Language of document : ECLI:EU:T:2012:695

ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

13 decembrie 2012

Cauza T‑641/11 P

Harald Mische

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs – Funcție publică – Funcționari – Numire – Încadrare în grad și în treaptă – Concurs publicat înainte de intrarea în vigoare a noului statut al funcționarilor – Recrutare de către Parlamentul European și transfer simultan la Comisie – Nepronunțare parțială asupra fondului – Recurs în parte vădit nefondat”

Obiectul:      Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 29 septembrie 2011, Mische/Comisia (F‑70/05), prin care se solicită anularea acestei hotărâri

Decizia:      Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului recursului în măsura în care acesta este îndreptat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 29 septembrie 2011, Mische/Comisia (F‑70/05), întrucât prin aceasta se resping concluzii care au ca obiect anularea deciziei Comisiei Comunităților Europene din 11 noiembrie 2004 privind stabilirea încadrării domnului Harald Mische în gradul A *6. Respinge în rest recursul. Domnul Harald Mische suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri. Consiliul Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul ordonanței

1.      Recurs – Motive – Motive vădit inadmisibile sau vădit nefondate – Respingere oricând, prin ordonanță motivată, fără procedură orală

(Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 145)

2.      Recurs – Interesul de a exercita acțiunea – Examinare din oficiu exercitată de Tribunal – Fapt ulterior pronunțării hotărârii Tribunalului Funcției Publice care a înlăturat caracterul său prejudiciabil pentru recurent – Recurs care nu poate aduce un beneficiu – Nepronunțare asupra fondului

3.      Recurs – Motive – Necesitatea unei critici precise privind un aspect al raționamentului Tribunalului Funcției Publice

[art. 257 TFUE; Statutul Curții de Justiție, anexa I, art. 11; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 138 alin. (1) primul paragraf lit. (c)]

4.      Funcționari – Recrutare – Numire în grad – Introducerea unei noi structuri a carierelor prin Regulamentul nr. 723/2004 – Dispoziții tranzitorii de încadrare în grad – Domeniu de aplicare al articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la Statutul funcționarilor – Agenți temporari care au reușit la concursuri generale – Excludere

[Statutul funcționarilor, anexa XIII, art. 5 alineatul (4); Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului]

5.      Funcționari – Egalitate de tratament – Măsuri adoptate de o instituție în favoarea unui grup determinat de persoane în lipsa unei obligații juridice –Imposibilitatea de a invoca principiul egalității de tratament împotriva altei instituții

6.      Recurs – Motive – Motiv formulat împotriva unui considerent al hotărârii care nu servește la fundamentarea dispozitivului acesteia – Motiv inoperant

7.      Acțiune introdusă de funcționari – Acțiune în despăgubire formulată în lipsa unei proceduri precontencioase conforme cu statutul – Inadmisibilitate

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

8.      Acțiune introdusă de funcționari – Competență de fond – Posibilitatea de a obliga din oficiu instituția pârâtă la plata unei despăgubiri – Caracter facultativ

[Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 25)

Trimitere la:

Tribunal 10 martie 2008, Lebedef‑Caponi/Comisia, T‑233/07 P, RepFP, p. I‑B‑1‑3 și II‑B‑1‑19, punctele 21 și 22

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 26)

Trimitere la:

Curte 19 octombrie 1995, Rendo și alții/Comisia, C‑19/93 P, Rec., p. I‑3319, punctul 13; Curte 27 octombrie 2011, Inuit Tapiriit Kanatami și alții/Parlamentul European și Consiliul, C‑605/10 P(R), punctul 15

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 40)

Trimitere la:

Curte 19 iulie 2012, Kaimer și alții/Comisia, C‑264/11 P, punctul 61 și jurisprudența citată

