Language of document : ECLI:EU:T:2022:112

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a noua)

2 martie 2022(*)

„Clauză compromisorie – Acord de grant încheiat în cadrul Programului‑cadru pentru cercetare și inovare «Orizont 2020» – Rezilierea acordului – Abatere profesională – Calitatea de beneficiar al grantului sau de persoană care acționează în numele beneficiarului sau pe seama acestuia”

În cauza T‑688/19,

VeriGraft AB, cu sediul în Göteborg (Suedia), reprezentată de P. Hansson și A. Johansson, avocați,

reclamantă,

împotriva

Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMMuri, reprezentată de A. Galea, în calitate de agent, asistată de D. Waelbroeck și A. Duron, avocați,

pârâtă,

având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 272 TFUE prin care se solicită constatarea nulității rezilierii de către Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) a acordului de grant privind proiectul „Vene personalizate obținute prin inginerie tisulară ca prim tratament pentru pacienții care suferă de insuficiență venoasă cronică‑P-TEV” (Personalized Tissue‑Engineered Veins as the first Cure for Patients with Chronic Venous Insufficiency‑P-TEV), încheiat în cadrul instrumentului de sprijin pentru inovare în întreprinderile mici și mijlocii al Programului‑cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020” (2014-2020),

TRIBUNALUL (Camera a noua),

compus din doamnele M. J. Costeira, președintă, M. Kancheva (raportoare), și T. Perišin, judecătoare,

grefier: domnul I. Pollalis, administrator,

având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 1 iulie 2021,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul litigiului

1        Reclamanta, VeriGraft AB, este o societate suedeză de biotehnologie înființată în anul 2005, sub denumirea de NovaHep AB, de A și B, profesori în cadrul institutului Karolinska din Stockholm (Suedia). Inițial specializată în utilizarea celulelor stem, activitatea sa a fost suspendată în anul 2011, în urma unor dificultăți financiare, înainte de a fi transferată la Göteborg (Suedia), în anul 2012. Fiind reactivată în anul 2014 ca urmare a cooptării în capital a unor noi acționari, aceasta este în prezent specializată în sectorul dezvoltării de grefe personalizate obținute prin inginerie tisulară, destinate a fi utilizate în medicina regenerativă. Medicina regenerativă este o ramură a medicinei care are ca scop înlocuirea sau repararea celulelor umane sau regenerarea țesuturilor sau a organelor pentru a restabili funcționarea normală a acestora. A, care deținea inițial 41 % din capitalul reclamantei, a cesionat treptat toate părțile sale sociale începând din anul 2014. Pe de altă parte, ea a fost membră a consiliului de administrație al reclamantei până în luna iulie 2015, iar ulterior a fost angajată cu fracțiune de normă până la rezilierea contractului său de muncă, la 1 octombrie 2016. Reclamanta are denumirea actuală începând din luna august 2017.

 Ancheta Universității din Göteborg și a CEPN cu privire la A și la grupul său de cercetare

2        În luna martie 2016, Universitatea din Göteborg a însărcinat un comitet special să ancheteze acuzații referitoare la mai mulți angajați, și anume la A, precum și la alți membri ai echipei sale de cercetare și care priveau desfășurarea necorespunzătoare a cercetărilor efectuate în cadrul a zece articole academice publicate între anii 2010 și 2015. Acest comitet, care era însărcinat să emită recomandări prorectorului Universității din Göteborg, a solicitat avizul Centrala Etikprövningsnämnden (Comitetul Central de Etică din Suedia) (denumit în continuare „CEPN”) în această privință. CEPN și‑a emis avizul în luna martie 2018, iar comitetul special a emis recomandările sale pentru prorectorul Universității din Göteborg în luna iunie 2018. Atât CEPN, cât și comitetul special au constatat o desfășurare necorespunzătoare a cercetărilor privind opt dintre cele zece articole în discuție. În special, CEPN a constatat lacune sistematice în ceea ce privește compunerea și funcționarea grupului de cercetare al lui A, precum și un mediu de cercetare aproape disfuncțional: nu fusese organizată nicio reuniune în mod corespunzător, iar persoanele se schimbaseră, adesea din motive neclare. CEPN a criticat intens cultura cercetării stabilită în jurul lui A și, în plus, a considerat că imaginile eronate găsite în opt dintre cele zece articole care făcuseră obiectul anchetei lăsau să se înțeleagă că fuseseră săvârșite erori grave nu numai din neglijență, ci efectiv în mod intenționat. Prorectorul a urmat recomandarea comitetului special, constatând această desfășurare necorespunzătoare a cercetărilor efectuate printr‑o decizie din luna iunie 2018. Prorectorul a solicitat de asemenea ca organul disciplinar al guvernului să o concedieze pe A. Prin decizia din 21 decembrie 2018, această cerere a fost respinsă, întrucât desfășurarea necorespunzătoare a cercetărilor „pe baza unei evaluări globale a detaliilor specifice ale cauzei” nu constituia un motiv suficient de concediere.

 Programulcadru Orizont 2020 și instrumentul de sprijin pentru inovare în IMMuri

3        Programul‑cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020” (2014-2020) (denumit în continuare „Programul‑cadru Orizont 2020”) a fost instituit, în temeiul articolelor 173 și 182 TFUE, prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului‑cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO 2013, L 347, p. 104). Potrivit articolului 1, acest regulament stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii Europene pentru activități de cercetare și inovare, consolidând baza științifică și tehnologică europeană și promovând beneficii pentru societate, precum și o mai bună exploatare a potențialului economic și industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.

4        Printre domeniile de acțiune specifice acoperite de Programul‑cadru Orizont 2020 figurează implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în cercetare și inovare. Astfel, potrivit articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1291/2013, se creează, în cadrul unui singur sistem centralizat de gestionare, un instrument de sprijin pentru inovare în IMM‑uri care vizează toate tipurile de IMM‑uri cu potențial de inovare, într‑un sens larg.

5        Instrumentul de sprijin pentru inovare în IMM‑uri este detaliat prin Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului‑cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO 2013, L 347, p. 965, rectificare în JO 2015, L 36, p. 15).

 Delegarea către EASME a gestionării centralizate a instrumentului de sprijin pentru inovare în IMMuri

6        Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME), devenită, începând de la 1 aprilie 2021, Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM‑uri (EISMEA), a fost instituită, începând de la 1 ianuarie 2014, prin Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE (JO 2013, L 341, p. 73), în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO 2003, L 11, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 8, p. 256). În temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 58/2003, această agenție avea personalitate juridică.

7        Din articolul 3 alineatul (1) litera (d) din Decizia de punere în aplicare 2013/771 rezultă că EASME răspundea de implementarea anumitor componente ale Programului‑cadru Orizont 2020. Astfel, prin Decizia C(2013) 9414 final din 23 decembrie 2013 de delegare a competențelor către EASME în vederea îndeplinirii sarcinilor legate de punerea în aplicare a programelor Uniunii în domeniul energiei, mediului înconjurător, combaterii schimbărilor climatice, competitivității și IMM‑urilor, cercetării și inovării și tehnologiilor informației și comunicațiilor, cuprinzând în special utilizarea creditelor bugetare înscrise în bugetul general al Uniunii, Comisia a încredințat EASME anumite sarcini de gestionare a instrumentului de sprijin pentru inovare în IMM‑uri. După cum reiese din anexa I la această decizie, printre sarcinile respective figurau în special evaluarea propunerilor în vederea obținerii unui sprijin financiar în temeiul instrumentului de sprijin pentru inovare în IMM‑uri, precum și pregătirea, încheierea și monitorizarea executării de către beneficiari a acordurilor de grant.

 Procedura administrativă

8        La 6 aprilie 2017, EASME a publicat cererea de propuneri având numărul de referință „H2020-SMEINST‑2-2016-2017”, în susținerea în special a IMM‑urilor inovatoare în sectorul biotehnologiei din domeniul sănătății umane.

9        Reclamanta a prezentat o propunere privind la faza 2 a instrumentului de sprijin pentru inovare în IMM‑uri, axată pe comercializarea unui produs cardiovascular individualizat corespunzător proiectului „Vene personalizate obținute prin inginerie tisulară ca prim tratament pentru pacienții care suferă de insuficiență venoasă cronică‑P-TEV” (Personalized Tissue Engineered Veins as the first Cure for Patients with Chronic Venous Insufficiency‑P-TEV) (denumit în continuare „proiectul P‑TEV”), indicat în tratarea pacienților care suferă de insuficiență venoasă cronică severă.

10      Propunerea prezentată de reclamantă consta în evaluarea fezabilității, a siguranței și a eficienței implantului de vase sau de vene obținute prin inginerie tisulară la 12 pacienți care suferă de insuficiență venoasă cronică severă la nivelul membrelor inferioare. Acesta implica printre altele prelevarea de vase de la persoane decedate, obținerea unei probe de sânge periferic de la pacienți pentru a preleva celulele din acesta, efectuarea unei decelularizări, apoi a unei recelularizări a vaselor prelevate sau a celor obținute prin inginerie, realizarea unor intervenții chirurgicale sub anestezie generală, testarea eficienței procedurii și evaluarea calității vieții pentru o perioadă de 12 luni postoperatorie. Inițial, toate cercetările trebuiau să fie efectuate în Norvegia și în Suedia.

