajustare.

243    În aceste condiții, motivele exacte care au condus la creșterea contribuției ex ante a reclamantei, în pofida împrejurărilor menționate de aceasta din urmă, nu pot fi considerate informații în lipsa cărora ar fi imposibil să se înțeleagă modul în care a fost luată în considerare situația sa individuală la calcularea contribuției sale ex ante în sensul jurisprudenței citate la punctele 150-159 de mai sus.

244    În al patrulea rând, reclamanta susține că repartizarea instituțiilor în intervale este neinteligibilă și că produce denaturări considerabile, precum și rezultate eronate. În special, nu ar fi precizat motivul pentru care nu a fost atribuit același număr de instituții fiecărui interval în cadrul indicatorului de risc al „efectului de levier”. Repartizarea instituțiilor în aceste intervale ar fi de asemenea neinteligibilă în ceea ce privește indicatorul de risc „active ponderate în funcție de riscul de piață, împărțite la fondurile proprii de nivel 1 de bază”, care face parte din pilonul de risc IV, întrucât instituțiile nu ar fi repartizate nici în acest interval în mod egal și justificabil. Același lucru este valabil și în ceea ce privește alți indicatori de risc, cum ar fi „activele ponderate în funcție de riscul de piață, împărțite la activele totale”. Astfel, ar fi imposibil să se aprecieze în mod definitiv dacă definirea intervalelor și repartizarea instituțiilor în aceste intervale au fost stabilite în mod corect de SRB și dacă clasificarea reclamantei este realistă.

245    Mai precis, SRB ar fi trebuit să divulge, eventual într‑o formă anonimizată, datele fiecărei instituții utilizate pentru calculul indicatorilor primari, pentru ca reclamanta să poată verifica dacă instituțiile care au furnizat date comparabile au fost atribuite unor intervale similare.

246    În această privință, referitor, mai întâi, la motivarea deciziei atacate în legătură cu faptul că nu a fost atribuit fiecărui interval același număr de instituții în ceea ce privește indicatorul de risc al „efectului de levier”, trebuie să se arate că SRB a explicat în mod suficient, în considerentul 106 al deciziei atacate, motivele unei astfel de repartizări, arătând că aceasta urmărea să evite ca instituțiile având aceeași valoare pentru un indicator de risc primar să fie atribuite unor intervale diferite, astfel încât instituții cu aceeași valoare pentru un astfel de indicator au fost atribuite aceluiași interval, ceea ce a putut conduce la situația în care fiecărui interval să îi fie atribuit un număr diferit de instituții.

247    În continuare, ținând seama de jurisprudența citată la punctele 150-159 de mai sus, reclamanta susține în mod eronat că SRB ar fi trebuit să îi permită să verifice, în mod complet, determinarea numărului de intervale și atribuirea instituțiilor în aceste intervale, întrucât o asemenea abordare ar presupune ca datele celorlalte instituții care sunt acoperite de secretul comercial să îi fie comunicate reclamantei.

248    În această privință, este necesar să se adauge că, contrar celor susținute de reclamantă, SRB nu este obligat să divulge, pentru fiecare instituție în cauză, datele complete care i‑au fost furnizate de aceasta și nici repartizarea instituției în diferite intervale în cadrul fiecărui indicator de risc, limitându‑se să înlocuiască numele fiecărei instituții cu un pseudonim. Astfel, după cum a explicat SRB, fără a fi serios contrazis cu privire la acest aspect, un asemenea procedeu nu ar putea garanta că instituțiile nu pot fi identificate pe baza datelor astfel comunicate. Într‑adevăr, nu este exclus ca anumite instituții, chiar sub pseudonim, să poată fi totuși identificate din cauza datelor individuale care au fost deja publicate, în special în cazul marilor instituții și al statelor membre care nu au decât câteva instituții.

249    De altfel, criticile reclamantei referitoare la alte pretinse denaturări în repartizarea pe intervale în cadrul diferiților piloni de risc, chiar presupunând că sunt admisibile în raport cu jurisprudența citată la punctele 27-30 de mai sus, țin de o chestiune de fond, iar nu de motivarea deciziei atacate.

2)      Cu privire la lipsa furnizării datelor individuale ale celorlalte instituții

250    Reclamanta arată că motivarea deciziei atacate este insuficientă în măsura în care nu furnizează datele individuale ale celorlalte instituții, fără de care i‑ar fi imposibil să controleze calculul contribuției sale ex ante. Datele comunicate de instituții în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat 2015/63 nu ar fi, în realitate, date confidențiale, întrucât ar fi accesibile publicului sau ar rezulta din informații publicate precum rapoartele de activitate ale acestor instituții.

