HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE (Camera întâi)

5 decembrie 2012

Cauza F‑29/11

BA

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică – Concurs general – Anunț de concurs EPSO/AD/147/09 – Constituirea unei liste de rezervă pentru recrutarea de administratori de cetățenie română – Cunoaștere aprofundată a limbii oficiale a României – Minoritatea de limbă maghiară din România – Neadmitere la proba orală – Principiile egalității de tratament și nediscriminării – Conținut”

Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a, prin care BA solicită anularea deciziei directorului Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) din 10 decembrie 2010 de respingere a reclamației sale și a deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului EPSO/AD/147/09 de a nu o admite la proba orală a concursului

Decizia: Respinge acțiunea. BA suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată la suportarea celor efectuate de Comisie.

Sumarul hotărârii

1.      Acțiune introdusă de funcționari – Acțiune îndreptată împotriva unei decizii de neadmitere la probele unui concurs – Posibilitatea invocării unor neregularități în anunțul de concurs

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

2.      Funcționari – Concurs – Desfășurarea unui concurs general – Limbi de participare la examene – Egalitate de tratament – Conţinut – Constituirea unei liste de rezervă pentru recrutarea de administratori având cetățenia unui nou stat membru – Cerința cunoașterii aprofundate a limbii naționale a acestui stat – Admisibilitate

(Regulamentele nr. 1 și nr. 1760/2006 ale Consiliului)

1.      Având în vedere natura specială a procedurii de recrutare, care este o operațiune administrativă complexă compusă dintr‑o succesiune de decizii foarte strâns legate între ele, un reclamant este îndreptățit să invoce neregularitățile apărute în desfășurarea concursului, inclusiv cele a căror origine se poate afla în însuși textul anunțului de concurs, în cadrul unei acțiuni îndreptate împotriva unei decizii individuale ulterioare, precum o decizie de neadmitere la probe. Astfel, într‑o asemenea procedură, nu se poate impune unui reclamant să introducă un număr de acțiuni egal cu numărul de acte susceptibile de a‑l leza pe care le presupune procedura menționată.

Un anunț de concurs poate de asemenea, în mod excepțional, să facă obiectul unei acțiuni în anulare atunci când, impunând condiții care exclud candidatura reclamantului, constituie o decizie care îl lezează în sensul articolelor 90 și 91 din statut.

(a se vedea punctele 39, 40 și 42)

Trimitere la:

Curte: 11 august 1995, Comisia/Noonan, C‑448/93 P, punctele 17 și 19

Tribunalul Funcției Publice: 14 aprilie 2011, Clarke și alții/OAPI, F‑82/08, punctul 79

2.      Se încalcă principiul egalității de tratament, aplicabil dreptului funcției publice a Uniunii, atunci când pentru două categorii de persoane aflate în serviciul Uniunii, ale căror situații de fapt și de drept nu prezintă o diferență esențială, se aplică un tratament diferit și când o astfel de diferență de tratament nu este justificată în mod obiectiv.

Nu aceasta este situația în ceea ce privește organizarea de către administrație, în temeiul Regulamentului nr. 1760/2006 de instituire, cu ocazia aderării Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, a unor măsuri speciale temporare privind recrutarea funcționarilor Comunităților Europene, a unui concurs deschis resortisanților români care impune acestor candidați, în interesul serviciului, cunoașterea aprofundată a limbii lor naționale, și anume româna, singura limbă oficială a României în sensul Regulamentului nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene.

Astfel, chiar dacă susținerea unei probe în limba română ar putea crea un dezavantaj pentru un resortisant român de limbă maternă maghiară, impunerea unei probe în limba română trebuie considerată legitimă, întrucât este justificată de cerințele superioare care decurg din aderarea României la Uniunea Europeană. Cerințele respective se bazează pe criterii obiective și rezonabile, iar diferența de tratament în organizarea unui „concurs «extindere»”, limitată la o perioadă tranzitorie care urmează aderării statului menționat, apare ca fiind proporțională cu scopul urmărit.

Serviciile administrative ale Uniunii, precum Oficiul European pentru Selecția Personalului, care trebuie să organizeze, în temeiul unui regulament derogatoriu precum Regulamentul nr. 1760/2006, concursuri rezervate resortisanților României în calitate de stat care a aderat de curând la Uniune nu pot utiliza, fără încălcarea principiului egalității de tratament, o altă limbă decât singura limbă oficială a acestei țări atunci când este vorba despre desfășurarea anumitor probe scrise de selecție care au ca scop tocmai verificarea cunoașterii aprofundate a limbii menționate. Situația ar fi diferită dacă acest stat membru, în ceea ce privește participarea sa la acțiunea instituțiilor Uniunii, ar recunoaște oficial, în temeiul articolului 1 din Regulamentul nr. 1, o limbă minoritară existentă pe teritoriul său, care, fără a fi o limbă oficială a acestui stat, ar fi totuși o limbă oficială a Uniunii.

În plus, impunerea unei „cunoașteri aprofundate a limbii române”, ca limbă principală a concursului, care este rezervat resortisanților români, nu este nici arbitrară, nici vădit contrară interesului serviciului. Astfel, administrația poate, atunci când necesitățile serviciului sau cele ale postului o impun, să specifice în mod legitim limba sau limbile a căror cunoaștere aprofundată sau satisfăcătoare este necesară.

(a se vedea punctele 75, 79, 81-84 și 86)

Trimitere la:

Curte: 16 decembrie 2008, Arcelor Atlantique et Lorraine și alții, C‑127/07, punctul 23

Tribunalul de Primă Instanță: 5 aprilie 2005, Hendrickx/Consiliul, T‑376/03, punctul 26

Tribunalul Funcției Publice: 25 februarie 2010, Pleijte/Comisia, F‑91/08, punctele 36 și 57; 29 iunie 2011, Angioi/Comisia, F‑7/07, punctul 90 și jurisprudența citată