11      Propunerea reclamantei făcea trimitere, în secțiunea 4, la publicațiile științifice cele mai relevante referitoare la conținutul proiectului P‑TEV, și anume:

–        […], […], […], […], […], […], [A], […], „Successful tissue engineering of competent allogeneic venous valves”, Journal of Vascular Surgery: Venous and Lymphatic Disorders, 2015, nr. 4, p. 421-443;

–        […], […], […], […], […], […], […], […], [A],  „In Vivo Application of Tissue‑Engineered Veins Using Autologous Peripheral Whole Blood: A Proof of Concept Study”, EBioMedicine, 2014, nr. 1, p. 72-79;

–        […], […], […], […], […], […], […], […], […], [A], „Transplantation of an allogeneic vein bioengineered with autologous stem cells: a proof‑of‑concept study”, Lancet, 2012, nr. 9838, p. 230-237.

12      În luna mai 2017, în urma procedurii de evaluare efectuate de experți externi și referitoare la secțiunile 1-3 din propunerea reclamantei, EASME a reținut propunerea menționată pentru acordarea unui grant.

 Acordul de grant

13      La 9 august 2017, reclamanta, pe de o parte, și Uniunea, reprezentată de EASME, pe de altă parte, au încheiat un acord de grant privind proiectul P‑TEV, având numărul de referință 778620 (denumit în continuare „acordul de grant”).

14      În conformitate cu articolele 2-5 din acordul de grant, reclamantei i‑a fost atribuit un grant în cuantum maxim de 2 184 603,75 euro pentru proiectul P‑TEV, a cărui executare trebuia să înceapă la 1 septembrie 2017 și trebuia să dureze 24 de luni.

15      Articolul 34 din acordul de grant privește respectarea principiilor etice.

16      Astfel, articolul 34.1 din acordul de grant prevede următoarele:

„Beneficiarul trebuie să execute acțiunea cu respectarea:

(a)      principiilor etice (inclusiv a standardelor de integritate în cercetare cele mai înalte), astfel cum sunt enunțate, de exemplu, în Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare, ceea ce include în special abținerea de la orice fabricare, falsificare, plagiat sau de la orice altă conduită necorespunzătoare în cercetare); și

(b)      legislației internaționale, europene și naționale în vigoare.

[…]”

17      Articolul 34.2 din acordul de grant precizează obligațiile beneficiarului cu privire la activitățile care ridică probleme de ordin etic. Astfel, această dispoziție prevede următoarele:

„Activitățile care ridică probleme de ordin etic trebuie să îndeplinească «cerințele etice» indicate în anexa 1.

Înainte de începerea unei activități care ridică o problemă de ordin etic, beneficiarul trebuie să transmită […] [EASME] o copie a următoarelor documente:

(a)      avizele comitetului de etică ce sunt necesare în temeiul legislației naționale; și

(b)      notificările sau autorizațiile pentru activitățile care ridică probleme de ordin etic, care sunt necesare în temeiul legislației naționale.

[…]”

18      În conformitate cu articolul 34.4 din acordul de grant, dacă beneficiarul își încalcă una dintre obligațiile care îi revin potrivit articolelor 34.1 și 34.2 din acordul menționat, grantul poate fi redus, iar acordul poate fi reziliat. Astfel de încălcări pot determina de asemenea aplicarea oricărei alte măsuri descrise în capitolul 6 din acordul de grant.

19      Articolul 50.3 din acordul de grant reglementează rezilierea acordului menționat de către EASME.

20      Potrivit articolului 50.3.1 din acordul de grant, EASME poate rezilia acordul în următoarele cazuri:

„[…]

f)      Beneficiarul (sau orice persoană fizică având competența de a‑l reprezenta sau de a lua decizii în numele acestuia) a săvârșit o abatere profesională gravă constatată prin orice mijloace;

[…]

l)      Beneficiarul (sau orice persoană fizică având competența de a‑l reprezenta sau de a lua decizii în numele acestuia) a săvârșit, în cadrul procedurii de atribuire sau în cadrul acordului:

–        i)      erori substanțiale, neregularități, o fraudă sau

–        ii)      o încălcare gravă a obligațiilor, inclusiv o implementare incorectă a acțiunii, o prezentare de informații false, nefurnizarea informațiilor necesare, o încălcare a principiilor etice;

[…]”

21      Procedura de reziliere a acordului de grant este prevăzută la articolul 50.3.2 din acordul menționat, care prevede următoarele:

„Înainte de a rezilia acordul, [EASME] va adresa beneficiarului o notificare oficială prin care:

–        informează beneficiarul cu privire la intenția sa și la motivele sale; și

–        invită beneficiarul să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile de la primirea notificării și, în cazul prevăzut la litera l) punctul ii) de mai sus, să informeze [EASME] cu privire la măsurile pentru îndeplinirea obligațiilor impuse prin acord.

În cazul în care [EASME] nu primește observații sau decide să continue procedura în pofida observațiilor primite, va notifica în mod oficial beneficiarului confirmarea rezilierii și data intrării în vigoare a acesteia. În caz contrar, ea va notifica în mod oficial că pune capăt procedurii.

Rezilierea va intra în vigoare:

–        pentru rezilierile care intră sub incidența literelor b), e), g), h) și j) și a literei l) punctul ii) de mai sus: la data precizată în notificarea confirmării (a se vedea mai sus);

–        pentru rezilierile care intră sub incidența literelor d), f), i) și k), a literei l) punctul i) și a literei m) de mai sus: în ziua următoare celei în care coordonatorul primește notificarea confirmării.”

22      Potrivit articolului 57.1 din acordul de grant, „[a]cordul [de grant] este reglementat de dreptul Uniunii aplicabil, completat, dacă este necesar, de dreptul belgian”.

23      Articolul 57.2 din acordul de grant prevede că, „[î]n cazul în care o dispută privind interpretarea, aplicarea sau validitatea acordului nu poate fi soluționată pe cale amiabilă, Tribunalul – sau, în recurs, Curtea […] – sunt singurele competente” și că „[a]ceste acțiuni trebuie să fie conforme cu articolul 272 [TFUE]”.

 Monitorizarea proiectului de către EASME

24      În toamna anului 2018, EASME a numit un auditor extern pe care l‑a însărcinat să examineze evoluția proiectului P‑TEV.

25      Prin scrisoarea din 22 noiembrie 2018, EASME a transmis reclamantei raportul auditorului extern.

26      Sub titlul „Rezultate semnificative legate de diseminare, exploatare și impactul potențial”, raportul auditorului extern arăta următoarele:

„Proiectul ar trebui să furnizeze rezultate cu impact imediat sau potențial semnificativ în cursul următoarei perioade de raportare (chiar dacă nu au fost atinse toate obiectivele menționate în anexa 1 la acordul de grant).

Întârzierile în ceea ce privește lotul 3 pe termen scurt și mediu nu ar trebui să aibă un impact major asupra ansamblului dezvoltării clinice și a comercializării rezultatelor proiectului.”

27      Raportul auditorului extern arăta de asemenea că „[o]biectivele proiectului erau în continuare relevante din punct de vedere științific și tehnologic”.

28      În scrisoarea sa din 22 noiembrie 2018, responsabilul proiectului P‑TEV în cadrul EASME a informat reclamanta că, „[î]n temeiul raportului [auditorului extern], [aceasta] consider[a] că implementarea proiectului [P‑TEV] era satisfăcătoare” și că, „[p]entru a se evita consecințe semnificative asupra ansamblului dezvoltării clinice și a comercializării [medicamentelor pentru terapie avansată] pe termen mai lung, [aceasta] recomand[a] o prelungire a proiectului, care nu ar presupune costuri suplimentare și care ar permite să se realizeze, astfel cum era prevăzut, studiul clinic al fazei I în întregime”.

29      În paralel, în cursul anului 2018, EASME a efectuat mai multe controale de ordin etic privind proiectul P‑TEV. În raportul său întocmit la finalul primului control de ordin etic, care s‑a desfășurat în perioada 21-23 februarie 2018, grupul de experți în etică mandatat de EASME a identificat o serie de probleme și a recomandat efectuarea unui al doilea control de ordin etic. La finalul acestui al doilea control, realizat la 24 și 25 mai 2018, grupul de experți în etică a arătat în raportul său că reclamanta răspunsese parțial la anumite probleme de etică ridicate cu ocazia primului control, dar că o serie de alte probleme trebuiau încă să fie soluționate și a recomandat efectuarea unui al treilea control de ordin etic. Al treilea control de ordin etic a fost realizat în perioada 26-28 septembrie 2018. În raportul său, grupul de experți în etică a arătat că reclamanta soluționase unele dintre problemele de etică ridicate cu ocazia celui de al doilea control, dar că anumite probleme de etică persistau. În special, raportul indica anumite documente necesare, precum autorizațiile pentru studii clinice care figurează în registrele Uniunii pentru Spania și Lituania privind studiile clinice, aprobarea comitetului de etică competent în Spania și acreditarea laboratorului pentru fabricarea de țesuturi de uz uman în Spania și în Lituania. Raportul arăta de asemenea că toate documentele solicitate trebuiau să se raporteze în mod expres la proiectul P‑TEV și că activitățile de prelucrare a datelor realizate cu date cu caracter personal ale unor rude ale donatorilor de țesuturi umane în scopul cercetării nu fuseseră examinate suficient și nu includeau informații privind dreptul la protecția datelor și mecanismele care permit exercitarea acestuia și nici privind dreptul rudelor de a‑și retrage consimțământul.

30      Pe de altă parte, raportul arăta că, recent, fuseseră efectuate în Suedia anchete oficiale privind probleme de conduită necorespunzătoare în cercetare și de etică, ce demonstraseră existența unei conduite necorespunzătoare în cercetare în cadrul lucrărilor precursoare la care făcea trimitere proiectul P‑TEV, precum și în cadrul lucrărilor clinice care permiseseră să se dovedească validarea unor concepte pentru procedurile utilizate în cadrul proiectului menționat.