251    Astfel, SRB nu ar fi echilibrat cu atenție obligația de motivare cu cerința de protecție a secretelor comerciale, prevăzând, de exemplu, o procedură adecvată de consultare a dosarelor care ar fi permis o comunicare completă a datelor utilizate în calculul contribuțiilor ex ante. Prin urmare, reclamanta a invitat Tribunalul să solicite SRB să prezinte toate documentele pertinente pentru acest calcul.

252    În replica sa, reclamanta consideră că SRB nu a respectat cerințele în temeiul obligației de motivare definite de Curte în Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB (C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601), întrucât nu i‑ar fi furnizat toate elementele calculului contribuției sale ex ante pe care le‑ar fi putut transmite fără a încălca secretul comercial. În această privință, Curtea nu ar fi efectuat o enumerare limitativă a tuturor elementelor pe care SRB trebuie să le divulge.

253    Potrivit reclamantei, ar reveni în primul rând SRB sarcina de a demonstra caracterul confidențial al fiecărei date pe care nu a divulgat‑o și care este necesară pentru verificarea calculului contribuțiilor ex ante.

254    În continuare, în ceea ce privește protecția secretului comercial, nu ar exista, pentru unele dintre datele care nu au fost comunicate de SRB, niciun risc de afectare a intereselor instituțiilor în cauză care să rezulte din transmiterea lor. Aceasta ar fi situația de exemplu a multiplicatorilor de ajustare ai fiecărei instituții.

255    Pe de altă parte, datele pe care se întemeiază calculul contribuțiilor ex ante pentru perioada de contribuție 2021 ar fi din anul 2019, adică cu aproape trei ani înainte de adoptarea deciziei atacate, astfel încât acestea și‑ar fi pierdut orice caracter confidențial. Astfel, datele declarate de instituții ar fluctua foarte mult de la un an la altul și, pentru acest motiv, nu ar avea nicio importanță practică pentru aprecierea situației economice a instituțiilor.

256    În sfârșit, datele care nu permit identificarea instituțiilor, inclusiv toate datele agregate utilizate în diferitele etape ale calculului contribuțiilor ex ante, ar trebui, în orice caz, să fie divulgate. SRB ar fi putut în special să comunice pasivele totale ale fiecărei instituții, precum și multiplicatorul de ajustare respectiv, prin eliminarea denumirii instituției în cauză, fără a divulga date confidențiale. Astfel, instituțiile ar fi putut efectua o comparație cu alte instituții de dimensiuni similare, pentru a evalua dacă ajustarea în funcție de profilul de risc corespundea situației lor economice reale și pentru a verifica repartizarea instituțiilor în cadrul intervalelor.

257    În considerentul 88 al deciziei atacate, SRB a observat că „secretele comerciale ale instituțiilor – adică toate informațiile privind activitatea profesională a instituțiilor care, în cazul divulgării către un concurent și/sau către un public mai larg, ar putea aduce o atingere gravă intereselor instituțiilor – [sunt] considerate informații confidențiale”. SRB a adăugat că, „[î]n cadrul calculului contribuțiilor ex ante, informațiile individuale furnizate de instituții prin intermediul formularelor lor de [declarație] […], pe care se întemei[a] pentru calcularea contribuției lor ex ante, [erau] considerate a fi secrete comerciale”.

258    În plus, în considerentele 90-92 ale deciziei atacate, SRB a arătat că îi era interzis să „divulge punctele de date ale fiecărei instituții, care constitui[au] baza de calcul în [decizia menționată]”, deși era autorizat să „divulge punctele de date agregate și comune, în măsura în care aceste date [erau] cumulate”. În aceste condiții, instituțiile beneficiau, potrivit deciziei menționate, de „o transparență totală în ceea ce privește calculul [contribuției lor anuale de bază] și al multiplicatorului de ajustare”, pentru etapele de calcul al acestei contribuții care vizau „calculul indicatorilor primari” (etapa 1), „redimensionarea indicatorilor” (etapa 3) și „calculul indicatorului sintetic” (etapa 5). În plus, instituțiile erau în măsură să obțină „puncte de date comune utilizate fără distincție de SRB pentru toate instituțiile supuse ajustării în funcție de profilul lor de risc” pentru etapele de calcul privind „discretizarea indicatorilor” (etapa 2), „includerea semnului atribuit” (etapa 4) și „calculul contribuțiilor anuale” (etapa 6).

