Cauza T‑824/16

Kiosked Oy Ab

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Marca figurativă K – Marca Benelux figurativă anterioară K – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 13 martie 2018

1.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

2.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Aprecierea riscului de confuzie – Determinarea publicului relevant – Nivelul de atenție al publicului

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

3.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Mărcile figurative K

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

4.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Similitudine între mărcile vizate – Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

5.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Identitate între semn si marcă – Noțiune – Semn care reproduce, fără modificări sau adăugiri, toate elementele din care este constituită marca sau care, în ansamblul său, conține diferențe atât de nesemnificative încât pot trece neobservate în percepția consumatorului mediu

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

6.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Similitudine între mărcile vizate – Identitate conceptuală între semnele care fac trimitere la aceeași literă a alfabetului

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

7.      Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Risc de confuzie cu marca anterioară – Caracter distinctiv redus al mărcii anterioare – Incidență

[Regulamentul nr.207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 31, 32 și 69)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 33, 72 și 73)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 43, 49, 67, 70, 71, 74 și 82-85)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 50 și 80)

5.      Două mărci sunt similare atunci când, din punctul de vedere al publicului relevant, există între ele o egalitate cel puțin parțială în ceea ce privește unul sau mai multe aspecte relevante.

Spre deosebire de noțiunea de similitudine, noțiunea de identitate implică, în principiu, faptul că cele două elemente comparate sunt identice din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, întrucât, pe de o parte, percepția identității trebuie să fie apreciată din punctul de vedere al unui consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat, și, pe de altă parte, percepția identității nu este rezultatul unei comparații directe a tuturor caracteristicilor elementelor comparate, prezenta unor diferențe nesemnificative care pot trece neobservate în percepția unui consumator mediu nu exclude existența unei identități între semnele care trebuie comparate. Astfel, potrivit jurisprudenței, un semn este identic cu marca în cazul în care reproduce, fără modificări sau adăugiri, toate elementele din care este constituită marca sau în cazul în care, în ansamblul său, conține diferențe atât de nesemnificative încât pot trece neobservate în percepția unui consumator mediu.

(a se vedea punctele 56 și 57)

6.      În ceea ce privește compararea conceptuală a celor două mărci compuse dintr‑o singură literă identică, trebuie să se constate că reprezentarea grafică a unei litere poate să readucă, în percepția publicului relevant, o entitate distinctă, și anume un fonem particular. În acest sens, o literă face trimitere la un concept. Rezultă că poate exista o identitate conceptuală între semne atunci când acestea se referă la aceeași literă a alfabetului.

(a se vedea punctele 66 și 67)

7.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 79)