Acțiune introdusă la 2 august 2012 - Evonik Degussa/Comisia

(Cauza T-341/12)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Evonik Degussa GmbH (Essen, Germania) (reprezentanți: C. Steinle, M. Holm-Hadulla și C. von Köckritz, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, anularea Deciziei C(2012) 3534 final a Comisiei din 24 mai 2012 de respingere a cererii de aplicare a regimului de confidențialitate anumitor informații cuprinse în Decizia C(2006) 1766 final din 3 mai 2006 (cazul COMP/F/38.620 - Peroxid de hidrogen și perborat);

în temeiul articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea mandatului acordat consilierului-auditor² și a dreptului reclamantei la bună administrare și la audiere

În această privință, reclamanta susține că obiecțiile sale de principiu împotriva publicării nu au fost analizate de consilierul-auditor. Astfel, consilierul-auditor nu a respectat întinderea prerogativelor care i-au fost conferite și a obligațiilor care îi revin și a încălcat articolul 8 din decizia de acordare a mandatului. Întrucât nici consilierul-auditor, nici un alt organ al Comisiei nu au analizat și nu au luat în considerare obiecțiile de principiu prezentate de reclamantă împotriva publicării, în opinia acesteia, Comisia nu a examinat toate aspectele relevante ale cazului. Procedând astfel, Comisia a încălcat principiul bunei administrări și al dreptului de a fi ascultat [articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene].

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare

În acest sens, reclamanta susține că decizia atacată nu este motivată cu privire la obiecțiile pe care le-a formulat împotriva publicării versiunii extinse a deciziei. Aceeași critică se aplică și în cazul motivelor Comisiei și al interesului public pentru publicarea versiunii extinse, la aproximativ cinci ani de la adoptarea versiunii inițiale confidențiale.

Al treilea motiv, întemeiat pe erori de drept și erori de apreciere, ca urmare a încălcării obligației de păstrare a secretului profesional, potrivit articolului 339 TFUE și articolului 8 CEDO, precum și a nerespectării confidențialității informațiilor care au fost publicate

În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că fragmentele pe care Comisia le-a planificat pentru publicarea în versiunea extinsă neconfidențială a deciziei sunt protejate de secretul profesional și conțin, în parte, și secrete comerciale. Publicarea acestor informații pe internet încalcă dreptul reclamantei la protecția secretului profesional.

În plus, reclamanta susține că publicarea planificată a informațiilor furnizate de solicitanții de clemență se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001⁴ și că Regulamentul (CE) nr. 1/2003 și dispozițiile privind clemența conțin norme speciale pentru accesul la asemenea informații furnizate în acest context. Prin urmare, în opinia reclamantei, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea din 29 iunie 2010, Comisia/Technische Glaswerke Ilmenau, C-139/07 P, Rep., p. I-5885, și Hotărârea din 28 iunie 2012, Comisia/Éditions Odile Jacob, C-404/10, nepublicată încă în Repertoriu), există o prezumție potrivit căreia publicarea acestor informații încalcă interesele comerciale ale reclamantei, precum și finalitatea activității de investigare a Comisiei. Astfel, interesul public specific pentru publicarea acestor informații trebuie demonstrat în mod separat. Întrucât, în opinia reclamantei, consilierul-auditor nu a procedat astfel, acesta a săvârșit o eroare vădită de apreciere.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea încrederii legitime a reclamantei și a principiului securității legitime

În această privință, reclamanta susține că, prin respingerea cererii de aplicare a regimului de confidențialitate și prin adoptarea deciziei de publicare a versiunii în litigiu a deciziei, a fost încălcat principiul protecției încrederii legitime. Reclamanta a avut încredere în confidențialitatea informațiilor furnizate odată cu depunerea cererilor de clemență. Reclamanta își întemeiază încrederea pe comunicările privind politica de clemență și pe practica constantă a Comisiei și consideră că această încredere necesită protecție. În plus, încălcarea protecției încrederii legitime rezultă din faptul că, în anul 2007, Comisia a publicat deja o versiune neconfidențială a deciziei și a acceptat astfel solicitările reclamantei privind omisiunile. Reclamanta arată că nu există niciun principiu juridic și niciun motiv de fapt care să justifice modificarea ulterioară a acestei decizii.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului utilizării specifice

În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că utilizarea, în vederea informării publicului, de informații furnizate de solicitanții de clemență încalcă scopul acestor informații, prevăzut la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1/2003 și la punctul 48 din Comunicarea Comisiei privind accesul la dosar. Această situație se regăsește în special atunci când o asemenea utilizare a intervenit la mai mult de șase ani de la închiderea procedurii administrative.

____________

¹ - Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, p. 29).

² - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

³ - Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele [101] și [102] [TFUE] (JO L 1, p. 1, Ediție specială 08/vol. 1, p. 167, rectificare în Ediție specială, 08/vol. 4, p. 269).

⁴ - Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2002 privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO 2002, C 45, p. 3).

⁵ - Comunicarea Comisiei privind regulile de acces la dosarul Comisiei în cauzele în temeiul articolelor 81 [CE] și 82 [CE], articolelor 53, 54 și 57 din Acordul SEE și Regulamentului (CE) nr. 139/2004 (JO 2005, C 325, p. 7, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 220).