259    În această privință, trebuie amintit, în primul rând, că principiul însuși al metodei de calcul al contribuțiilor ex ante, astfel cum reiese din Directiva 2014/59 și din Regulamentul nr. 806/2014, implică utilizarea de către SRB a unor date acoperite de secretul comercial, care nu pot fi preluate în motivarea deciziei de stabilire a contribuțiilor ex ante (Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB, C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 114).

260    În al doilea rând, contrar celor susținute de reclamantă, obligația de motivare nu impune SRB să menționeze, în decizia atacată, considerații detaliate care să demonstreze caracterul confidențial al fiecărei categorii de date furnizate de instituții.

261    Astfel, după cum reiese din jurisprudența citată la punctul 149 de mai sus, nu este obligatoriu ca motivarea unui act să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente, în măsura în care caracterul suficient al unei motivări trebuie apreciat nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă și în special cu interesul de a primi explicații pe care îl pot avea persoanele vizate de actul respectiv.

262    Or, pe de o parte, din considerațiile care figurează în considerentul 88 al deciziei atacate rezultă că SRB a considerat că ansamblul datelor declarate de fiecare instituție era acoperit, în ansamblul său, de secretul comercial, întrucât divulgarea acestor date unui concurent sau unui public mai larg ar putea aduce o atingere gravă intereselor instituției în cauză.

263    Pe de altă parte, dat fiind că reclamanta a furnizat propriile date în scopul calculării contribuțiilor ex ante, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul delegat 2015/63, aceasta era pe deplin conștientă de natura și caracteristicile generale ale fiecărei categorii de date. Astfel, aceasta putea în special să evalueze în ce măsură fiecare dintre aceste categorii de date putea implica informații confidențiale.

264    În aceste condiții, reclamanta dispunea de informații suficiente pentru a înțelege și, dacă era cazul, pentru a contesta motivele pentru care SRB considerase că datele individuale ale celorlalte instituții erau acoperite de secretul comercial. Aceasta putea contesta în special, în raport cu natura și cu caracteristicile generale ale fiecărei categorii de date, aprecierea SRB care figurează în considerentul 88 al deciziei atacate, potrivit căreia datele menționate aveau un caracter secret, iar divulgarea lor putea aduce o atingere gravă intereselor instituției în cauză. Astfel, aceasta dispunea de toate elementele necesare pentru a putea contesta nerespectarea de către SRB a cerințelor stabilite de Curte cu privire la evaluarea comparativă a obligației de motivare cu principiul protecției secretului comercial, astfel cum sunt acestea amintite la punctele 155, 158 și 159 de mai sus.

265    În al treilea rând, elementele de probă pe care reclamanta le‑a prezentat Tribunalului nu sunt suficiente pentru a demonstra că datele individuale ale instituțiilor nu sunt, în realitate, date confidențiale, întrucât s‑ar afla în domeniul public.

266    În această privință, pe de o parte, reclamanta a indicat, în susținerea argumentului său, faptul că un număr mare de date comunicate de instituții vor fi divulgate cu ocazia simulărilor de criză publicate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), de exemplu „date privind capitalul (capitaluri proprii, fonduri proprii, rata fondurilor proprii de bază etc.), nivelul de îndatorare, precum și diverse valori ale poziției de risc (riscul de credit, securitizarea, riscul de piață, riscul de exploatare etc.)”. În plus, ABE ar realiza, potrivit reclamantei, exerciții anuale de transparență la nivelul Uniunii, în cadrul cărora această autoritate ar publica printre altele „datele detaliate ale fiecărei instituții cu privire la poziția lor de piață, valorile pozițiilor de risc [sau] ratele fondurilor proprii”.

267    Cu toate acestea, trebuie arătat că simularea de criză efectuată de ABE în anul 2018 la nivelul Uniunii și exercițiile anuale de transparență, la care se referă reclamanta, nu privesc decât un număr limitat de instituții, precum și un număr restrâns de date, mult mai puțin numeroase decât cele comunicate în cadrul calculului contribuțiilor ex ante, lucru pe care reclamanta l‑a recunoscut de altfel în ședință. Astfel, reclamanta nu a demonstrat că datele publicate în cadrul activităților ABE s‑ar referi la toate instituțiile supuse obligației de a plăti contribuții ex ante.

