Cauza T‑360/13
Verein zur Wahrung von Einsatz und Nutzung von Chromtrioxid
und anderen Chrom‑VI‑Verbindungen in der Oberflächentechnik eV
(VECCO) și alții
împotriva
Comisiei Europene
„REACH – Includerea trioxidului de crom pe lista substanțelor supuse autorizării – Utilizări sau categorii de utilizări exceptate de la obligația autorizării – Noțiunea «legislație comunitară specială în vigoare, care impune cerințe minime privind protecția sănătății umane și a mediului pentru utilizarea substanței» – Eroare vădită de apreciere – Proporționalitate – Dreptul la apărare – Principiul bunei administrări”
Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 25 septembrie 2015
1. Procedură jurisdicțională – Intervenție – Cerere care nu are ca obiect susținerea concluziilor uneia dintre părți – Inadmisibilitate
[Statutul Curții de Justiție, art. 40 al patrulea paragraf și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului (2015), art. 142 alin. (1)]
2. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Utilizări sau categorii de utilizări exceptate de la obligația autorizării – Condiții – Existența unei legislații comunitare speciale care impune cerințe minime privind protecția sănătății umane și a mediului pentru utilizarea substanței în cauză – Noțiune
[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 57 și art. 58 alin. (2) și anexa XIV; Directivele 2004/37, 2010/75 și 2012/18 ale Parlamentului European și ale Consiliului; Directiva 98/24 a Consiliului]
3. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Expunere sumară a motivelor invocate – Motive de drept care nu au fost expuse în cererea introductivă – Trimitere globală la alte înscrisuri anexate la cererea introductivă – Inadmisibilitate
[Statutul Curții de Justiție, art. 21; Regulamentul de procedură al Tribunalului (2015), art. 76 lit. (d)]
4. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Utilizări sau categorii de utilizări exceptate de la obligația autorizării – Condiții – Caracter cumulativ
[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 58 alin. (2)]
5. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Utilizări sau categorii de utilizări exceptate de la obligația autorizării – Condiții – Respingerea cererii de exceptare în cazul neîndeplinirii uneia dintre condiții – Încălcarea principiului proporționalității – Inexistență
[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 58 alin. (2)]
6. Procedură jurisdicțională – Intervenție – Cerere care are ca obiect susținerea sau respingerea concluziilor uneia dintre părți – Cerere care conține argumente suplimentare care modifică obiectul litigiului – Inadmisibilitatea acestor argumente
[Statutul Curții de Justiție, art. 40 al patrulea paragraf și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului (2015), art. 142 alin. (1)]
7. Procedură jurisdicțională – Probă – Probe nedepuse de părți – Obținere care revine instanței Uniunii – Excludere
[Regulamentul de procedură al Tribunalului (2015), art. 76 lit. (f) și art. 81 lit. (e)]
8. Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedura de includere în anexa XIV – Consultare publică – Drept de acces al părților interesate la documentele prezentate Agenției Europene pentru Produse Chimice sau Comisiei – Inexistență
[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 58 alin. (4) și anexa XIV]
9. Procedură jurisdicțională – Procedură orală – Redeschidere – Condiții
[Regulamentul de procedură al Tribunalului (2015), art. 113 alin. (2) lit. (c)]
1. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 21)
2. În cadrul primei condiții stabilite la articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) pentru acordarea unei exceptări de la obligația autorizării unei utilizări sau a unei categorii de utilizări, și anume existența unei legislații comunitare speciale care impune cerințe minime privind protecția sănătății umane și a mediului pentru utilizarea substanței în cauză, o legislație comunitară în sensul acestei dispoziții este o normă de drept adoptată de o entitate în cadrul Uniunii, care urmărește să producă efecte obligatorii. Reiese că normele care fac parte din mai multe sisteme de drept naționale, precum și practicile voluntare nu pot îndeplini prima condiție prevăzută la această dispoziție. Astfel, în ceea ce privește comunicarea Comisiei care conține informații cu privire la evaluarea riscurilor unei substanțe și a strategiilor pentru reducerea acestora, în măsura în care aceasta nu are niciun conținut obligatoriu și este lipsită de orice caracter normativ, această comunicare nu poate să fie considerată ca fiind o legislație comunitară.
În plus, în ceea ce privește noțiunea de cerință minimă, aceasta trebuie înțeleasă, pe de o parte, în sensul că constituie un standard minim în interesul lucrătorilor sau al altor persoane vizate și, pe de altă parte, în sensul că aceasta permite să se adopte sau să se impună măsuri mai stricte la nivel național în cadrul unei legislații mai aspre decât cea care, la nivelul Uniunii, impune cerința minimă. Simplul fapt de a impune valori limită de expunere profesională nu implică, așadar, aplicarea unei cerințe maxime, ci constituie o cerință minimă posibilă în sensul articolului 58 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006.
