Recurs introdus la 21 iunie 2023 de domnul René Repasi împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a șasea) din 30 august 2023 în cauza T-628/22, René Repasi/Comisia Europeană
(Cauza C-552/23 P)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurent: René Repasi (reprezentanți: H.-G. Kamann și D. Fouquet, avocați, precum și F. Kainer și M. Nettesheim, profesori universitari)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentului
Recurentul solicită Curții:
anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 21 iunie 2023, Repasi/Comisia (cauza T-628/22, EU:T:2023:353);
anularea Regulamentului delegat (UE) 2022/12141 ;
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurentul invocă două motive: ordonanța atacată încalcă, pe de o parte, articolul 263 al patrulea paragraf TFUE și, pe de altă parte, dreptul fundamental al recurentului la protecție jurisdicțională efectivă prevăzut la articolul 47 primul paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În ordonanța atacată, Tribunalul ar nega afectarea directă a recurentului în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE și, prin urmare, calitatea sa procesuală activă, în esență pentru motivul că drepturile invocate de recurent în calitate de membru al Parlamentului European nu ar putea fi încălcate decât indirect ca urmare a pretinsei atingeri aduse competenței legislative a Parlamentului și că recurentul nu își putea exercita drepturile de participare democratică și parlamentară decât în cadrul procedurilor interne ale Parlamentului.
În primul rând, aceasta ar constitui o aplicare eronată în drept a criteriului afectării directe prevăzut la articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, prin calificarea eronată a statutului juridic al membrilor Parlamentului European.
În temeiul articolului 2, al articolului 10 alineatul (1), al articolului 13 alineatul (1) și al articolului 14 alineatul (1) TUE, care se concretizează prin drepturile sale de participare parlamentară, prevăzute în special la articolul 6 alineatul (1) prima teză din Actul privind alegerea prin vot universal direct, la articolele 2 și următoarele din Statutul deputaților, precum și la articolul 177 și la articolul 218 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, recurentul ar avea un drept individual de a participa la o procedură legislativă legală care decurge din statutul său de membru al Parlamentului European. Acest drept ar fi un drept propriu recurentului, pe care l-ar putea invoca nu numai în cadrul procedurilor interne ale Parlamentului, ci și între instituții, împotriva Comisiei. Dreptul recurentului ar fi afectat în mod direct de adoptarea regulamentului delegat în litigiu în temeiul articolului 290 TFUE, în loc de inițierea procedurii legislative ordinare efectiv aplicabile conform articolului 289 TFUE, printr-o propunere în acest sens a Comisiei.
În plus, ar exista de asemenea o încălcare a articolului 263 al patrulea paragraf TFUE prin interpretarea, de altfel eronată în drept, a criteriului privind caracterul direct de către Tribunal. Ar trebui de asemenea să se considere că recurentul este afectat în mod direct dacă, astfel cum apreciază Tribunalul, dreptul de a participa la o procedură legislativă legală trebuie considerat ca fiind legat sau derivat din competența legislativă a Parlamentului și, prin urmare, ca fiind doar indirect lezat de regulamentul delegat în litigiu. Criteriul caracterului direct ar privi numai actul atacat, iar nu dreptul recurentului. Ipoteza unei afectări directe numai în cazul unei atingeri aduse unui drept direct, cu alte cuvinte nederivat, ar fi incompatibilă cu modul de redactare, cu economia și cu finalitatea articolului 263 al patrulea paragraf TFUE.
În al doilea rând, ordonanța atacată ar încălca dreptul recurentului la protecție jurisdicțională efectivă în sensul articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale, întrucât l-ar priva pe recurent de orice posibilitate de a contesta în justiție încălcarea drepturilor sale de participare în calitate de deputat. Procedurile interne la care se referă Tribunalul nu ar constitui o cale de atac adecvată în sensul articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale. O acțiune a Parlamentului, care are calitatea de reclamant privilegiat în conformitate cu articolul 263 al doilea paragraf TFUE, nu ar constitui o cale de atac efectivă pentru recurent, în special atunci când majoritatea parlamentară refuză să formuleze o acțiune.
____________
1 Regulamentul delegat (UE) 2022/1214 al Comisiei din 9 martie 2022 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 în ceea ce privește activitățile economice din anumite sectoare energetice și a Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 în ceea ce privește publicarea de informații specifice referitoare la activitățile economice respective (JO 2022, L 188, p. 1).