31      Potrivit raportului grupului de experți în etică, această situație cauzase mai multe îngrijorări legate de evaluarea părtinitoare căreia îi fusese supusă propunerea reclamantei, de elaborarea validării unor concepte fără aprobare prealabilă corespunzătoare, precum și de eventualele pericole și riscuri pentru viitorii participanți la cercetare.

32      Grupul de experți în etică a concluzionat că evaluarea globală era în continuare nesatisfăcătoare și a recomandat efectuarea unui nou control de ordin etic, în așteptarea rezultatului unei anchete privind abateri în cercetare a comitetului corespunzător al EASME.

 Rezilierea acordului de grant

33      Prin scrisoarea din 18 octombrie 2018, EASME a informat reclamanta cu privire la intenția sa de a rezilia acordul de grant (denumită în continuare „prima scrisoare de informare prealabilă”). În această scrisoare, EASME arăta că, în urma celui de al treilea control de ordin etic din 26 septembrie 2018, grupul de experți în etică arătase că reclamanta soluționase unele dintre problemele de etică ridicate de controlul de ordin etic din 24 mai 2018, dar că alte probleme de etică critice persistau. EASME făcea referire în mod explicit, în această privință, la primele cinci probleme de etică identificate în raportul grupului de experți în etică în urma celui de al treilea control, expuse la punctul 29 de mai sus. EASME preciza că, în consecință, considera că acordul de grant trebuia să fie reziliat, întrucât reclamanta a „săvârșit o încălcare gravă a obligațiilor sale în cadrul acordului de grant sau în cursul procedurii de atribuire”. EASME o invita pe reclamantă să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile de la primirea acestei scrisori.

34      Prin scrisoarea din 18 noiembrie 2018, reclamanta a prezentat EASME observațiile sale cu privire la prima scrisoare de informare prealabilă, prin care contesta criticile EASME și susținea că nu și‑a încălcat obligațiile în cadrul acordului de grant.

35      EASME a mandatat un expert extern în etică să aprecieze observațiile prezentate de reclamantă cu privire la prima scrisoare de informare prealabilă. În raportul său adresat EASME la 11 decembrie 2018, expertul extern în etică, pe de o parte, și‑a exprimat poziția cu privire la observațiile prezentate de reclamantă privind problemele de etică identificate, prin prima scrisoare de informare prealabilă, în cadrul executării proiectului P‑TEV și, pe de altă parte, a făcut referire la o anchetă privind o conduită necorespunzătoare în cercetare care includea acuzații precum fabricarea de date, neadevăruri privind aprobările etice și rapoarte frauduloase cu privire la rezultatele tratamentului clinic. Acesta a făcut referire de asemenea la faptul că rectorul Universității din Göteborg a „solicitat retragerea a opt articole publicate de cercetători care aveau legătură cu proiectul, după ce utilizarea datelor fabricate fusese actualizată de PubPeer, apoi confirmată de [CEPN]”. Se preciza astfel că unul dintre aceste articole, care conținea date fabricate, se afla în capul listei publicațiilor relevante pentru proiectul P‑TEV. Raportul făcea trimitere, în continuare, pentru un rezumat detaliat al acestei anchete și al rezultatelor sale, precum și pentru linkurile către întreaga documentație adecvată, la două articole publicate pe un blog pe internet al unei persoane care se prezenta drept jurnalist științific independent.

36      La 18 februarie 2019, EASME a adresat reclamantei o a doua scrisoare de informare prealabilă (denumită în continuare „a doua scrisoare de informare prealabilă”). În această scrisoare, EASME arăta că, după ce a examinat observațiile reclamantei, își menținea intenția de a rezilia acordul de grant, însă pentru motive diferite de cele expuse în prima scrisoare de informare prealabilă și extindea procedura de informare prealabilă în consecință. EASME preciza că, „[p]otrivit informațiilor publice disponibile, [A,] (cofondatoare [a reclamantei,]) a fost considerată de [CEPN] vinovată de săvârșirea unei abateri profesionale grave”. EASME arăta de asemenea că două dintre documentele care fuseseră prezentate în cadrul propunerii de proiect a reclamantei ca fiind „publicațiile științifice cele mai relevante referitoare la conținutul proiectului P‑TEV” conțineau, potrivit CEPN, dovezi ale abaterii în discuție, și anume articolul „In Vivo Application of Tissue‑Engineered Veins Using Autologous Peripheral Whole Blood: A Proof of Concept Study”, în revista EBioMedicine, 22 septembrie 2014 (denumit în continuare „articolul din EBioMedicine”), și articolul „Transplantation of an allogeneic vein bioengineered with autologous stem cells: a proof‑of‑concept study”, în revista Lancet, 21 iulie 2012 (denumit în continuare „articolul din Lancet”). Potrivit EASME, ancheta CEPN concluzionase de asemenea că speța indica deficiențe sistematice în compunerea și funcționarea grupului de cercetare și un mediu de cercetare aproape disfuncțional. Astfel, nu fusese organizată nicio reuniune și fusese constatat un du‑te‑vino adesea neexplicat al persoanelor implicate. EASME adăuga că grupul de experți criticase ferm cultura cercetării constatată în grupul din care făcea parte A. EASME considera că aceste concluzii puneau la îndoială integritatea profesională a lui A și, prin urmare, capacitatea operațională a reclamantei de a implementa proiectul în mod adecvat și respectarea de către aceasta a cerințelor de neexcludere impuse de reglementarea financiară a Uniunii. În consecință, EASME considera că acordul de grant nu trebuia să fie aplicat în continuare și trebuia să fie reziliat pentru motivul prevăzut la articolul 50.3.1 litera f) din acordul de grant.

37      Prin scrisoarea din 15 martie 2019, reclamanta a prezentat EASME observațiile sale cu privire la a doua scrisoare de informare prealabilă. Reclamanta susținea că ancheta realizată de CEPN o privea în mod specific pe A și grupul său de cercetare universitară. Reclamanta arăta de asemenea că nu fusese implicată în niciun mod în cercetarea respectivă și că aceasta fusese efectuată și publicată înainte ca ea să devină operațională, la sfârșitul anului 2015. Reclamanta preciza că, de la intrarea în funcție a noii sale conduceri, în anul 2014, fusese separată fizic de entitatea universitară în care A își desfășura cercetările și că întreaga conducere și toți oamenii de știință și specialiștii în inginerie tisulară care erau implicați în dezvoltarea tehnologiei sale erau angajați de ea, fără să existe personal comun cu Universitatea din Göteborg. Reclamanta mai arăta că, după ce a primit, la 3 martie 2016, informații care menționau suspiciuni privind o conduită necorespunzătoare în cercetare referitoare la A, a suspendat din ziua următoare contractul de muncă al acesteia din urmă, care nu a avut niciun rol operațional sau reprezentativ în cadrul său începând de la această dată și până la încetarea contractului său de muncă, la 1 octombrie 2016.

38      În aceeași scrisoare, care privea mai precis publicațiile științifice menționate în propunerea sa, reclamanta arăta că, deși acestea fuseseră citate pentru a susține fezabilitatea tehnologiei în discuție în proiectul P‑TEV, toate fuseseră elaborate la Universitatea din Göteborg fără vreo implicare din partea sa. Potrivit reclamantei, s‑a constatat că unele dintre publicațiile citate erau afectate de imagini incorecte. Astfel, articolul din Lancet, care privea o tehnologie mai veche, conținea o imagine posibil duplicată sau incorect mărită, însă revista apreciase că această eroare era minoră și fără consecințe asupra concluziilor articolului și decisese să nu publice nicio erată. Reclamanta preciza că articolul din Lancet era încă publicat în forma sa originală. În ceea ce privește articolul din EBioMedicine, menționat de asemenea în a doua scrisoare de informare prealabilă, reclamanta arăta că ancheta cu privire la acesta nu a evidențiat nicio incoerență și că, prin urmare, el nu a fost luat în considerare de CEPN în raportul său. Reclamanta adăuga că articolul „Successful tissue engineering of competent allogeneic venous valves”, din Journal of Vascular Surgery, care era citat în propunerea sa, dar care nu fusese menționat în a doua scrisoare de informare prealabilă, conținea un tabel eronat, ceea ce condusese la publicarea de către revistă a unei erate, în luna martie 2017. Acest articol fusese ulterior retras, în luna martie 2019, din cauza politicii proprii a Journal of Vascular Surgery.

39      Reclamanta mai sublinia în scrisoarea sa din 15 martie 2019 că, din anul 2015, a avut grijă să își dezvolte tehnologia în mod total independent de grupul academic în discuție și că a reușit să dezvolte un ansamblu de date preclinice complet utilizând personalul său și propriile sale instrucțiuni standardizate în colaborare cu terți și sub supravegherea institutelor de cercetare guvernamentale suedeze acreditate. În plus, dezvoltarea care a avut loc în interiorul său în decursul ultimilor trei ani a condus la ameliorarea semnificativă a proceselor pentru generarea de țesuturi umane, diferite de cele practicate în cadrul academic și care au făcut obiectul unor publicări, pentru care fuseseră depuse cereri de brevete fără vreo implicare a lui A. În sfârșit, reclamanta invita EASME să mandateze experți independenți sau auditori interni să verifice capacitatea sa de a finaliza proiectul P‑TEV și independența sa deplină de A.

