Cauzele conexate C‑350/06 și C‑520/06

Gerhard Schultz‑Hoff

împotriva

Deutsche Rentenversicherung Bund

și

Stringer și alții

împotriva

Her Majesty's Revenue and Customs

(cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare formulate de Landesarbeitsgericht Düsseldorf și de House of Lords)

„Condiții de muncă — Organizarea timpului de lucru — Directiva 2003/88/CE — Dreptul la concediul anual plătit — Concediu medical — Concediu anual care coincide cu un concediu medical — Indemnizație pentru concediul anual plătit neefectuat până la încetarea contractului pe motiv de boală”

Sumarul hotărârii

1.        Politică socială — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Organizarea timpului de lucru — Dreptul la concediul anual plătit

[Directiva 2003/88 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 7 alin. (1)]

2.        Politică socială — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Organizarea timpului de lucru — Dreptul la concediul anual plătit

[Directiva 2003/88 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 7 alin. (1)]

3.        Politică socială — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Organizarea timpului de lucru — Dreptul la concediul anual plătit

[Directiva 2003/88 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 7 alin. (2)]

1.        Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că nu se opune unor dispoziții sau unor practici naționale potrivit cărora un lucrător aflat în concediu medical nu are dreptul la un concediu anual plătit efectuat într‑o perioadă de concediu medical.

Directiva 2003/88 nu se opune nici unor dispoziții sau unor practici naționale care permit unui lucrător aflat în concediu medical să efectueze un concediu anual plătit într‑o astfel de perioadă.

Astfel, revine statelor membre obligația de a defini, în reglementarea lor internă, condițiile de exercitare și de punere în aplicare a dreptului la concediul anual plătit, prin precizarea împrejurărilor concrete în care lucrătorii pot utiliza dreptul respectiv, fără a condiționa însă în vreun mod însăși constituirea acestui drept care rezultă direct din directiva menționată.

(a se vedea punctele 28, 31 și 32 și dispozitiv 1)

2.        Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că se opune unor dispoziții sau unor practici naționale care prevăd că dreptul la concediul anual plătit se stinge la expirarea perioadei de referință și/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul național chiar și în cazul în care lucrătorul s‑a aflat în concediu medical în toată perioada de referință sau într‑o parte din aceasta și incapacitatea sa de muncă a continuat până la încetarea raportului său de muncă, motiv pentru care nu a putut să își exercite dreptul la concediul anual plătit.

(a se vedea punctele 49 și 52 și dispozitiv 2)

3.        Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că se opune unor dispoziții sau unor practici naționale care prevăd că, la încetarea raportului de muncă, nu se acordă nicio indemnizație pentru concediul anual plătit neefectuat lucrătorului care s‑a aflat în concediu medical în toată perioada de referință sau într‑o parte din aceasta și/sau în toată perioada de report sau într‑o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut să își exercite dreptul la concediul anual plătit.

Pentru calculul indemnizației menționate, remunerația obișnuită a lucrătorului, care este cea care trebuie menținută în perioada de repaus ce corespunde concediului anual plătit, este de asemenea determinantă.

(a se vedea punctul 62 și dispozitiv 3)