Recurs introdus la 9 decembrie 2011 de Mario Paulo da Silva Tenreiro împotriva Hotărârii din 29 septembrie 2011 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-72/10, da Silva Tenreiro/Comisia

(cauza T-634/11 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Mario Paulo da Silva Tenreiro (Kraainem, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis, É. Marchal și D. Abreu Caldas, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice pronunțate la 29 septembrie 2011 (cauza F-72/10, da Silva Tenreiro/Comisia), prin care a fost respinsă acțiunea recurentului;

rejudecarea cauzei pe fond;

anularea deciziei Comisiei Europene de respingere a candidaturii recurentului pentru postul vacant de director al Direcției E "Justiție" din cadrul Direcției Generale (DG) "Justiție, Libertate și Securitate", precum și a deciziei de numire în acest post a doamnei K;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate în ambele proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă patru motive.

Primul motiv întemeiat pe o eroare de drept, întrucât Tribunalul ar fi respins motivul întemeiat pe un abuz de putere, în pofida unor indicii serioase privind un astfel de abuz de care recurentul s-ar fi prevalat, în condițiile în care trebuia să fie constatată o inversare a sarcinii probei, în vederea respectării principiului egalității părților în fața Tribunalului.

Al doilea motiv întemeiat pe nerespectarea egalității armelor părților prin refuzul de a dispune prezentarea, printre altele, a raportului de notare al doamnei K pentru perioada în cursul căreia aceasta a exercitat funcția de director al Direcției "Securitate" din cadrul DG "Justiție, Libertate și Securitate", în condițiile în care AIPN justifică respingerea candidaturii acesteia pentru acest post printr-o inaptitudine plauzibilă, având în vedere prestațiile sale în calitate de director provizoriu, considerând în același timp că aceasta poate fi numită în funcția de director al Direcției "Justiție" din cadrul aceleiași DG având în vedere aceeași experiență ca director.

Al treilea motiv întemeiat pe o denaturare a faptelor, întrucât TFP ar fi concluzionat că cele două proceduri de ocupare a posturilor de director ("Justiție" și "Securitate") erau distincte și că rezultatul uneia dintre proceduri nu a influențat soarta celeilalte.

Al patrulea motiv întemeiat pe o nerespectare a principiului contradictorialității, a dreptului la apărare și a obligației de motivare, întrucât TFP ar fi omis să facă trimitere la eroarea vădită de apreciere invocată de recurent în ședință, în temeiul grilei de evaluare a juriului de preselecție, de care recurentul a luat la cunoștință în anexa la memoriul în apărare, TFP considerând că un al doilea schimb de memorii nu trebuia să aibă loc.

____________