40      Prin scrisoarea din 15 aprilie 2019, EASME a informat reclamanta că confirmă rezilierea acordului de grant (denumită în continuare „scrisoarea de reziliere”). Ea preciza că, pentru motivele arătate într‑o listă de argumente anexată la scrisoarea de reziliere, nu putea accepta argumentele reclamantei și că își menținea, așadar, în întregime poziția expusă în scrisoarea sa de informare prealabilă.

41      În documentul anexat la scrisoarea de reziliere, intitulat „Lista argumentelor (procedură în contradictoriu)”, EASME preciza, ca răspuns la observațiile formulate de reclamantă în scrisoarea sa din 15 martie 2019, că al treilea control de ordin etic a arătat că anchetele oficiale desfășurate în Suedia de CEPN și de Universitatea din Göteborg furnizaseră dovada unei abateri în cercetarea efectuată în cadrul activității prezentate de beneficiarii proiectului P‑TEV în anexa 1 (partea A) la acordul de grant. Potrivit EASME, această abatere în cercetare includea manipularea datelor, precum și realizarea unor teste clinice fără autorizație etică conformă. EASME adăuga că două dintre articolele care fuseseră prezentate în propunerea reclamantei drept „publicațiile științifice cele mai relevante referitoare la conținutul proiectului P‑TEV” conțineau, potrivit CEPN, dovezi ale abaterii în discuție. EASME considera că, dat fiind că acest material s‑a aflat la baza evaluării științifice care a condus la acordarea grantului, evaluarea respectivă trebuia să fie considerată părtinitoare sau grav părtinitoare. În concluzie, EASME arăta că criteriul obiectiv prevăzut la articolul 50.3.1 litera f) din acordul de grant pentru rezilierea acestuia din urmă era îndeplinit în speță, întrucât „[A] era o cofondatoare a beneficiarului care [fusese] considerată vinovată de abatere profesională de către CEPN”.

 Procedura și concluziile părților

42      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 8 octombrie 2019, reclamanta a introdus prezenta acțiune.

43      La 27 ianuarie 2019, EASME a depus la grefa Tribunalului memoriul în apărare.

44      Reclamanta a depus replica la 23 martie 2020. EASME a depus duplica la 23 iulie 2020.

45      La 12 aprilie 2021, EISMEA a adus la cunoștința Tribunalului faptul că devenise succesorul legal și universal al EASME începând de la 1 aprilie 2021.

46      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările orale adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 1 iulie 2021.

47      Ca urmare a decesului domnului judecător Berke, survenit la 1 august 2021, președinta Camerei a noua a desemnat un alt judecător pentru a completa camera.

48      Prin Ordonanța din 26 august 2021, Tribunalul (Camera a noua) a dispus redeschiderea fazei orale a procedurii.

49      La 14 septembrie 2021, întrucât părțile au comunicat Tribunalului că nu solicitau organizarea unei noi ședințe de audiere a pledoariilor, iar Tribunalul s‑a considerat suficient de lămurit, președinta Camerei a noua a decis să închidă din nou faza orală a procedurii.

50      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        constatarea și declararea nevalidității rezilierii acordului de către EASME;

–        obligarea EISMEA la plata cheltuielilor de judecată.

51      EISMEA solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

 Cu privire la competența Tribunalului

52      Trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 272 TFUE coroborat cu articolul 256 TFUE, Tribunalul este competent să se pronunțe în temeiul unei clauze compromisorii cuprinse într‑un contract de drept public sau de drept privat încheiat de Uniune sau în numele acesteia. Astfel, articolul 272 TFUE constituie o dispoziție specifică ce permite sesizarea instanței Uniunii în temeiul unei clauze compromisorii, fără nicio limitare legată de natura acțiunii introduse în fața instanței Uniunii (Hotărârea din 26 februarie 2015, Planet/Comisia, C‑564/13 P, EU:C:2015:124, punctele 22 și 23).

53      În speță, după cum susțin în mod întemeiat părțile, Tribunalul este, așadar, competent să judece prezenta acțiune, în conformitate cu articolul 272 TFUE coroborat cu articolul 256 TFUE, în temeiul clauzei compromisorii cuprinse la articolul 57.2 primul paragraf din acordul de grant.

 Cu privire la temeinicia acțiunii

54      În susținerea acțiunii formulate, reclamanta invocă trei motive. Primul este întemeiat pe încălcarea articolului 50.3.1 litera f) din acordul de grant, pentru motivul că abaterea profesională invocată săvârșită în cadrul cercetării nu este imputabilă reclamantei sau unei persoane fizice care are competența de a o reprezenta sau de a adopta decizii în numele său și, în orice caz, nu afecta proiectul P‑TEV. Al doilea este întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, întrucât decizia de reziliere nu a ținut seama de împrejurarea că abaterea profesională invocată nu a avut nicio incidență asupra relevanței științifice a proiectului P‑TEV. Al treilea este întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare, întrucât EASME ar fi omis să comunice reclamantei raportul expertului extern în etică pe care și‑ar fi întemeiat decizia de reziliere a acordului de grant.

55      Trebuie amintit că, fiind sesizat în cadrul unei clauze compromisorii în temeiul articolului 272 TFUE, Tribunalul trebuie să soluționeze litigiul pe baza dreptului material aplicabil contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2016, Isotis/Comisia, T‑562/13, nepublicată, EU:T:2016:63, punctul 51, și Hotărârea din 20 mai 2019, Fundación Tecnalia Research & Innovation/REA, T‑104/18, nepublicată, EU:T:2019:345, punctul 55 și jurisprudența citată), și anume în speță, cu titlu principal, în raport cu prevederile acordului de grant în discuție, cu dispozițiile actelor Uniunii referitoare la Programul‑cadru Orizont 2020, cu cele ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO 2012, L 298, p. 1), în versiunea aplicabilă situației de fapt din prezenta cauză, precum și cu alte norme care decurg din dreptul Uniunii și, cu titlu subsidiar, în raport cu dreptul belgian, în conformitate cu articolul 57.1 din acordul de grant.

56      Tribunalul consideră oportun să examineze mai întâi al treilea motiv.

 Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare

57      Reclamanta arată că a luat cunoștință pentru prima dată prin intermediul memoriului în apărare de existența raportului expertului extern în etică din 11 decembrie 2018 și de faptul că EASME își întemeiase decizia de reziliere a acordului de grant pe raportul menționat. Or, EASME ar fi omis să îi comunice acest raport în cursul procedurii de reziliere. În plus, ca răspuns la un e‑mail adresat EASME de reclamantă în vederea pregătirii replicii, EASME, pe de o parte, ar fi confirmat că raportul în discuție nu îi fusese comunicat, întrucât era vorba despre un document intern care servea exclusiv la efectuarea propriului control, ale cărui rezultate, și anume rezilierea acordului de grant, îi fuseseră comunicate, și, pe de altă parte, ar fi refuzat să acorde reclamantei acces complet la documentul menționat și să îi dezvăluie numele expertului în discuție. Potrivit reclamantei, EASME ar fi privat‑o astfel de posibilitatea de a respinge anumite afirmații cuprinse în raportul expertului extern în etică. Astfel, reclamanta ar fi fost privată de posibilitatea de a contesta afirmațiile că „nu era vorba despre un proiect normal”, că „activitatea de bază a fost viciată de o conduită necorespunzătoare în cercetare” sau chiar că „în acest proiect au fost identificate o serie de încălcări în ceea ce privește conformitatea cu etica”. În acest mod, EASME ar fi adus atingere dreptului la apărare al reclamantei. În ceea ce privește conținutul raportului expertului extern în etică din 11 decembrie 2018, reclamanta subliniază că acesta face trimitere la blogul „www.forbetterscience.com”, ținut de o persoană care se prezintă drept „jurnalist științific independent”, care nu pare să facă obiectul unei verificări externe sau al unei reexaminări inter pares.

58      EISMEA susține că, contrar celor susținute de reclamantă, a prezentat în anexă la memoriul în apărare raportul expertului extern în etică, din care a eliminat doar numele expertului în cauză. Aceasta precizează că este vorba, în principiu, despre un document de uz intern care îi permite să își formeze aprecierea și care, prin urmare, nu are vocația de a fi comunicat beneficiarilor. Ea subliniază că, în speță, reclamanta a avut ocazia să își exprime poziția cu privire la motivele de reziliere invocate în a doua scrisoare de informare prealabilă în observațiile sale privind scrisoarea menționată și că nu poate fi vorba, așadar, despre vreo încălcare a dreptului la apărare al reclamantei în această privință. În orice caz, EISMEA precizează că, deși raportul expertului extern în etică, care fusese mandatat să evalueze observațiile reclamantei cu privire la prima scrisoare de informare prealabilă, a semnalat efectiv cazurile de abatere profesională, el nu a servit ca temei pentru a doua scrisoare de informare prealabilă, întrucât EASME luase deja cunoștință, prin mijloace proprii, de aceste cazuri de abateri profesionale. Ar rezulta că raportul în discuție nu a adus prejudicii reclamantei.

59      Trebuie arătat de la bun început că acest motiv a fost invocat pentru prima dată în replică. Or, din articolul 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului reiese că, pe parcursul procesului, invocarea de motive noi este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se întemeiază pe elemente de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii. În speță, este necesar să se constate că acest motiv se întemeiază pe existența raportului unui expert extern în etică mandatat de EASME în cadrul unei proceduri interne, care nu a fost comunicat reclamantei cu ocazia procedurii de reziliere a acordului de grant și de a cărui existență aceasta ar fi aflat prin intermediul memoriului în apărare. În această privință, trebuie arătat că din schimbul de e‑mailuri dintre reclamantă și EASME cu privire la raportul în discuție reiese că acesta nu se afla pe portalul de internet destinat participanților la Programul‑cadru Orizont 2020 și nu a fost comunicat reclamantei, întrucât era vorba, potrivit EASME, despre un document intern. Trebuie arătat de asemenea că EISMEA nu contestă afirmația reclamantei potrivit căreia aceasta ar fi luat cunoștință de existența raportului respectiv pentru prima dată prin intermediul memoriului în apărare.