268    Pe de altă parte, reclamanta s‑a referit la faptul că exercițiile anuale de transparență evocate la punctul 267 de mai sus urmăreau completarea acțiunilor de publicare a datelor efectuate de către instituții înseși în temeiul articolelor 431-455 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO 2013, L 176, p. 1), precum și a articolului 106 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO 2013, L 176, p. 338). Or, în această privință, reclamanta s‑a limitat la o simplă trimitere la aceste dispoziții, fără a explica care sunt datele individuale concrete ale instituțiilor utilizate la calcularea contribuțiilor ex ante care se aflau obligatoriu, pe baza acestor dispoziții, în domeniul public la momentul adoptării deciziei atacate.

269    Pe de altă parte, reclamanta nu a susținut și cu atât mai puțin nu a demonstrat că toate datele utilizate pentru determinarea cel puțin a unui indicator de risc, al cărui calcul impunea combinarea mai multor categorii de date, erau în domeniul public la momentul adoptării deciziei atacate.

270    În al patrulea rând, faptul că datele utilizate pentru calculul contribuțiilor ex ante pentru perioada de contribuție 2021 se raportează la anul 2019 nu înseamnă că aceste date nu mai erau, la momentul adoptării deciziei atacate, acoperite de secretul comercial. De asemenea, nu s‑a demonstrat că divulgarea, prin decizia atacată, a tuturor datelor declarate de fiecare unitate în parte nu ar fi putut, prin simplul fapt al trecerii timpului, să aducă atingere secretului comercial. În această privință, simpla împrejurare că aceste date suferă fluctuații de la un an la altul nu permite să se demonstreze faptul că datele menționate își pierduseră, înainte de adoptarea deciziei atacate, caracterul confidențial.

271    În plus, desigur, din jurisprudența Curții decurge că, atunci când informațiile care au putut să constituie secrete de afaceri la un anumit moment dat datează de cinci ani sau mai mult, se consideră în principiu, din cauza trecerii timpului, că sunt istorice și că și‑au pierdut, din acest motiv, caracterul lor confidențial, cu excepția cazului în care, în mod excepțional, partea care se prevalează de acest caracter demonstrează că, în pofida vechimii lor, aceste informații constituie încă elemente esențiale ale poziției sale comerciale sau ale celor ale terților în cauză (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 19 iunie 2018, Baumeister, C‑15/16, EU:C:2018:464, punctul 54 și jurisprudența citată). Cu toate acestea, datele utilizate pentru calculul contribuțiilor ex ante pentru perioada de contribuție 2021 aveau, la momentul adoptării deciziei atacate, mai puțin de trei ani.

272    În al cincilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia SRB ar fi trebuit să divulge, într‑o formă anonimizată, valorile multiplicatorului de ajustare și ale pasivelor totale ale fiecărei instituții, reiese din jurisprudența citată la punctele 150-159 de mai sus că, în ceea ce privește datele celorlalte instituții, SRB este obligat să pună la dispoziția instituției în cauză informații suficiente pentru ca aceasta să poată înțelege în esență în ce mod a fost luată în considerare situația sa individuală în vederea calculării contribuției sale ex ante, având în vedere situația tuturor celorlalte instituții. Mai concret, revine SRB sarcina de a publica sau de a transmite instituției respective, într‑o formă agregată și anonimizată, informațiile referitoare la instituțiile utilizate pentru calcularea acestei contribuții, în măsura în care aceste informații pot fi comunicate fără a aduce atingere secretului comercial.

273    Or, independent de aspectul dacă, la momentul adoptării deciziei atacate, valorile pasivelor totale și ale multiplicatorului de ajustare al fiecărei instituții erau acoperite de secretul comercial, trebuie observat, pe de o parte, că pasivele totale ale fiecărei instituții reprezintă date necesare pentru prima etapă a calculului contribuțiilor ex ante, și anume stabilirea contribuției anuale de bază, în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul nr. 806/2014, dat fiind că această contribuție trebuie, ulterior, să fie ajustată în funcție de profilul de risc al fiecărei instituții pe baza altor date individuale ale instituțiilor. Pe de altă parte, multiplicatorul de ajustare constituie o valoare intermediară care rezultă din mai multe etape de calcul al contribuțiilor ex ante și care include toți indicatorii de risc utilizați de SRB în cursul acestui calcul. Acest multiplicator reprezintă astfel profilul de risc global al fiecărei instituții, care se bazează pe toți indicatorii de risc și care, de altfel, nu are nicio legătură directă cu cuantumul pasivelor totale ale instituției.

