Language of document :

Acțiune introdusă la 12 aprilie 2011 - ADEDY și alții/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza T-215/11)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamanți: Anotati Dioikisi Enoseon Dimosion Ypallilon (ADEDY) (Atena, Grecia) Sp. Papaspyros (Atena, Grecia), Il. Iliopoulos (Atena, Grecia) (reprezentant: M. Tsipra, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamanților

Reclamanții solicită Tribunalului:

anularea Deciziei 2011/57/UE a Consiliului din 20 decembrie 2010 de modificare a Deciziei 2010/320/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 29 ianuarie 2011 (JO L 26, p. 15)

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul prezentei acțiuni, reclamanții solicită anularea Deciziei 2011/57/UE a Consiliului din 20 decembrie 2010 de modificare a Deciziei 2010/320/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 29 ianuarie 2011 (JO L 26, p. 15).

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă următoarele motive de anulare.

În primul rând, reclamanții afirmă că decizia atacată a fost adoptată cu încălcarea competențelor Comisiei Europene și ale Consiliului prevăzute de tratat. În special, potrivit articolelor 4 și 5 din tratat, este stabilit principiul subsidiarității și al proporționalității. În plus, la articolul 5 alineatul (2) din tratat se prevede în mod expres că orice competență care nu este atribuită de statele membre Uniunii aparține statelor membre. Potrivit articolului 126 și următoarele din tratat, măsurile care pot fi decise în cadrul procedurii privind deficitul public excesiv și care sunt incluse în deciziile aferente nu pot fi prevăzute în mod concret, precis și riguros, întrucât o astfel de competență nu este atribuită de tratat Consiliului.

În al doilea rând, reclamanții arată că decizia atacată citează, ca temei juridic al adoptării sale, articolul 126 alineatul (9) și articolul 136 din tratat. Cu toate acestea, actul atacat a fost adoptat cu depășirea competențelor atribuite de aceste articole Comisiei Europene și Consiliului, pur și simplu ca măsură de punere în aplicare a unui acord bilateral între cele 15 state membre ale zonei euro care au decis acordarea de împrumuturi bilaterale și Grecia. Totuși, nu este nici recunoscută, nici prevăzută de tratate o competență a Consiliului de adoptare a unui astfel de act.

În al treilea rând, reclamanții subliniază că decizia atacată, introducând reduceri ale alocațiilor familiale și corelându-le cu criterii de venit, lezează drepturile patrimoniale garantate ale reclamanților și, prin urmare, a fost adoptată cu încălcarea articolului 1 din Protocolul adițional la Convenția europeană a drepturilor omului.

____________