60      Prin urmare, este necesar să se considere că acest motiv se întemeiază pe elemente de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii în fața Tribunalului și că, prin urmare, trebuie să fie considerat admisibil, având în vedere cerințele prevăzute la articolul 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

61      Pe de altă parte, trebuie amintit că, așa cum a statuat Curtea, dacă părțile decid în contractul lor, prin intermediul unei clauze compromisorii, să atribuie instanței Uniunii competența de a judeca litigiile aferente acestui contract, instanța menționată va fi competentă, independent de dreptul aplicabil prevăzut în respectivul contract, să examineze eventuale încălcări ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și ale principiilor generale ale dreptului Uniunii (Hotărârea din 16 iulie 2020, Inclusion Alliance for Europe/Comisia, C‑378/16 P, EU:C:2020:575, punctul 81).

62      Astfel, atunci când EASME execută un contract, ea rămâne supusă obligațiilor care îi revin în temeiul cartei și al principiilor generale ale dreptului Uniunii. Prin urmare, împrejurarea că dreptul aplicabil contractului în cauză nu asigură aceleași garanții precum cele conferite de cartă și de principiile generale ale dreptului Uniunii nu exonerează EASME de obligația de a asigura respectarea lor față de contractanții săi (Hotărârea din 16 iulie 2020, Inclusion Alliance for Europe/Comisia, C‑378/16 P, EU:C:2020:575, punctul 82; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 16 iulie 2020, ADR Center/Comisia, C‑584/17 P, EU:C:2020:576, punctul 86).

63      Rezultă că în speță Tribunalul este competent să examineze o pretinsă încălcare a dreptului la apărare al reclamantei de către EASME.

64      Reclamanta critică EASME în esență, pe de o parte, fiindcă nu i‑a dat posibilitatea de a‑și exprima poziția cu privire la aprecierile făcute de expertul extern în etică în raportul său din 11 decembrie 2018 privind observațiile sale referitoare la prima scrisoare de informare prealabilă, înainte de a lua decizia de a rezilia acordul de grant și, prin urmare, că i‑a încălcat dreptul de a fi ascultată și, pe de altă parte, fiindcă nu i‑a comunicat numele expertului extern în etică în cadrul procedurii în fața Tribunalului, încălcându‑i dreptul la apărare.

65      În această privință trebuie amintit că articolul 41 alineatul (2) litera (a) din cartă, care are, de la 1 decembrie 2009, aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor, recunoaște „dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere”. Dreptul de a fi ascultat este de aplicare generală (a se vedea Hotărârea din 11 septembrie 2013, L/Parlamentul, T‑317/10 P, EU:T:2013:413, punctul 81 și jurisprudența citată). Astfel, respectarea acestui drept se impune, independent de natura procedurii administrative care conduce la adoptarea unei măsuri individuale, din moment ce administrația își propune, potrivit chiar modului de redactare a acestei dispoziții, să ia împotriva unei persoane o astfel de „măsură individuală care ar putea să îi aducă atingere”. Dreptul de a fi ascultat, care trebuie să fie asigurat chiar și în lipsa unei reglementări aplicabile, impune ca persoana în cauză să aibă în prealabil posibilitatea să își facă cunoscut în mod util punctul de vedere cu privire la elementele care ar putea fi reținute împotriva sa în actul care urmează să fie pronunțat (Hotărârea din 24 aprilie 2017, HF/Parlamentul, T‑584/16, EU:T:2017:282, punctul 150).

66      Mai precis, respectarea dreptului de a fi ascultat impune ca, anterior adoptării deciziei care îi aduce atingere, persoana interesată să aibă posibilitatea să își exprime punctul de vedere în mod util cu privire la realitatea și la pertinența faptelor și a împrejurărilor în temeiul cărora va fi adoptată această decizie (Hotărârea din 11 septembrie 2013, L/Parlamentul, T‑317/10 P, EU:T:2013:413, punctele 80 și 81, și Ordonanța din 17 iunie 2019, BS/Parlamentul, T‑593/18, nepublicată, EU:T:2019:425, punctele 76 și 77).

67      Din articolul 22.1.1 din acordul de grant reiese că EASME are posibilitatea de a recurge la experți externi pentru a verifica punerea corectă în aplicare a unui proiect, precum și conformitatea acestui proiect cu obligațiile prevăzute de acord.

68      În plus, din articolul 50.3.2 din acordul de grant reiese că, înainte de a rezilia acordul, în temeiul articolului 50.3.1 litera f), EASME este obligată să notifice în mod oficial beneficiarului intenția sa și motivele sale și să îl invite să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile de la notificare.

69      În speță, trebuie arătat că raportul expertului extern în etică din 11 decembrie 2018 privea observațiile reclamantei referitoare la prima scrisoare de informare prealabilă. Deși este adevărat că acest raport cuprindea și un pasaj, al cărui conținut este amintit la punctul 35 de mai sus, referitor la ancheta CEPN cu privire la lucrările efectuate de A și de grupul său de lucru, precum și la legătura lor cu proiectul P‑TEV, trebuie să se constate că acest pasaj confirma pur și simplu informațiile pe care le menționase deja raportul celui de al treilea control de ordin etic din 28 septembrie 2018, care conținea un pasaj cu următorul cuprins:

„[R]ecent, au fost efectuate în Suedia anchete oficiale privind probleme de conduită necorespunzătoare în cercetare și de etică, ce au demonstrat existența unei conduite necorespunzătoare în cercetare în cadrul lucrărilor precursoare la care făcea trimitere proiectul P‑TEV, precum și în cadrul lucrărilor clinice care permiseseră să se dovedească validarea unor concepte pentru procedurile utilizate în cadrul proiectului menționat.”

70      De altfel, reiese chiar din textul listei argumentelor în contradictoriu anexate la scrisoarea de reziliere că EASME s‑a întemeiat, în ceea ce privește constatarea existenței anchetei CEPN referitoare la lucrările lui A privind proiectul P‑TEV, pe raportul celui de al treilea control de ordin etic.

71      Prin urmare, contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate considera că EASME a întemeiat rezilierea acordului de grant pe aprecierile cuprinse în raportul expertului extern în etică din 11 decembrie 2018.

72      În plus, trebuie arătat de asemenea că motivele rezilierii acordului de grant au fost indicate reclamantei în a doua scrisoare de informare prealabilă, cu privire la care aceasta a avut ocazia să își exprime poziția, așa cum demonstrează observațiile pe care le‑a depus la 19 martie 2019, în conformitate cu articolul 50.3.2 din acordul de grant.

73      În aceste condiții, este necesar să se considere că, în speță, EASME nu a adus atingere dreptului reclamantei de a fi ascultată.

74      Pe de altă parte, trebuie să se constate că, întrucât, după cum s‑a arătat la punctul 71 de mai sus, EASME nu a întemeiat decizia de reziliere a acordului de grant pe raportul expertului extern în etică, împrejurarea că EISMEA nu a comunicat reclamantei numele expertului în discuție în cadrul procedurii în fața Tribunalului nu este, în orice caz, de natură să aducă atingere dreptului la apărare al reclamantei în procedura menționată.

75      În consecință, al treilea motiv trebuie respins ca nefondat.

 Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 50.3.1 litera f) din acordul de grant

76      Reclamanta susține că A, care a fost desemnată de EASME în a doua scrisoare de informare prealabilă, precum și în scrisoarea de reziliere ca fiind persoana care a fost considerată de CEPN vinovată de o abatere profesională, nu este nici beneficiarul grantului, nici o persoană fizică având competența de a‑l reprezenta sau de a acționa în numele acestuia, în sensul articolului 50.3.1 litera f) din acordul de grant. Astfel, în calitatea sa de parte la acordul de grant și de unică destinatară a finanțării, reclamanta ar fi beneficiara acordului menționat, în conformitate cu glosarul Comisiei pus la dispoziția candidaților la un grant și după cum reiese din însuși textul acordului de grant. În plus, de la plecarea sa din consiliul de administrație al reclamantei, în luna iulie 2015, A nu ar fi avut nicio competență de a reprezenta reclamanta sau de a lua decizii în numele acesteia. O asemenea competență nu i‑ar fi fost conferită nici de calitatea sa de cofondatoare a reclamantei. În această privință, din legea suedeză privind societățile comerciale ar reieși că participația minoritară deținută de A la momentul la care a fost depusă propunerea privind proiectul P‑TEV nu îi permitea să reprezinte reclamanta sau să ia decizii în numele acesteia. În plus, reclamanta subliniază că nici contractul de muncă pe fracțiune de normă de care a beneficiat A începând din anul 2015 până la rezilierea acestuia, la 1 octombrie 2016, nu îi conferea competența de a o reprezenta sau de a acționa în numele său. Reclamanta mai subliniază că A nu a participat la niciuna dintre activitățile sale de la suspendarea fără plată a contractului de muncă al acesteia, la 4 martie 2016, până la rezilierea contractului menționat și că nu a exercitat, așadar, nicio influență asupra propunerii privind proiectul P‑TEV prezentate în luna aprilie 2017. Potrivit reclamantei, în aceste împrejurări, este evident că A nu face parte din categoria persoanelor avute în vedere la articolul 50.3.1 litera f) din acordul de grant și că, prin urmare, abaterea profesională de care s‑ar fi făcut vinovată nu putea justifica rezilierea acordului de grant.