În aceste condiții, în măsura în care Directiva 98/24 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă nu face referire la o anumită substanță, cum este cazul pentru substanțele menționate care figurează în anexa I la această directivă, aceasta nu poate fi considerată nici specială, întrucât se aplică în mod general pentru toate substanțele chimice, nici ca impunând cerințe minime, întrucât stabilește numai un cadru general pentru obligațiile care revin angajatorilor care își expun angajații la riscuri care decurg din utilizările substanțelor chimice. De asemenea, în măsura în care Directiva 2004/37 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă nu face referire la nicio altă substanță decât benzenul, clorura de vinil monomer și pulberile de lemn de esență tare, aceasta nu poate fi considerată nici ca fiind „specială”, nici ca impunând cerințe minime în ceea ce privește trioxidul de crom.
Aceeași este situația în ceea ce privește Directiva 2012/18 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, care nu vizează nici utilizările specifice ale substanțelor periculoase în cadrul activităților industriale normale ale unei întreprinderi ca atare, nici protecția ființelor umane împotriva unei expuneri prea ridicate la substanțe periculoase la locul de muncă. De asemenea, în ceea ce privește Directiva 2010/75 privind emisiile industriale, deși nu există nicio îndoială că se poate aplica, în mod general, emisiilor industriale care provin din utilizările trioxidului de crom, această directivă nu conține nicio dispoziție specifică cu privire la această substanță.
(a se vedea punctele 31, 33, 34, 40, 44, 45, 47, 59, 62 și 63)
3. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 55)
4. În ceea ce privește a doua condiție prevăzută la articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) pentru acordarea unei exceptări de la obligația autorizării unei utilizări sau a unei categorii de utilizări, și anume un risc controlat în mod corespunzător prin respectarea legislației comunitare speciale în vigoare, dat fiind că o exceptare nu poate fi acordată decât dacă toate condițiile enunțate în această dispoziție sunt îndeplinite, atunci când prima condiție, legată de existența unei legislații comunitare speciale care impune cerințe minime privind protecția sănătății umane și a mediului pentru utilizarea substanței în cauză, nu este îndeplinită, nu este necesar să se analizeze a doua condiție menționată. În plus, având în vedere expresia „compte tenu” [prin respectarea], care figurează în versiunea franceză a dispoziției menționate, și expresiile utilizate în alte versiuni lingvistice ale acestei dispoziții, controlul riscului trebuie să se bazeze pe legislația comunitară specială în vigoare amintită. Or, în lipsa unei asemenea legislații, este imposibil ca vreun control oarecare al riscului, considerându‑se stabilit, să poată decurge din aceasta, motiv deja suficient în sine pentru a constata că a doua condiție nu este îndeplinită.
(a se vedea punctul 64)
5. În măsura în care Comisia nu dispune de o marjă de apreciere în ceea ce privește acordarea unei exceptări de la obligația autorizării în temeiul articolului 58 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul menționat, ea nu poate încălca principiul proporționalității aplicând acest articol astfel cum acesta îi impune să o facă. Comisia fiind, așadar, constrânsă să ia decizia de a nu acorda o exceptare, nu poate, din cauza acestui fapt, să încalce principiul proporționalității.
(a se vedea punctul 73)
6. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 75)
7. Nu revine Tribunalului sarcina de a‑și procura probe pe care părțile nu le‑au furnizat.
(a se vedea punctul 75)
8. Consultarea publică prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) nu conferă părților interesate drepturi procedurale specifice, precum dreptul de a avea acces la documente puse la dispoziția Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) sau a Comisiei în cadrul procedurii de includere a substanțelor în anexa XIV la acest regulament. Articolul menționat nu prevede decât dreptul de a prezenta observații. Această concluzie nu este repusă în discuție de principiul respectării dreptului la apărare în orice procedură inițiată împotriva unei persoane, din moment ce procedura care vizează includerea unei substanțe în anexa XIV la Regulamentul nr. 1907/2006 nu poate fi considerată ca fiind o procedură inițiată împotriva respectivelor părți interesate. În plus, faptul că articolul 58 din regulamentul amintit prevede o consultare publică nu repune în discuție faptul că nici ECHA, nici Comisia nu sunt obligate, în temeiul acestui articol, să asculte un particular care ar putea fi vizat de un regulament care modifică anexa XIV. În sfârșit, în ceea ce privește Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, acesta nu poate modifica conținutul articolului 58 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 și nu poate, în consecință, să creeze drepturi procedurale pe care acest din urmă regulament nu le prevede.
(a se vedea punctele 81 și 82)
9. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 88)