274    În aceste condiții, divulgarea valorilor pasivelor totale și ale multiplicatorului de ajustare al fiecărei instituții nu ar fi permis, fără a divulga toate celelalte date individuale ale instituțiilor, atingerea obiectivului urmărit de reclamantă de a efectua o comparație între situația sa și situația celorlalte instituții de dimensiuni similare cu scopul de a verifica calculul contribuției sale anuale de bază ajustate în funcție de profilul său de risc. De asemenea, contrar celor susținute de reclamantă, divulgarea numai a acestor valori nu ar fi permis să se verifice repartizarea instituțiilor în intervale.

275    În consecință, valoarea multiplicatorului de ajustare și pasivele totale ale fiecărei instituții nu pot fi considerate elemente în lipsa cărora instituțiile nu pot înțelege în esență în ce mod a fost luată în considerare situația lor individuală în raport cu situația tuturor celorlalte instituții în cauză.

276    Având în vedere cele ce precedă, este necesar să se respingă argumentul reclamantei potrivit căruia decizia atacată este insuficient motivată în măsura în care nu furnizează datele individuale ale celorlalte instituții care să permită verificarea calculului contribuției sale ex ante.

3)      Cu privire la disparitățile dintre statele membre participante în ceea ce privește raportul dintre componenta cuantumului total al contribuțiilor ex ante ale instituțiilor din statul membru, calculată prin raportare la baza națională, și componenta cuantumului respectiv calculată prin raportare la baza uniunii

277    Reclamanta susține că decizia atacată nu justifică, în ceea ce privește cuantumul total al contribuțiilor ex ante ale tuturor instituțiilor autorizate pe teritoriul fiecărui stat membru participant, disparitățile dintre aceste state membre în ceea ce privește raportul dintre, pe de o parte, componenta acestui cuantum calculată prin raportare la baza națională și, pe de altă parte, componenta acestui cuantum calculată prin raportare la baza uniunii. Astfel, pentru unele dintre statele membre menționate, componenta calculată prin raportare la baza națională este mai ridicată, în diferite grade, față de componenta calculată prin raportare la baza uniunii, iar în cazul altora, situația este inversată. În plus, analiza valorilor agregate ar permite să se presupună că anumite state membre finanțează cea mai mare parte a contribuțiilor calculate prin raportare la baza uniunii.

278    În această privință, trebuie să se observe că SRB a explicat, în considerentul 60 al deciziei atacate, că, „[p]entru calcularea părții din contribuțiile anuale prin raportare la baza națională, nivelul‑țintă utilizat în acest scop [fusese] definit prin raportare la baza națională cu luarea în considerare doar a depozitelor acoperite ale instituțiilor de credit autorizate pe teritoriul statului membru participant în cauză”, în timp ce datele instituțiilor autorizate pe teritoriul altor state membre participante nu fuseseră luate în considerare.

279    În schimb, potrivit considerentului 61 al deciziei atacate, „[p]entru calculul părții din contribuțiile anuale [prin raportare la baza uniunii] […], nivelul‑țintă anual se stabilește pe baza depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit stabilite în statele membre participante”.

280    Rezultă că disparitățile și diferențele evocate de reclamantă se explică prin împrejurarea potrivit căreia calculul contribuțiilor ex ante prin raportare la baza națională și calculul acestor contribuții prin raportare la baza uniunii se întemeiază, fiecare, pe date diferite. În aceste condiții, obligația de motivare care revine SRB nu îi impune să explice suplimentar diferențele dintre calculul contribuțiilor prin raportare la baza națională și calculul contribuțiilor prin raportare la baza uniunii.

4)      Cu privire la motivarea referitoare la corectarea datelor altor instituții

281    Reclamanta susține în esență că decizia atacată nu permite instituțiilor să verifice impactul corecțiilor datelor celorlalte instituții asupra calculului contribuțiilor ex ante pentru perioada de contribuție 2021, întrucât SRB nu divulgă printre altele numărul instituțiilor care au notificat date corectate ulterior și nici impactul pe care corecțiile le‑au avut asupra cuantumului contribuțiilor ex ante. În această privință, calculele SRB ar fi predispuse la erori. În fapt, anumite instituții ar fi indicat chiar că ele comunicaseră „posibil” date incorecte, ceea ce ar însemna că acest calcul efectuat de SRB se bazează pe date inexacte. Chiar dacă eventualele corecții pot fi luate în considerare a posteriori în următoarea perioadă de contribuție, instituțiile nu ar fi informate cu privire la astfel de corecții și la motivele acestora, ceea ce ar întări lipsa de transparență și caracterul neverificabil al calculelor contribuțiilor ex ante. Astfel, diferența dintre, pe de o parte, cuantumul acestor contribuții calculat pentru perioada de contribuție 2021 și ajustat pentru instituțiile nou‑supravegheate și, pe de altă parte, cuantumul final al acestor contribuții după deducerea celor stabilite pentru perioada de contribuție 2015 și a ajustărilor care rezultă din retratarea și revizuirea datelor ar fi lipsită de transparență.

