Cauza T‑457/20
(publicare în extras)
VeriGraft AB
împotriva
Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM‑uri (Eismea)
Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 13 iulie 2022
„Clauză compromisorie – Programul‑cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 – Acordul de grant «Personalized Tissue‑Engineered Veins as a first Cure for Patients with Chronic Venous Insufficiency – P‑TEV» – Costuri de subcontractare neprevăzute – Procedură de aprobare simplificată – Subcontractare menționată în rapoartele tehnice periodice – Rapoarte tehnice periodice aprobate – Costuri eligibile”
1. Dreptul Uniunii Europene – Drepturi fundamentale – Principii generale ale dreptului Uniunii – Respectare de către instituțiile Uniunii în ceea ce privește actele care se înscriu într‑un cadru contractual – Competența instanței Uniunii – Necesitatea unei clauze compromisorii care atribuie această competență
[art. 299 și 317 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 51 alin. (1); Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 79 alin. (2) și art. 121 alin. (1) al doilea paragraf; Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 108 alin. (1) al doilea paragraf]
(a se vedea punctele 52-55)
2. Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Aprecierea obligației de motivare în funcție de împrejurările cauzei
(art. 296 TFUE)
(a se vedea punctul 56)
3. Industrie – Acțiuni necesare pentru asigurarea competitivității industriei – Cercetare și dezvoltare tehnologică – Programul‑cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 – Acord de grant – Costuri ce corespund unei subcontractări care nu a fost prevăzută în acordul de grant – Respingere, de către Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME), a costurilor unei subcontractări justificate în rapoartele tehnice periodice aprobate de această agenție – Inadmisibilitate
(Regulamentul nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului)
(a se vedea punctele 87, 88, 105, 109 și 112)
Rezumat
Reclamanta, VeriGraft AB, este o societate suedeză de biotehnologie specializată în dezvoltarea de grefe personalizate obținute prin ingineria tisulară și destinate a fi utilizate în medicina regenerativă.
În anul 2017, VeriGraft și Uniunea Europeană, reprezentată de Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME), au încheiat un acord de grant(1) prin care VeriGraft i s‑a atribuit un grant pentru proiectul „Vene personalizate obținute prin inginerie tisulară ca prim tratament pentru pacienții care suferă de insuficiență venoasă cronică - P‑TEV”. Acest acord a prevăzut că grantul rambursa 100 % din costurile eligibile.
În temeiul acestui acord, VeriGraft avea obligația să prezinte periodic EASME rapoarte tehnice și financiare. Acțiunea era împărțită într‑o primă perioadă de raportare (denumită în continuare „PR1”) și o a doua perioadă (denumită în continuare „PR2”).
VeriGraft a prezentat EASME rapoartele tehnice și financiare ale proiectului P‑TEV care acoperă PR1 și PR2. EASME a informat VeriGraft că, pe baza rapoartelor pregătite de experți externi privind aceleași perioade, considera că punerea în aplicare a proiectului respectiv era satisfăcătoare. Cu toate acestea, apreciind în continuare că anumite costuri de subcontractare nu erau prevăzute de acordul de grant și, din această cauză, nu erau eligibile, EASME a informat VeriGraft cu privire la recuperarea lor. EASME prevedea să efectueze această recuperare prin recurgerea, pe de o parte, la contribuția VeriGraft la fondul de garantare și, pe de altă parte, la o notă de debit.
Prin intermediul acțiunii formulate, VeriGraft solicită ca acele costuri de subcontractare care au fost respinse de EASME să fie considerate eligibile în temeiul acordului de grant și ca nota de debit, precum și recuperarea unei sume corespunzătoare din fondul de garantare să fie considerate ca fiind lipsite de temei.
Tribunalul admite în totalitate acțiunea introdusă de VeriGraft. În hotărârea pronunțată, acesta examinează chestiunea inedită dacă Uniunea, reprezentată inițial de EASME, devenită Eismea(2), poate respinge ca nefiind eligibile, din cauza caracterului lor neprevăzut, costuri legate de contracte de subcontractare, atunci când recurgerea la aceste contracte nu a fost menționată în descrierea acțiunii care este anexată la acordul de grant, ci a fost justificată în rapoartele tehnice periodice aprobate de EASME, în conformitate cu procedura de aprobare accelerată prevăzută de acest acord.
Aprecierea Tribunalului
În primul rând, Tribunalul arată că motivarea succintă furnizată de EASME era suficientă pentru a permite VeriGraft să înțeleagă care erau costurile respinse, precum și motivul respingerii lor, și anume faptul că acele costuri erau legate de activități de subcontractare care nu erau menționate în anexele la acordul de grant.
Cu toate acestea, în al doilea rând, Tribunalul constată că costurile declarate de VeriGraft, corespunzătoare unei subcontractări menționate pentru prima dată în rapoartele tehnice periodice pentru PR1 și PR2, aprobate de EASME, constituie costuri eligibile în sensul acordului de grant.
În acest context, Tribunalul observă că acordul de grant prevede posibilitatea recurgerii la procedura de aprobare simplificată a contractelor de subcontractare care nu figurează în anexele la acordul respectiv. Astfel din acordul de grant, precum și din explicațiile conținute în modelul de acord de grant adnotat pentru programul Orizont 2020, accesibil tuturor contractanților, reiese că aprobarea unui raport tehnic periodic în care beneficiarul a justificat recurgerea la contracte de subcontractare care nu au fost prevăzute în descrierea acțiunii din acest acord are drept consecință eligibilitatea costurilor de subcontractare corespunzătoare, în sensul acordului respectiv.
Tribunalul subliniază de asemenea că, întrucât s‑a întemeiat pe rapoartele grupului de experți externi, EASME însăși a indicat că punerea în aplicare a proiectului P‑TEV, astfel cum este descrisă în rapoartele tehnice periodice pentru PR1 și PR2, era satisfăcătoare și că, așadar, nu a considerat că recurgerea la subcontractarea menționată în aceste rapoarte ridica îndoieli asupra faptului că proiectul era încă în esență același cu cel care fusese selectat sau asupra faptului că VeriGraft dispunea încă de capacitatea operațională de a realiza proiectul respectiv.
Prin urmare, Tribunalul consideră că EASME nu putea respinge costurile de subcontractare legate de sarcini a căror subcontractare era justificată în rapoartele tehnice periodice pe care le‑a aprobat, pentru motivul că aceste costuri corespundeau unei subcontractări neprevăzute, în sensul acordului de grant.
Pe de altă parte, întrucât nota de debit emisă de EASME și recuperarea sumei corespunzătoare din fondul de garantare stabilit de acordul respectiv erau întemeiate pe respingerea costurilor de subcontractare corespunzătoare unei subcontractări neprevăzute, Tribunalul, luând în considerare constatarea caracterului eligibil al acestor costuri de subcontractare, concluzionează că nota și recuperarea sunt lipsite de temei.