77      Reclamanta susține că tocmai ca urmare a acestei constatări EISMEA urmărește să modifice retroactiv motivarea rezilierii acordului de grant, susținând pentru prima dată în fața Tribunalului că, în realitate, reclamanta, în calitatea sa de beneficiar, este cea răspunzătoare pentru o abatere în cercetare. Or, potrivit reclamantei, EISMEA nu ar avea dreptul să reexamineze motivele rezilierii în acest stadiu al procedurii fără a aduce atingere principiului previzibilității procedurii jurisdicționale. În plus, în temeiul Codului european al bunei conduite administrative, administrația ar fi obligată să ia decizii previzibile și clare.

78      Reclamanta susține că, chiar și în ipoteza în care Tribunalul ar accepta ca EISMEA să modifice în mod retroactiv motivele pentru care a fost reziliat acordul de grant, această reziliere ar rămâne totuși lipsită de temei. Astfel, reclamanta subliniază că nu contestă concluziile CEPN privind abaterile în cercetare săvârșite de A și grupul său de cercetare. Cu toate acestea, ea susține că nu i se poate reproșa că a inclus cu bună știință în propunerea privind proiectul P‑TEV articole academice viciate de abateri în cercetare, care să fi avut consecințe asupra relevanței științifice și tehnologice a proiectului menționat.

79      În această privință, în primul rând, reclamanta subliniază că propunerea privind proiectul P‑TEV a fost prezentată EASME în luna aprilie 2017, în timp ce raportul CEPN a fost făcut public abia în luna martie 2018. Ca răspuns la argumentul EISMEA potrivit căruia reclamanta avea cunoștință despre problemele care afectau lucrările lui A la momentul prezentării proiectului P‑TEV, întrucât o suspendase pe aceasta în urma acuzațiilor privind abateri în cercetare încă din luna martie 2016, ea arată că, la acel moment, rezultatul anchetei desfășurate de Universitatea din Göteborg era incert și că problemele erau în mod clar complexe, fapt dovedit de durata acestei anchete. Aceasta observă astfel că decizia prorectorului Universității din Göteborg prin care se constată în mod oficial încălcările în cercetare ale lui A și ale grupului său de cercetare datează din luna iunie 2018.

80      În al doilea rând, reclamanta subliniază că publicațiile universitare citate în propunerea privind proiectul P‑TEV nu conțineau sau nu mai conțineau nicio imagine eronată la momentul prezentării acestei propuneri, în luna aprilie 2017. Astfel, mai întâi, în ceea ce privește articolul din Lancet, reclamanta arată că a făcut referire la acesta pentru a susține faptul că vasele de sânge obținute prin inginerie tisulară nu cauzau nicio respingere și nici alte probleme grave de siguranță. Rezultatele menționate în acest articol ar fi întemeiate pe o tehnologie mai veche, care nu ar fi utilizată de reclamantă, în cadrul căreia recelularizarea ar fi efectuată prin utilizarea unor celule de măduvă osoasă. Reclamanta arată că, contrar celor precizate în a doua scrisoare de informare prealabilă, articolul din Lancet, care conținea o eroare minoră privind o imagine mărită, nu a făcut obiectul unei constatări de către CEPN a unei abateri în cercetare și era încă publicat în forma sa originală atunci când propunerea privind proiectul P‑TEV a fost supusă EASME, întrucât ziarul nu a considerat necesară publicarea unei erate. În continuare, în ceea ce privește articolul publicat în revista EBioMedicine, reclamanta arată că este vorba despre referința cea mai importantă pentru proiectul P‑TEV, întrucât subliniază că rezultatele clinice demonstrează că ingineria tisulară care utilizează sânge periferic, care corespunde tehnologiei pe care ea o dezvoltă, nu cauzează în general nicio respingere și nici alte probleme grave de siguranță. Reclamanta subliniază că CEPN nu a evidențiat nicio incoerență în articolul respectiv care să justifice includerea lui în sfera anchetei sale și că, prin urmare, acesta nu a făcut obiectul niciunei constatări a unei abateri în cercetare, așa cum se arată în mod eronat în a doua scrisoare de informare prealabilă. În sfârșit, în ceea ce privește articolul din Journal of Vascular Surgery, reclamanta precizează că acesta a fost utilizat ca referință în ceea ce privește experiențele legate de venele cu valvule, dar că importanța sa era redusă pentru proiectul P‑TEV, întrucât nu privea experiențe clinice, ci experimente in vitro. Reclamanta arată că acest articol nu a fost menționat în a doua scrisoare de informare prealabilă, însă conținea, la momentul publicării sale, tabele de imagini eronate, care au justificat constatarea de către CEPN a unei abateri în cercetare. Totuși, reclamanta subliniază că acest articol a făcut obiectul unei erate publicate de Journal of Vascular Surgery în luna martie 2017, înainte de a fi retras, în luna martie 2019, din cauza politicii ziarului.

81      Pe de altă parte, reclamanta susține că constatările grupului de experți externi în etică cu ocazia celor trei controale de ordin etic realizate în cursul anului 2018, descrise în memoriul în apărare, sunt lipsite de relevanță în cadrul prezentului litigiu, întrucât EASME nu a reținut în final pretinsele încălcări ale principiilor etice pentru a‑și justifica decizia de reziliere a acordului de grant, așa cum reiese din a doua scrisoare de informare prealabilă. În acest sens, reclamanta consideră de asemenea ca fiind lipsită de pertinență trimiterea la articolul 34 din acordul de grant.

82      EISMEA amintește încălcările constatate cu ocazia celor trei controale de ordin etic succesive, pe care reclamanta ar fi omis în mod deliberat să le menționeze în cererea introductivă, și subliniază că faptul că aceasta nu a reușit, în trei rânduri, să îndeplinească cerințele etice care fuseseră deja identificate prin rapoartele de etică referitoare la controalele respective este deosebit de îngrijorător pentru un proiect care, prin natura sa, cauzează îngrijorări etice importante.

83      Astfel, EISMEA susține că interpretarea de către reclamantă a articolului 50.3.1 litera f) din acordul de grant este prea restrânsă. În opinia sa, reclamanta nu înțelege că această dispoziție îi este aplicabilă în speță în calitatea sa de beneficiar, independent de A. Acest lucru ar fi valabil și în cazul articolului 34 din acordul de grant, în conformitate cu care, în cazul în care beneficiarul nu își îndeplinește una dintre obligațiile sale de ordin etic, acordul poate fi reziliat. Potrivit Eismea, decizia de reziliere trebuie să fie interpretată în acest context. Astfel, din textul listei argumentelor anexate la scrisoarea de reziliere ar reieși că decizia de reziliere a acordului de grant nu avea nicio legătură cu participarea, cu activitatea sau cu apartenența lui A la consiliul de administrație al reclamantei și, de altfel, EASME nu ar fi făcut niciodată referire la asemenea elemente. Argumentele reclamantei potrivit cărora A nu ar intra în categoria persoanelor avute în vedere la articolul 50.3.1 litera f) din acordul de grant ar fi, așadar, lipsite de relevanță.

84      În schimb, potrivit EISMEA, nu există nicio îndoială că propunerea privind proiectul P‑TEV se întemeia pe o tehnologie concepută în colaborare cu A și pe cercetările efectuate de ea și de echipa sa de cercetare. În plus, EISMEA subliniază că propunerea privind proiectul P‑TEV făcea referire la publicațiile științifice cele mai relevante pentru conținutul proiectului menționat.

85      Or, potrivit EISMEA, așa cum s‑a explicat în a doua scrisoare de informare prealabilă, elementele de cercetare pe care se întemeia propunerea reclamantei erau viciate de o abatere profesională. CEPN ar fi făcut dovada conduitei necorespunzătoare în cercetare în ceea ce privește lucrările prezentate de beneficiarii proiectului P‑TEV în propunerea prezentată de reclamantă în luna aprilie 2017.

86      EISMEA arată că articolele citate la inițiativa reclamantei în secțiunea 4 din propunerea privind proiectul P‑TEV, la fel ca publicațiile cele mai relevante cu privire la conținutul proiectului în cauză, erau de asemenea menționate în partea A din anexa 1 la acordul de grant. În această privință, EISMEA recunoaște că articolul din EBioMedicine nu era menționat în raportul CEPN, însă observă că, potrivit afirmațiilor reclamantei, CEPN avusese totuși grijă să verifice că acesta nu prezenta incoerențe. EISMEA arată de asemenea că reclamanta nu contestă că, potrivit CEPN, articolul din Lancet, care părea deosebit de relevant pentru proiectul P‑TEV, conținea o mărire incorectă a unei imagini și că, chiar dacă nu se putea stabili că era vorba despre un fals, explicația furnizată părea stranie și suscita îndoieli cu privire la fiabilitatea acestor cercetări. În ceea ce privește articolul din Journal of Vascular Surgery, EISMEA observă că CEPN a constatat prezența a două imagini poziționate greșit și comprimate, ceea ce echivala cu o manipulare a imaginii și cu o lipsă de onestitate științifică, și că, în consecință, toți coautorii, inclusiv A, au fost declarați vinovați de fraudă științifică.

