HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia)
9 septembrie 2014(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un biscuit rupt – Motiv de nulitate – Lipsa caracterului individual – Articolele 4, 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑494/12,
Biscuits Poult SAS, cu sediul în Montauban (Franța), reprezentată de C. Chapoullié, avocat,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului, fiind
Banketbakkerij Merba BV, cu sediul în Oosterhout (Țările de Jos), reprezentată de M. Abello, avocat,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a OAPI din 2 august 2012 (cauza R 914/2011‑3), privind o procedură de declarare a nulității între Banketbakkerij Merba BV și Biscuits Poult SAS,
TRIBUNALUL (Camera a treia),
compus din domnii S. Papasavvas, președinte, N. J. Forwood (raportor) și E. Bieliūnas, judecători,
grefier: doamna C. Kristensen, administrator,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 14 noiembrie 2012,
având în vedere memoriul în răspuns al OAPI depus la grefa Tribunalului la 14 februarie 2013,
având în vedere memoriul în răspuns al intervenientei depus la grefa Tribunalului la 12 februarie 2013,
în urma ședinței din 2 aprilie 2014,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 25 martie 2009, reclamanta, Biscuits Poult SAS, a introdus o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), în temeiul Regulamentului nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).
2 Desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare a fost solicitată, destinat a fi aplicat pentru „biscuiți”, are următoarea reprezentare:
3 Desenul sau modelul industrial contestat a fost înregistrat sub numărul 1114292‑0001 și a fost publicat în Buletinul desenelor sau modelelor industriale comunitare nr. 75/2009 din 22 aprilie 2009.
4 La 15 februarie 2010, intervenienta, Banketbakkerij Merba BV, a introdus la OAPI o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat, întemeiată pe articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002. În cererea sa de declarare a nulității, intervenienta a susținut că desenul sau modelul industrial contestat era lipsit de noutate și de caracter individual și că aspectul său era impus de funcția sa tehnică, în sensul articolelor 5, 6 și 8 din Regulamentul nr. 6/2002.
5 În susținerea cererii sale de declarare a nulității, intervenienta a invocat, în ceea ce privește lipsa noutății și a caracterului individual ale desenului sau modelului industrial contestat, modelele anterioare reproduse mai jos:
6 Prin Decizia din 28 februarie 2011, divizia de anulare a OAPI a respins cererea de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat.
7 La 22 aprilie 2011, intervenienta a formulat o cale de atac la OAPI împotriva deciziei diviziei de anulare.
8 Prin Decizia din 2 august 2012 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a OAPI a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial contestat în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, pentru lipsa caracterului individual al acestuia în sensul articolului 6 din regulamentul menționat.
9 În special, camera de recurs a arătat mai întâi că stratul de cremă din interiorul biscuitului, pe toată lungimea sa, nu poate fi luat în considerare la aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, din moment ce nu este vizibil la utilizarea normală a produsului. În continuare, camera de recurs a considerat că aspectul exterior al desenului sau modelului industrial contestat era identic cu cel al primelor trei desene sau modele industriale anterioare reproduse la punctul 5 de mai sus. În sfârșit, potrivit camerei de recurs, desenul sau modelul industrial contestat nu produce utilizatorului avizat, care oferă sau mănâncă în mod obișnuit acest tip de biscuit, o impresie globală diferită de cea generată de cele trei desene sau modele industriale anterioare, ținând seama de marja de libertate largă de care se bucură autorul acestui tip de produse.
Concluziile părților
10 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea sau „cel puțin modificarea” deciziei atacate;
– confirmarea deciziei diviziei de anulare;
– respingerea cererii de declarare a nulității;
– obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.
11 OAPI solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
12 Intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– confirmarea deciziei atacate;
– în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la camera de recurs pentru a se pronunța asupra caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, ținând seama de toate desenele sau modelele industriale anterioare;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
13 În susținerea acțiunii formulate, reclamanta invocă, în esență, un motiv întemeiat pe încălcarea articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002.
14 În susținerea acestui motiv, reclamanta arată că reprezentarea aspectului interior al desenului sau modelului industrial contestat a fost în mod greșit exclusă de camera de recurs și că în acest fel s‑a omis să se constate diferențele în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare care conferă un caracter individual acestui desen sau model industrial.
15 Reclamanta susține că un biscuit nu poate fi considerat un „produs complex” în sensul articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 și că, în consecință, crema etalată la interiorul biscuitului, pe toată lungimea sa, nu constituie un element al unui astfel de produs. Prin urmare, articolul 4 alineatul (2) din același regulament nu ar fi aplicabil în speță.