4.      Caracterul de excepție de la un principiu general al normei tranzitorii de la articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut impune ca modul său de redactare să fie interpretat în mod strict. Or, o interpretare literală strictă a articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut impune să se considere că, pe de o parte, această dispoziție nu vizează agenții temporari care au reușit la un concurs general, întrucât un astfel de concurs nu poate conduce, în mod normal, la o recrutare cu trecerea într‑o altă categorie, și că, pe de altă parte, modul său de redactare nu lasă nicio marjă de apreciere administrației pentru ca aceasta să îl interpreteze și să îl aplice în mod diferit. Deși este adevărat că toți agenții temporari, indiferent de tipul de concurs la care se prezintă, au o anumită experiență profesională în cadrul instituțiilor, nu este mai puțin adevărat că legiuitorul Uniunii a exclus în mod deliberat din domeniul de aplicare al articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut agenții temporari care au reușit la un concurs general. Or, dacă beneficiul acestei norme tranzitorii excepționale a fost rezervat agenților temporari care au reușit la un concurs de trecere în altă categorie sau la un concurs intern, obiectivul a fost acela de a încuraja agenții respectivi să participe la astfel de concursuri pentru a obține titularizarea ca funcționari combinată cu trecerea în altă categorie. În schimb, concursul general este deschis tuturor persoanelor interesate, chiar din afara instituțiilor, și nu este conceput, în consecință, pentru a combina recrutarea și titularizarea cu o astfel de trecere în altă categorie. În aceste condiții, nu există niciun motiv să se considere că legiuitorul a intenționat să extindă beneficiul regimului instituit la articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut la agenții temporari care au reușit la un concurs general. De aici reiese că persoana care a reușit la un concurs general nu se află într‑o situație juridică comparabilă cu aceea a persoanelor care au reușit la un concurs de trecere în altă categorie sau la un concurs intern. Ținând seama de distincția realizată între aceste tipuri de concurs și de obiectivul urmărit de legiuitorul Uniunii, această persoană care a reușit la un concurs nu poate invoca experiența profesională și vechimea dobândite ca agent temporar pentru a demonstra că se află într‑o situație comparabilă cu cea a altor agenți temporari, întrucât legiuitorul nu a recunoscut aceste aspecte ca fiind criterii de comparație sau de diferențiere pertinente din punct de vedere juridic și nu lasă administrației nicio marjă de apreciere în această privință.

(a se vedea punctele 45-47)

Trimitere la:

Curte 5 decembrie 1974, Van Belle/Consiliul, 176/73, Rec., p. 1361, punctul 8

Tribunal 8 decembrie 2005, Reynolds/Parlamentul European, T‑237/00, RecFP, p. I‑A‑385 și II‑1731, punctul 101

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 49)

Trimitere la:

Tribunal 16 septembrie 2009, Boudova și alții/Comisia, T‑271/08 P, RepFP, p. I‑B‑1-71 și II‑B‑1-441, punctul 53 și jurisprudența citată

6.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 54)

Trimitere la:

Curte 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C‑496/99 P, Rec., p. I‑3801, punctul 68 și jurisprudența citată

7.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 57 și 58)

Trimitere la:

Tribunal 6 noiembrie 1997, Liao/Consiliul, T‑15/96, RecFP, p. I‑A‑329 și II‑897, punctele 57 și 58; Tribunal 12 decembrie 2002, Morello/Comisia, T‑378/00, RecFP, p. I‑A‑311 și II‑1479, punctul 102; Tribunal 11 mai 2005, de Stefano/Comisia, T‑25/03, RecFP, p. I‑A‑125 și II‑573, punctul 78

8.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 60)

Trimitere la:

Curte 5 iunie 1980, Oberthür/Comisia, 24/79, Rec., p. 1743, punctul 14

Tribunal 8 iulie 1998, Aquilino/Consiliul, T‑130/96, RecFP, p. I‑A‑351 și II‑1017, punctul 39; Tribunal 31 martie 2004, Girardot/Comisia, T‑10/02, RecFP, p. I‑A‑109 și II‑483, punctul 89; Tribunal 15 septembrie 2005, Casini/Comisia, T‑132/03, RecFP, p. I‑A‑253 și II‑1169, punctul 101