87      EISMEA subliniază de asemenea caracterul contradictoriu al argumentului reclamantei potrivit căruia abaterile în cercetare identificate în publicațiile lui A nu ar fi avut nicio incidență asupra proiectului P‑TEV, întrucât reclamanta s‑ar fi întemeiat pe date preclinice noi. EISMEA consideră, de altfel, că este îngrijorător că reclamanta nu a considerat necesar să o informeze că proiectul P‑TEV se baza pe noi cercetări preclinice și să furnizeze o publicație sau un ansamblu de cercetări care să susțină lucrările efectuate, așa cum era obligată în temeiul articolului 17.2 din acordul de grant.

88      EISMEA adaugă că reclamanta avea pe deplin cunoștință de susținerile privind o conduită necorespunzătoare în cercetare care se refereau la A în anul 2016 și de impactul acestora asupra proiectului P‑TEV atunci când a prezentat proiectul menționat. Acest lucru ar fi demonstrat de faptul că, după cum a arătat reclamanta în cererea introductivă, ea adoptase tocmai măsuri vizând îndepărtarea lui A din organizația sa, în special prin suspendarea contractului său de muncă, în luna martie 2016, apoi prin rezilierea acestui contract, în luna septembrie 2016, și achiziționarea participației sale. Acest lucru ar fi demonstrat de asemenea de afirmația făcută de reclamantă în replică potrivit căreia, „ținând seama de controversele din jurul [lui A], [ea] a[r fi] decis, într‑un stadiu incipient al implementării proiectului P‑TEV, să nu se întemeieze pe datele rezultate din cercetările sale” și potrivit căreia, „[î]n schimb, [ea] și partenerii săi [ar fi] prezentat toate datele preclinice necesare pentru cererile de autorizare a unor studii clinice”. Potrivit EISMEA, rezultă, așadar, că reclamanta a prezentat cu bună știință în propunerea sa două articole ca fiind „publicațiile științifice cele mai relevante care tratează conținutul proiectului propus”, care conțineau probe confirmate ale unei conduite necorespunzătoare, așa cum s‑a stabilit înainte ca propunerea menționată să îi fie prezentată. Ea apreciază că, ținând seama de aceste elemente, faptul că, la momentul prezentării propunerii, niciunul dintre articole nu conținea nicio imagine manipulată sau că CEPN și‑a dat avizul la un an după această prezentare nu este concludent.

89      EISMEA subliniază că, în niciun moment, fie în cursul fazei de evaluare a grantului sau a propunerii, fie după acordarea grantului, reclamanta nu a comunicat EASME că publicațiile prezentate în propunerea sa și tehnologia pe care se întemeia proiectul P‑TEV făcuseră obiectul unei conduite necorespunzătoare în cercetare și al unei încălcări de ordin etic și că acest lucru era în mod evident contrar abordării întemeiate pe încrederea inerentă unui proiect prezentat în cadrul Programului‑cadru Orizont 2020 și încălca articolul 17.2 din acordul de grant. În această privință, ea observă că reclamanta a semnat o declarație pe proprie răspundere la începutul fazei de pregătire a subvenției, în care a confirmat că nu a făcut declarații false atunci când a comunicat informațiile solicitate drept condiție de participare la procedura de acordare a grantului și că nu a omis să furnizeze informațiile menționate.

90      Potrivit EISMEA, dacă EASME ar fi avut cunoștință de informațiile potrivit cărora reclamanta s‑a întemeiat pe lucrări afectate de o abatere profesională, proiectul P‑TEV nu ar fi fost reținut în vederea unei finanțări. Prin mascarea conduitei necorespunzătoare în cercetare a lui A, reclamanta ar fi indus efectiv în eroare EASME și ar fi adus atingere abordării întemeiate pe încredere.

91      EISMEA mai arată că reclamanta nu a admis concluziile privind abaterea profesională în articolele pe care a ales în mod deliberat să le menționeze în propunerea sa decât atunci când a fost confruntată cu acestea de către EASME, în cursul procedurii de informare prealabilă.

92      Atitudinea reclamantei ar constitui, așadar, o încălcare a obligației de respectare a principiilor etice stabilite prin articolul 34 din acordul de grant, care ar putea, potrivit Codului de conduită european pentru integritate în cercetare al Federației Europene a Academiilor de Științe și de Științe umaniste (European Federation of Academies of Sciences and Humanities – All European Academies, ALLEA) și al Fundației Europene pentru Știință (European Science Foundation), să fie analizată ca o abatere profesională constatată prin orice mijloc, în sensul articolului 50.3.1 litera f) din acordul de grant.

93      Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, după cum reiese din declarația pe proprie răspundere semnată în numele reclamantei de directorul său general, la 18 mai 2017, aceasta din urmă a certificat că nu se afla într‑una dintre situațiile care ar exclude posibilitatea de a primi granturi din partea Uniunii, în sensul articolului 131 alineatul (5) din Regulamentul nr. 966/2012, subliniind următoarele împrejurări:

„[…]

–        Aceasta (sau persoane care au competența de a o reprezenta, de a lua decizii în numele său sau de a o controla) nu a fost condamnată pentru o încălcare referitoare la conduita sa profesională printr‑o hotărâre cu autoritate de lucru judecat a unei autorități competente a unui stat membru;

–        [Aceasta] nu a săvârșit, în materie profesională, o abatere gravă constatată prin orice mijloace pe care [EASME] le poate justifica, inclusiv prin decizii ale [Băncii Europene de Investiții (BEI)] și ale unor organizații internaționale;

[…]”

94      Trebuie arătat de asemenea că, în conformitate cu articolul 50.3.1 litera l) din acordul de grant, EASME poate rezilia acest acord dacă beneficiarul sau orice persoană fizică care are competența de a‑l reprezenta sau de a lua decizii în numele acestuia a săvârșit, în cadrul procedurii de atribuire sau în cadrul acordului, erori substanțiale, neregularități, o fraudă sau o încălcare gravă a obligațiilor sale contractuale, inclusiv prin implementarea incorectă a acțiunii, prin prezentarea de informații false, prin nefurnizarea informațiilor necesare sau prin încălcarea principiilor etice prevăzute la articolul 34 din acordul menționat.

95      Or, trebuie arătat că, în speță, EASME nu a întemeiat rezilierea acordului de grant pe articolul 50.3.1 litera l) din acest acord, ci pe articolul 50.3.1 litera f), potrivit căruia EASME poate rezilia acordul dacă „[b]eneficiarul (sau orice persoană fizică având competența de a‑l reprezenta sau de a lua decizii în numele acestuia) a săvârșit o abatere profesională gravă constatată prin orice mijloace”.

96      Astfel, trebuie amintit că EASME a inițiat succesiv două proceduri de reziliere a acordului de grant. Prima procedură de reziliere a fost inițiată prin prima scrisoare de informare prealabilă din 18 octombrie 2018. În această scrisoare, EASME a arătat astfel că, ținând seama de neîndeplinirea repetată a obligațiilor de ordin etic identificată de grupul de experți în urma celui de al treilea control de ordin etic, considera că „reclamanta săvârșise încălcări grave ale obligațiilor sale în raport cu acordul sau în cursul procedurii de atribuire” (punctul 33 de mai sus).

97      A doua procedură de reziliere a acordului de grant a fost inițiată prin a doua scrisoare de informare prealabilă din 18 februarie 2019. În această a doua scrisoare, EASME a arătat în mod expres că, după examinarea observațiilor reclamantei cu privire la prima scrisoare de informare prealabilă, își menținea intenția de a rezilia acordul de grant, „însă pentru motive diferite”. În aceeași scrisoare, după ce a făcut precizări cu privire la aceste „motive diferite”, EASME a arătat că considera că acordul de grant trebuia să fie reziliat în temeiul articolului 50.3.1 litera f) din convenția menționată (punctul 36 de mai sus).

98      Prin urmare, contrar celor susținute de EISMEA, argumentele întemeiate pe pretinsele nerespectări de către reclamantă ale principiilor etice, identificate în raportul întocmit în urma celui de al treilea control de ordin etic și menționate de EASME în prima scrisoare de informare prealabilă, sunt lipsite de pertinență în vederea aprecierii temeiniciei rezilierii acordului de grant.

99      Trebuie arătat de asemenea că motivul invocat de EASME pentru a justifica rezilierea acordului de grant în temeiul articolului 50.3.1 litera f) din acordul menționat era, fără nicio ambiguitate, faptul că A fusese găsită vinovată de abatere profesională, iar nu, așa cum a susținut EISMEA în înscrisurile sale, precum și în ședință, împrejurarea că reclamanta ar fi inclus cu bună știință în propunerea privind proiectul P‑TEV lucrări afectate de abateri în cercetare și, prin urmare, ar fi indus în eroare EASME cu privire la capacitatea sa de a executa proiectul menționat în mod corect sau că s‑ar fi bazat cu bună știință, în executarea proiectului, pe lucrările lui A, cu privire la care se constatase că erau viciate de încălcări în cercetare.

100    Teza invocată de EISMEA în fața Tribunalului este astfel contrazisă de conținutul celei de a doua scrisori de informare prealabilă. Astfel, în această scrisoare, EASME a arătat mai întâi că A, „cofondatoare a [reclamantei]”, fusese găsită vinovată de către CEPN de abatere profesională gravă, apoi a precizat că două publicații prezentate ca fiind publicațiile științifice cele mai pertinente referitoare la conținutul proiectului P‑TEV conțineau dovezi ale abaterii în discuție și a amintit criticile severe ale CEPN cu privire la funcționarea grupului de cercetare al lui A (punctul 36 de mai sus). În continuare, ea a arătat că „concluziile respective pun[eau] la îndoială integritatea profesională a [lui A] și, așadar, capacitatea operațională [a reclamantei] de a implementa proiectul în mod adecvat și respectarea de către aceasta a cerințelor de neexcludere impuse de reglementarea financiară a [Uniunii]” (punctul 36 de mai sus).

