Language of document : ECLI:EU:T:2014:932

Cauza T‑53/13

(publicare în extras)

Vans, Inc.

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare figurative reprezentând o linie ondulată – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare – Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009 – Articolul 76 din Regulamentul nr. 207/2009 – Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 6 noiembrie 2014

Marcă comunitară – Dispoziții de procedură – Examinare din oficiu a faptelor – Înregistrarea unei noi mărci – Examinare superficială a elementelor de probă sau neluare în considerare de către Oficiu a anumitor elemente de probă – Inexistența unei încălcări a articolului 76 din Regulamentul nr. 207/2009

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 76 alin. (1)]

Potrivit articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară, examinatorii și camerele de recurs ale Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) trebuie să examineze din oficiu faptele. Rezultă că organele competente ale Oficiului pot fi determinate să își întemeieze deciziile pe fapte care nu au fost invocate de solicitantul înregistrării unei mărci comunitare. În plus, Oficiul încalcă articolul 76 din Regulamentul nr. 207/2009 dacă refuză să ia în considerare argumente sau elemente de probă prezentate de părți în timp util.

O examinare superficială a elementelor de probă de către camera de recurs nu poate să constituie o încălcare a dispoziției procedurale prevăzute la articolul 76 din Regulamentul nr. 207/2009. Dacă este cazul, o apreciere incorectă a elementelor de probă furnizate de o parte poate să determine o încălcare a dispoziției de drept material aplicabile în speță.

Împrejurarea că respectiva cameră de recurs nu a reluat totalitatea argumentelor unei părți și a elementelor de probă prezentate de aceasta sau nu a răspuns la fiecare dintre aceste argumente și elemente de probă nu justifică, în sine, concluzia că respectiva cameră de recurs a refuzat să le ia în considerare.

Astfel, simplul fapt că conținutul anumitor documente ar fi scăpat atenției camerei de recurs nu este de natură să constituie, în sine, o încălcare a dispoziției procedurale prevăzute la articolul 76 din regulament. Acesta constituie o apreciere incorectă a elementelor de probă furnizate de reclamant care poate, dacă este cazul, să determine o încălcare a unei norme de drept material. Consecințele eventuale ale aprecierii incorecte de către camera de recurs trebuie să fie analizate în cadrul examinării temeiniciei deciziei adoptate de aceasta.

(a se vedea punctele 12, 17 și 20-22)