282    În această privință, rezultă din jurisprudența menționată la punctele 150-159 de mai sus că decizia atacată nu trebuie să cuprindă în mod necesar totalitatea elementelor care permit destinatarului să verifice exactitatea calculului contribuției sale ex ante. Or, comunicarea corecțiilor efectuate a posteriori în ceea ce privește alte instituții sau a motivelor acestora din urmă ar implica comunicarea către reclamantă a unor date ale celorlalte instituții care intră sub incidența secretului comercial.

283    În ceea ce privește, în continuare, lipsa informațiilor, în decizia atacată, cu privire la numărul de instituții vizate de corecțiile menționate, reclamanta nu a explicat modul în care o asemenea informație i‑ar fi fost necesară pentru a înțelege modalitatea în care situația sa individuală fusese luată în considerare de SRB în scopul calculării contribuției sale ex ante pentru perioada de contribuție 2021.

284    În ceea ce privește argumentația privind pretinsa tendință spre eroare în calculul contribuțiilor ex ante, precum și utilizarea de către SRB a unor date eronate, aceasta ține de o chestiune de fond, iar nu de motivarea deciziei atacate. Pe de altă parte, reclamanta nu a prezentat Tribunalului niciun element concret care ar permite acestuia din urmă să examineze pe fond o astfel de argumentație.

285    Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se respingă al cincilea aspect al celui de al doilea motiv.

f)      Concluzie cu privire la al doilea motiv

286    Reiese din tot ceea ce precedă că trebuie să se admită primul aspect al celui de al doilea motiv și să se respingă aspectele al doilea‑al cincilea ale acestuia.

2.      Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din cartă ca urmare a nerespectării dreptului de a fi ascultat

287    Reclamanta susține că procedura de consultare organizată de SRB anterior adoptării deciziei atacate nu a respectat dreptul acesteia de a fi ascultată, drept consacrat la articolul 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din cartă, întrucât nu i‑ar fi permis să prezinte în mod efectiv observații cu privire la calculul contribuției sale ex ante.

288    Astfel, perioada de două săptămâni în cursul căreia s‑a desfășurat procedura menționată ar fi insuficientă pentru a se exprima cu privire la proiectul de decizie atacată și la statisticile agregate, precum și pentru a le verifica și analiza pe acestea din urmă, cu atât mai mult cu cât datele comunicate nu ar fi suficiente pentru a verifica procesul de calcul și cuantumul contribuției ex ante a reclamantei. În această privință, datele fiecărei instituții care servesc drept bază de calcul al datelor comune, care sunt determinante pentru repartizarea fiecărei instituții în intervale și, prin urmare, pentru clasificarea instituțiilor în funcție de fiecare indicator de risc, nu ar fi fost divulgate. În consecință, SRB nu ar fi permis reclamantei să se exprime cu privire la chestiunile de fapt și de drept pertinente pentru contribuția sa ex ante și să verifice exactitatea acestei contribuții. Pe de altă parte, chiar dacă SRB a pus la dispoziția reclamantei, înainte de adoptarea deciziei atacate, un instrument de calcul interactiv al contribuțiilor ex ante, nici acest instrument nu ar permite instituțiilor să aprecieze dacă ajustarea acestora în funcție de profilul de risc este plauzibilă în raport cu toate celelalte instituții și dacă situația lor economică a fost evaluată în mod corect.

289    În plus, procedura de consultare s‑ar fi desfășurat de o manieră pur formală, lucru care ar fi demonstrat în special de faptul că SRB nu ar fi ținut seama de niciuna dintre observațiile formulate de instituții. Îndoielile exprimate de anumite instituții ar fi fost respinse în repetate rânduri de SRB prin intermediul unei trimiteri la cadrul juridic și la motivarea deciziei atacate.

290    Viciile sus‑menționate ar fi cu atât mai serioase cu cât SRB ar dispune de o marjă de apreciere considerabilă în stabilirea contribuțiilor ex ante, astfel încât respectarea dreptului de a fi ascultat ar prezenta o importanță deosebită.