16 În subsidiar, reclamanta arată că respectiva cremă etalată la interiorul biscuitului este, pe toată lungimea sa, vizibilă la utilizarea normală a produsului din moment ce acesta din urmă va fi rupt în momentul consumării, care constituie o utilizare normală. În plus, o asemenea reprezentare a unui biscuit ar reflecta utilizările promoționale ale industriei în cauză. Aspectul cremei în discuție ar trebui, așadar, luat în considerare, chiar și la aplicarea articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
17 Astfel, reclamanta arată că, ținând seama de ansamblul caracteristicilor modelului sau desenului contestat, precum aspectul, liniile, contururile, culorile, contrastul dintre partea interioară și cea exterioară, nuanța aurită a suprafeței, numărul de bucăți de ciocolată de pe suprafața sa și textura, camera de recurs ar fi trebuit să recunoască desenului sau modelului contestat un caracter individual în raport cu primele trei desene sau modele industriale reproduse la punctul 5 de mai sus.
18 În această privință, astfel cum reiese din textul articolului 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, un „desen sau model” este definit ca fiind „aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, care îi conferă, în special, caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine”.
19 Rezultă că „protecția unui desen sau model”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, constă în protecția aspectului unui produs, respectiv, potrivit articolului 3 litera (b) din același regulament, a oricărui articol industrial sau artizanal ori a unei părți dintr‑un astfel de articol.
20 Pe de altă parte, din cuprinsul considerentelor (7), (12) și (14) ale Regulamentului nr. 6/2002, care se referă la protecția esteticii industriale, la limitarea protecției la elementele vizibile și la impresia produsă asupra utilizatorului avizat care privește aspectul produsului, rezultă că acest regulament conferă o protecție exclusiv părților vizibile ale produsului sau ale părților produsului, care pot fi așadar înregistrate ca desene sau modele industriale.
21 În acest context, articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 instituie o normă specială care vizează în mod specific desenele sau modelele industriale aplicate unui produs sau încorporate într‑un produs care constituie o piesă a unui produs complex în sensul articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002. Potrivit acestei norme, desenele sau modele industriale menționate sunt protejate numai dacă, în primul rând, după încorporarea în produsul complex, piesa rămâne vizibilă la o utilizare normală a acestui produs și, în al doilea rând, caracteristicile vizibile ale piesei îndeplinesc, fiecare în parte, condițiile de noutate și de caracter individual.
22 Astfel, dată fiind natura specială a pieselor unui produs complex în sensul articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, care pot face obiectul unei produceri și al unei comercializări distincte de producerea și comercializarea produsului complex, este normal ca legiuitorul să confere posibilitatea ca acestea să fie înregistrate ca desene sau modele industriale, dar cu condiția să fie vizibile după încorporarea în produsul complex și numai pentru părțile vizibile ale pieselor în discuție la o utilizare normală a produsului complex și în măsura în care aceste părți sunt noi și au un caracter individual.
23 Articolul 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 6/2002 nu are, așadar, nici ca obiect, nici ca efect multiplicarea aspectelor unui produs care pot constitui un desen sau model potrivit articolului 3 litera (a) din acest regulament, ci instituie o normă specială privind un caz particular.
24 În speță, după cum s‑a precizat la punctul 14 din decizia atacată, reclamanta a recunoscut în fața camerei de recurs că stratul de cremă tartinabilă fondantă etalat la interiorul biscuitului nu devine vizibil, pe toată lungimea sa, decât dacă biscuitul este rupt. În consecință, o astfel de caracteristică nu se raportează la aspectul produsului în cauză.
25 Se impune, așadar, constatarea faptului că camera de recurs a aplicat corect articolele 3 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002 atunci când a concluzionat, la punctele 15 și 16 din decizia atacată, că stratul de cremă tartinabilă fondantă etalat la interiorul biscuitului nu este vizibil pe toată lungimea sa, întrucât produsul trebuie rupt pentru ca interiorul să devină vizibil, astfel încât această caracteristică nu intră în discuție la aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat.
26 În plus, astfel cum arată OAPI și intervenienta, faptul că produsul în cauză ar putea avea un aspect apropiat de cel al desenului sau modelului industrial contestat atunci când este rupt pentru a fi consumat este irelevant.
27 În această privință, argumentul reclamantei potrivit căruia stratul de cremă tartinabilă fondantă etalat la interiorul biscuitului devine vizibil pe toată lungimea sa la o „utilizare normală” a biscuitului, respectiv la consumarea acestuia, se bazează pe o interpretare greșită a articolului 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 6/2002 și, din acest motiv, este inoperant. Astfel, din cuprinsul acestor dispoziții rezultă că noțiunea „utilizare normală” este relevantă doar atunci când este vorba despre aprecierea caracterului protejabil al unui desen sau model aplicat sau încorporat într‑un produs care constituie o piesă a unui produs complex în sensul articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002. Pe de altă parte, articolul 4 alineatul (3) din același regulament precizează că noțiunea „utilizare normală” este definită „în înțelesul alineatului (2) litera (a)” al aceluiași articol.