101    În acest context, este de remarcat în special faptul că a doua scrisoare de informare prealabilă făcea referire la o eventuală încălcare de către reclamantă a obligațiilor sale de neexcludere ca urmare a situației cofondatoarei sale, care, dacă ar fi fost demonstrată, ar fi putut să justifice o reziliere a acordului de grant în temeiul articolului 50.3.1 litera l) din acordul menționat, dar că aceasta nu conținea, în schimb, niciun element care să demonstreze că reclamanta însăși săvârșise o abatere profesională.

102    Prin urmare, trebuie să se constate că, în a doua scrisoare de informare prealabilă, EASME a considerat că abaterea profesională săvârșită de A era cea care punea în discuție capacitatea reclamantei de a executa proiectul P‑TEV și respectarea de către aceasta a obligațiilor sale de neexcludere, iar nu vreo abatere săvârșită de reclamantă însăși.

103    Această constatare reiese de asemenea din însuși modul de redactare a concluziei care figurează în lista argumentelor în contradictoriu din scrisoarea de reziliere, care are următorul cuprins:

„În speță, motivul obiectiv [prevăzut la articolul 50.3.1 litera f)] este confirmat. [A] era o cofondatoare a beneficiarului care a fost considerată de către CEFN vinovată de abatere profesională.”

104    În această privință, trebuie amintit că, potrivit articolului 50.3.1. litera f) din acordul de grant, EASME poate rezilia acordul dacă „[b]eneficiarul (sau orice persoană fizică având competența de a‑l reprezenta sau de a lua decizii în numele acestuia) a săvârșit o abatere profesională gravă constatată prin orice mijloace”.

105    Or, pe de o parte, din prima pagină a acordului de grant reiese că beneficiarul acordului menționat nu era A, ci reclamanta.

106    Pe de altă parte, din elementele dosarului, necontestate de EISMEA, reiese că, în primul rând, contractul de muncă al lui A, care era angajată cu fracțiune de normă a reclamantei în calitate de directoare științifică începând din luna septembrie 2015, a fost suspendat fără plată în luna martie 2016 și reziliat în luna decembrie 2016, că, în al doilea rând, A nu mai este membră a consiliului de administrație al reclamantei începând din luna iulie 2015 și că, în al treilea rând, participarea lui A la capitalul reclamantei era, la momentul introducerii cererii de grant pentru proiectul P‑TEV și până la vânzarea în totalitate a acestei participări, la sfârșitul anului 2018, inferioară pragului care permitea, în conformitate cu dreptul suedez al societăților comerciale, luarea unor decizii în numele reclamantei.

107    Desigur, EISMEA a susținut, pentru prima dată în ședință, că, contrar afirmațiilor reclamantei, aceasta din urmă nu își întrerupsese toate legăturile cu A începând din luna aprilie 2016, pentru motivul că ea ar fi fost desemnată supervizoare științifică în cadrul unei acțiuni „Marie Skłodowska‑Curie” din Programul‑cadru Orizont 2020 la care participa reclamanta. Or, mai întâi, trebuie observat că această afirmație ilustrează caracterul contradictoriu al argumentației EISMEA în fața Tribunalului, întrucât, pe de altă parte, aceasta susține că EASME și‑a întemeiat rezilierea acordului de grant pe o abatere profesională gravă care ar fi fost săvârșită de reclamantă, iar nu de o persoană fizică având competența de a o reprezenta sau de a acționa în numele său. În continuare, trebuie arătat că EISMEA nu a prezentat niciun element de probă în susținerea afirmației sale în ședință. În sfârșit, trebuie subliniat că afirmația EISMEA nu este, în orice caz, de natură să demonstreze că A ar fi reprezentat sau ar fi acționat în numele reclamantei în cadrul proiectului P‑TEV.

108    Trebuie să se constate, așadar, că A nu intra în categoria persoanelor avute în vedere la articolul 50.3.1 litera f) din acordul de grant, întrucât nu era nici beneficiarul grantului potrivit acestuia, nici persoană care acționează în numele sau pe seama beneficiarului în timpul sau după ce s‑a făcut vinovată de abaterile în cercetare constatate de prorectorul Universității din Göteborg în temeiul concluziilor anchetei CEPN.

109    Prin urmare, este necesar să se concluzioneze că rezilierea acordului de grant de către EASME în temeiul articolului 50.3.1 litera f) din acordul menționat, pentru motivul invocat în scrisoarea de reziliere din 19 aprilie 2019, era lipsită de temei.

110    Această concluzie nu poate fi repusă în discuție de celelalte argumente invocate de EISMEA în prezenta cauză.

111    Astfel, pe de o parte, trebuie arătat că argumentația EISMEA potrivit căreia reclamanta ar fi săvârșit ea însăși o abatere profesională prin mascarea cu bună știință a abaterilor în cercetare săvârșite de A, cu ocazia prezentării propunerii sale privind proiectul P‑TEV, cu încălcarea obligației de respectare a principiilor de etică, prevăzută la articolul 34 din acordul de grant sau, mai mult, potrivit căreia reclamanta ar fi săvârșit o abatere profesională gravă prin faptul că s‑a întemeiat cu bună știință în executarea proiectului P‑TEV pe lucrările lui A, cu privire la care se constatase că erau viciate de încălcări în cercetare, constituie o nouă motivare a rezilierii acordului de grant. Or, dacă EISMEA ar fi autorizată să modifice, în stadiul procedurii jurisdicționale, motivele pentru care a decis să rezilieze acordul de grant, s‑ar aduce în mod necesar atingere eficacității procedurii de reziliere prevăzute la articolul 50.3.2 din acordul menționat și drepturilor pe care acesta le garantează beneficiarilor.

112    Pe de altă parte și în orice caz, trebuie arătat că argumentația EISMEA se bazează pe premisa eronată că reclamanta i‑ar fi ascuns cu bună știință abaterile în cercetare care afectau lucrările citate în propunerea privind proiectul P‑TEV.

113    Astfel, trebuie arătat că, deși reclamanta a avut cunoștință încă de la 3 martie 2016, potrivit propriei mărturisiri, despre acuzațiile care o vizau pe A și, în consecință, a suspendat contractul de muncă al acesteia înainte de a‑l rezilia, în cele din urmă, la sfârșitul lunii septembrie a aceluiași an și a întrerupt orice contact cu grupul său de cercetare, nu este mai puțin adevărat că, la momentul prezentării proiectului P‑TEV, ancheta CEPN era încă în curs de desfășurare și că constatarea oficială a abaterilor în cercetare săvârșite de A și de grupul său de lucru a fost făcută de prorectorul Universității din Göteborg, pe baza concluziilor CEPN făcute publice în luna martie 2018, abia în luna iunie 2018. Rezultă că EISMEA nu îi poate reproșa reclamantei că i‑a ascuns abaterile în discuție. Împrejurarea că reclamanta însăși a arătat că s‑a distanțat într‑un stadiu incipient al executării proiectului P‑TEV de cercetările lui A, generând propriile sale date preclinice, ținând seama de controversele din jurul acesteia din urmă, nu este, în sine, de natură să repună în discuție această constatare.

114    În plus, trebuie arătat de asemenea că afirmația EISMEA potrivit căreia articolele prezentate ca fiind cele mai pertinente pentru conținutul proiectului P‑TEV erau viciate de abateri în cercetare la momentul la care i‑a fost prezentată propunerea privind proiectul P‑TEV este eronată. Astfel, contrar celor arătate în a doua scrisoare de informare prealabilă și după cum recunoaște EISMEA, articolul din EBioMedicine nu a făcut obiectul unei constatări a unei abateri în cercetare de către CEPN, care nu a evidențiat incoerențe care să fi justificat includerea lui în sfera anchetei sale. Totodată, contrar celor arătate tot în a doua scrisoare de informare prealabilă, din raportul CEPN reiese că, deși articolul din Lancet conținea o mărire incorectă a unei imagini care genera îndoieli cu privire la fiabilitatea rezultatelor sale, acesta nu a făcut obiectul unei constatări a unei abateri în cercetare. În sfârșit, în ceea ce privește articolul din Journal of Vascular Surgery, care a făcut obiectul unei constatări de către CEPN a unei abateri în cercetare, EISMEA nu contestă că, la data la care i‑a fost prezentată propunerea privind proiectul P‑TEV, tabelul de imagini care a justificat constatarea unei abateri în cercetare făcuse deja obiectul publicării unei erate. În plus, trebuie arătat că EISMEA nu aduce niciun element de probă în susținerea afirmației potrivit căreia, din cauza încălcărilor în cercetare constatate de CEPN în ceea ce privește lucrările lui A, Journal of Vascular Surgery ar fi eliminat ulterior articolul în discuție invocând politica sa editorială.

115    Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie admis primul motiv și, prin urmare, acțiunea în ansamblul său, fără a fi necesară examinarea celui de al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

116    Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât EISMEA a căzut în pretenții, se impune obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor reclamantei.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a noua)

declară și hotărăște:

1)      Constată nulitatea rezilierii de către Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii a acordului de grant privind proiectul „Vene personalizate obținute prin inginerie tisulară ca prim tratament pentru pacienții care suferă de insuficiență venoasă cronicăP-TEV” (Personalized TissueEngineered Veins as the first Cure for Patients with Chronic Venous InsufficiencyP-TEV) având numărul de referință 778620.

2)      Obligă Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMMuri la plata cheltuielilor de judecată.

Costeira

Kancheva

Perišin

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 2 martie 2022.

Semnături


*      Limba de procedură: engleza.