291    SRB contestă argumentația reclamantei.

292    Dreptul de a fi ascultat, consacrat la articolul 41 alineatul (2) litera (a) din cartă, garantează oricărei persoane posibilitatea să își exprime în mod util și efectiv punctul de vedere în cursul procedurii administrative și înainte de adoptarea oricărei decizii susceptibile să îi afecteze în mod defavorabil interesele (a se vedea Hotărârea din 22 noiembrie 2012, M., C‑277/11, EU:C:2012:744, punctul 87 și jurisprudența citată).

293    În speță, înainte de adoptarea deciziei atacate, SRB a desfășurat, între 5 și 19 martie 2021, o procedură de consultare în cadrul căreia a comunicat un proiect al deciziei atacate instituțiilor în cauză și le‑a invitat, prin intermediul unui formular online, să formuleze comentarii cu privire la conținutul acestui proiect.

294    În plus, SRB a comunicat instituțiilor în cauză următoarele documente:

–        un instrument de calcul interactiv care permitea instituțiilor să își calculeze contribuțiile ex ante pentru perioada de contribuție 2021 pe baza rezultatelor calculelor sale intermediare;

–        Avizul SRB/ES/2021/13 din 3 martie 2021 privind calculul preliminar al contribuțiilor ex ante la FUR pentru perioada de contribuție 2021 și lansarea consultărilor cu instituțiile;

–        un document intitulat „Statistici agregate”, care includea statisticile calculelor referitoare la toate instituțiile, într‑o formă sintetizată sau colectivă;

–        orientări privind modul de calcul al contribuțiilor ex ante pentru perioada de contribuție 2021 cu ajutorul instrumentului de calcul.

295    În acest context, pe de o parte, reiese din jurisprudența citată la punctele 150-159 de mai sus că, contrar celor susținute de reclamantă, SRB nu era obligat să îi comunice toate documentele și datele referitoare la fiecare instituție pentru a‑i permite să verifice în mod complet exactitatea calculului contribuției sale ex ante. În special, SRB nu era obligat să îi comunice documentele care conțineau datele individuale ale celorlalte instituții și care erau acoperite de secretul comercial.

296    Pe de altă parte, reclamanta nu a contestat printre altele faptul că a fost informată cu privire la metodologia urmată pentru calcularea contribuției ex ante pentru perioada de contribuție 2021, precum și cu privire la rezultatul provizoriu al contribuției sale ex ante care trebuia plătită, astfel încât era în măsură să completeze formularul furnizat de SRB, prezentând în mod util observațiile sale cu privire la fiecare dintre etapele acestui calcul.

297    În aceste condiții, nimic nu indică faptul că reclamanta nu a avut acces la elementele care constituiau temeiul calculului contribuției sale ex ante și pe care SRB era obligat să i le comunice.

298    Pe de altă parte, reclamanta avea posibilitatea de a adopta o poziție cu privire la aceste elemente prin intermediul formularului online menționat la punctul 293 de mai sus. Reclamanta putea astfel să își prezinte observațiile cu privire la alegerile discreționare făcute de SRB în cadrul calculului contribuției sale ex ante, precum stabilirea nivelului‑țintă anual sau precizia anumitor indicatori de risc din pilonul de risc IV, și era în măsură să calculeze provizoriu contribuția sa ex ante prin utilizarea instrumentului de calcul furnizat de SRB.

299    În această privință, din jurisprudența Curții rezultă că un formular prevăzut pentru a oferi persoanelor în cauză posibilitatea să își aducă punctul de vedere la cunoștința autorității competente este, în principiu, de natură să le permită acestora să se exprime în mod detaliat cu privire la elementele care trebuie să fie luate în considerare de autoritatea competentă și să expună, dacă consideră, informații sau aprecieri diferite de cele deja prezentate autorității competente (a se vedea prin analogie Hotărârea din 9 februarie 2017, M., C‑560/14, EU:C:2017:101, punctele 39 și 40).

300    Aceasta este situația în speță.

301    Astfel, în cadrul procedurii de consultare, SRB a invitat instituțiile să prezinte, pe de o parte, observații cu privire la 13 subiecte predefinite care le dădeau posibilitatea de a formula comentarii la adresa mai multor aspecte ale calculului contribuțiilor ex ante, incluzând metoda și rezultatele acestui calcul. Pe de altă parte, în cadrul temei 14, instituțiile puteau ridica orice altă problemă pe care o considerau pertinentă pentru calculul contribuției ex ante pentru perioada de contribuție 2021 și care nu era deja acoperită de temele predefinite. În consecință, reclamanta avea posibilitatea de a depune observații cu privire la fiecare element al calculului menționat sau al procedurii de elaborare a calculului respectiv.

