Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour d’appel de Bruxelles (Belgia) la 26 aprilie 2021 – AB, AB-CD/Z EF

(Cauza C-265/21)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d’appel de Bruxelles

Părțile din procedura principală

Apelanți: AB, AB-CD

Intimat: Z EF

Întrebările preliminare

Noțiunea de „materie contractuală” în sensul articolului 5 punctul 1 din Regulamentul nr. 44/2001 din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială1 (denumit în continuare „Regulamentul Bruxelles I”):

trebuie interpretată în sensul că impune stabilirea unei obligații juridice liber consimțite de către o persoană în raport cu alta și pe care se întemeiază acțiunea reclamantului, chiar dacă obligația nu a fost liber consimțită de pârât și/sau în raport cu reclamantul?

în cazul unui răspuns afirmativ, care ar trebui să fie gradul de legătură dintre obligația juridică asumată în mod liber și reclamant și/sau pârât?

Noțiunea de „acțiune” pe care „se întemeiază” reclamantul implică, la fel ca și criteriul utilizat pentru a distinge dacă o acțiune se încadrează în materia contractuală în sensul articolului 5 punctul 1 din Regulamentul Bruxelles I sau în „materia delictuală și cvasidelictuală” în sensul articolului 5 punctul 3 din același regulament (C-59/19, punctul 32), să se verifice dacă interpretarea obligației juridice asumate în mod liber este indispensabilă pentru aprecierea temeiului acțiunii?

Acțiunea în justiție prin care un reclamant solicită să se declare că este proprietarul unui bun aflat în posesia sa în temeiul unui dublu contract de vânzare, primul, care ar fi fost încheiat de coproprietarul inițial al acestui bun (soțul pârâtului, de asemenea coproprietar inițial) cu vânzătorul reclamantului, și un al doilea, încheiat între aceștia din urmă, se încadrează în materia contractuală în sensul articolului 5 punctul 1 din Regulamentul Bruxelles I?

Răspunsul este diferit în cazul în care pârâtul invocă faptul că primul contract nu era un contract de vânzare, ci un contract de depozit?

În cazul în care una dintre aceste situații se încadrează în materia contractuală, ce contract trebuie luat în considerare pentru a stabili locul obligației care constituie temeiul cererii?

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I)2 trebuie interpretat în sensul că se aplică situației vizate de a treia întrebare preliminară și, în acest caz, care dintre contracte trebuie luat în considerare?

____________

1 JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74.

2 JO 2008, L 177, p. 6.