28 Or, părțile susțin în mod unanim și întemeiat că un biscuit precum cel reprezentat prin desenul sau modelul industrial contestat nu este un produs complex în sensul articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, întrucât nu este compus din mai multe piese ce pot fi înlocuite astfel încât să permită dezasamblarea și reasamblarea sa. În consecință, caracteristicile protejabile ale desenului sau modelului industrial contestat sunt definite prin referire la normele menționate la punctele 18-20 de mai sus, care, în ceea ce privește produsele care nu constituie piese care se asamblează într‑un produs complex în sensul dispoziției de la articolul 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, nu fac trimitere la noțiunea „utilizare normală”, ci la aspectul produsului în sensul articolului 3 litera (a) din acest regulament.
29 Camera de recurs nu a săvârșit, așadar, o eroare atunci când a precizat, la punctele 13 și 16 din decizia atacată, că caracteristicile nevizibile ale produsului, care nu se raportează la aspectul său, nu pot fi luate în considerare pentru a stabili dacă desenul sau modelul industrial contestat poate face obiectul unei protecții, nici atunci când a dedus din aceasta, la punctul 17 din decizia atacată, că „umplutura din interiorul biscuitului, astfel cum se regăsește în reprezentarea modelului, nu [a fost] luată în considerare la examinarea caracterului individual al modelului”.
30 În plus, dat fiind că norma care vizează în mod specific piesele destinate a fi asamblate într‑un produs complex menționat la articolul 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 6/2002 (a se vedea punctele 21-23 de mai sus) constituie o adaptare, care privește acest domeniu special neavut în vedere în speță, a principiului menționat la punctele 18-20 de mai sus și nu are ca obiect sau ca efect modificarea condiției referitoare la vizibilitatea aspectelor unui produs reprezentate printr‑un un desen sau model, faptul că la punctele 13 și 16 din decizia atacată există o referire la această dispoziție nu este de natură să invalideze raționamentul dezvoltat la punctele 13-17 din aceeași decizie.
31 În consecință, niciunul dintre argumentele reclamantei, expuse la punctele 15 și 16 de mai sus, nu este de natură să repună în discuție temeinicia deciziei atacate. În plus, din moment ce numai aspectele vizibile ale produsului reprezentat prin desenul sau modelul industrial contestat pot fi luate în considerare la aprecierea caracterului individual (a se vedea punctele 25-30 de mai sus), trebuie înlăturată argumentația reclamantei care se raportează la această apreciere (a se vedea punctul 17 de mai sus).
32 Astfel, ținând seama de libertatea mare în domeniu a autorului, constatată la punctul 30 din decizia atacată și care nu a fost, de altfel, repusă în discuție de reclamantă, trebuie să se confirme aprecierile camerei de recurs în această privință.
33 În special, astfel cum a constatat camera de recurs la punctele 21-24 din decizia atacată, suprafața neregulată și rugoasă a exteriorului biscuitului, culoarea sa gălbuie, forma rotunjită și prezența bucățelelor de ciocolată sunt caracteristici comune cu ale desenelor și modelelor industriale în conflict, care determină impresia globală produsă asupra unui utilizator avizat, astfel încât desenul sau modelul industrial contestat nu poate fi considerat ca având un caracter individual.
34 Aspectul mai neted al suprafeței desenului sau modelului industrial contestat în raport cu primul și cu al treilea desen sau model industrial reprodus la punctul 5 de mai sus, precum și diferențele privind numărul, dimensiunile precise și caracterul mai mult sau mai puțin protuberant al bucățelelor de ciocolată prezente pe fiecare dintre aceste desene sau modele industriale și pe desenul sau modelul industrial contestat nu conferă un caracter individual acestuia din urmă. Astfel, având în vedere libertatea mare în domeniu a creatorului, aceste diferențe nu sunt de natură să producă asupra utilizatorului avizat, astfel cum este definit la punctul 28 din decizia atacată, o impresie globală diferită în favoarea desenului sau modelului industrial contestat.
35 Prin urmare, camera de recurs nu a săvârșit o eroare atunci când a constatat la punctul 31 din decizia atacată că desenul sau modelul industrial contestat trebuie declarat nul, în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, pentru lipsa de caracter individual în sensul articolului 6 din același regulament.
36 Prin urmare, este necesar să se respingă acțiunea, fără a mai fi nevoie de pronunțarea cu privire la admisibilitatea celui de al doilea capăt de cerere formulat de reclamantă și la o anexă la cererea introductivă, puse în discuție de OAPI.
Cu privire la cheltuielile de judecată
37 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de OAPI și de intervenientă, conform concluziilor acestora.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a treia)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Biscuits Poult SAS suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) și de Banketbakkerij Merba BV.
Papasavvas | Forwood | Bieliūnas |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 9 septembrie 2014.
Semnături