302    În plus, în ceea ce privește termenul acordat pentru depunerea de observații în cadrul procedurii de consultare, în speță de două săptămâni, pe de o parte, este necesar să se arate că reclamanta nu a explicat în ce măsură termenul respectiv i‑ar fi încălcat dreptul de a fi ascultată. În această privință, aceasta s‑a limitat să afirme că era „utopic” să se presupună că proiectul de decizie și statisticile agregate puteau fi verificate și analizate într‑un interval de timp atât de scurt, fără a face referire la aspectele concrete ale acestor documente și nici la dificultățile practice care ar fi împiedicat‑o să își prezinte observațiile, în termenul stabilit, cu privire la elementele care constituiau temeiul calculului contribuției sale ex ante, precum cele menționate la punctele 296 și 298 de mai sus. Singurul element concret pe care reclamanta l‑a menționat în acest context este faptul că datele comunicate de SRB nu erau suficiente pentru a verifica procesul de calcul și cuantumul contribuției sale ex ante. Or, astfel cum s‑a constatat la punctele 295-297 de mai sus, nu s‑a demonstrat că SRB era obligat să comunice reclamantei alte documente decât cele menționate la punctul 294 de mai sus, astfel încât acest fapt nu permite să se stabilească faptul că termenul de două săptămâni era insuficient în raport cu dreptul de a fi ascultat.

303    Pe de altă parte, reclamanta face obiectul obligației de a plăti contribuțiile ex ante începând din 2016, astfel încât perioada de contribuție 2021 era a șasea la care participa. Rezultă că, în cadrul procedurii de consultare organizate de SRB, reclamanta avea deja o bună cunoaștere a procesului de calcul al acestor contribuții. În aceste condiții, în lipsa unor împrejurări speciale invocate de reclamantă, nimic nu indică faptul că termenul acordat pentru depunerea de observații era insuficient.

304    În ceea ce privește, în sfârșit, răspunsurile SRB la observațiile formulate de instituții, reclamanta nu a identificat nicio observație specifică la care SRB să nu fi răspuns.

305    Pe de altă parte, simplul fapt că SRB a decis în cele din urmă să nu modifice decizia atacată în raport cu proiectul de decizie pe care îl comunicase instituțiilor, pentru a da curs observațiilor formulate de acestea, nu permite să se demonstreze că procedura de consultare a încălcat dreptul reclamantei de a fi ascultată. Astfel, conform celor statuate deja de Tribunal (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 martie 2015, Slovenská pošta/Comisia, T‑556/08, nepublicată, EU:T:2015:189, punctul 89), o asemenea împrejurare ține de un dezacord cu privire la temeinicia aprecierii SRB, însă nu poate constitui o încălcare a dreptului de a fi ascultate al acestor instituții.

306    În consecință, argumentația reclamantei nu permite să se demonstreze că aceasta din urmă nu a avut posibilitatea să își exprime în mod util și efectiv punctul de vedere cu privire la toate elementele de fapt sau de drept care constituiau temeiul deciziei atacate.

307    Având în vedere ceea ce precedă, al treilea motiv trebuie să fie respins.

[omissis]

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a opta extinsă)

declară și hotărăște:

1)      Anulează Decizia SRB/ES/2021/22 a Comitetului unic de rezoluție (SRB) din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante pentru anul 2021 la Fondul unic de rezoluție, în măsura în care privește Hypo Vorarlberg Bank AG.

2)      Efectele Deciziei SRB/ES/2021/22, în măsura în care privește Hypo Vorarlberg Bank AG, sunt menținute până la intrarea în vigoare, într‑un termen rezonabil care nu poate depăși șase luni de la data pronunțării prezentei hotărâri, a unei noi decizii a SRB de stabilire a contribuției ex ante la Fondul unic de rezoluție a acestei instituții pentru anul 2021.

3)      SRB va suporta, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Hypo Vorarlberg Bank.

4)      Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată.

Kornezov De Baere Petrlík

Kecsmár       Kingston

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 24 ianuarie 2024.

Semnături

*      Limba de procedură: germana.

1      Sunt redate numai punctele din prezenta hotărâre a căror publicare este considerată utilă de către Tribunal.

2      Date confidențiale ocultate.