Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichts Wiesbaden (Germania) la 2 februarie 2022 – AB/Land Hessen

(Cauza C-64/22)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichts Wiesbaden

Părțile din procedura principală

Reclamant: AB

Pârât: Land Hessen

Intervenientă: SCHUFA Holding AG

Întrebările preliminare

Articolul 77 alineatul (1) coroborat cu articolul 78 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/6791 (denumit în continuare „RGPD”) trebuie interpretat în sensul că rezultatul autorității de supraveghere pe care aceasta îl comunică persoanei vizate

are caracterul unui răspuns la o petiție?    

Aceasta are drept consecință faptul că controlul jurisdicțional al unei decizii privind plângerea adoptate de o autoritate de supraveghere în temeiul articolului 78 alineatul (1) din RGPD este, în principiu, limitat la problema dacă autoritatea a tratat plângerea, a investigat în mod adecvat obiectul plângerii și a informat petiționarul cu privire la rezultatul examinării

sau

trebuie interpretat ca fiind o decizie administrativă pe fond?    

Aceasta are drept consecință faptul că o decizie privind plângerea adoptată de o autoritate de supraveghere în temeiul articolului 78 alineatul (1) din RGPD trebuie analizată complet de către instanță, într-un caz individual – de exemplu, în cazul reducerii la zero a puterii discreționare –, autoritatea de supraveghere putând fi de asemenea obligată de instanță să adopte o măsură concretă în sensul articolului 58 din RGPD.

Stocarea datelor la un birou privat de informații economice în cadrul căruia sunt stocate, fără un motiv concret, date cu caracter personal provenite dintr-un registru public precum „bazele de date naționale”, în sensul articolului 79 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2015/8481 , pentru a putea furniza informații în cazul unei cereri, este compatibilă cu articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 12 decembrie 2007?

3a)    Bazele de date paralele private (în special bazele de date ale unui birou de informații), create în plus față de bazele de date ale statului și în care datele provenite din bazele de date ale statului (în speță, declarațiile de insolvență) sunt stocate mai mult timp decât este prevăzut în cadrul strict al Regulamentului (UE) 2015/848, coroborat cu dreptul național, sunt admisibile în principiu?

3b)    În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 3a), dreptul de a fi uitat prevăzut la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din RGPD implică faptul că aceste date trebuie șterse atunci când perioada de prelucrare prevăzută pentru registrul public a expirat?

În măsura în care articolul 6 alineatul (1) litera (f) din RGPD poate fi considerat drept temei juridic unic pentru stocarea datelor la birourile private de informații economice în ceea ce privește datele stocate și în registre publice, trebuie să se considere că există un interes legitim al unui birou de informații economice atunci când acest birou de informații preia datele din evidențele publice fără un motiv concret pentru ca aceste date să fie ulterior disponibile în cazul unei cereri?

Codurile de conduită aprobate de autoritățile de supraveghere în temeiul articolului 40 din RGPD și care prevăd termene de examinare și de ștergere care depășesc perioadele de stocare ale registrelor publice pot suspenda evaluarea comparativă [a intereselor] prevăzută la articolul 6 alineatul (1) primul paragraf litera (f) din RGPD?

____________

1     Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).

1     Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (JO 2015, L 141, p. 19).