Cauza C‑389/15

Comisia Europeană

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

„Acțiune în anulare – Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor referitoare la un Acord de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice revizuit – Articolul 3 alineatul (1) TFUE – Competență exclusivă a Uniunii – Politica comercială comună – Articolul 207 alineatul (1) TFUE – Aspecte comerciale ale proprietății intelectuale”

Sumar – Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 25 octombrie 2017

1.        Politica comercială comună – Acorduri internaționale – Încheiere – Competența Uniunii – Competența de a încheia acorduri privind aspectele comerciale ale proprietății intelectuale – Întindere – Acordul de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice revizuit – Includere

[art. 3 alin. (1) TFUE și art. 207 alin. (1) TFUE]

2.        Acorduri internaționale – Acorduri ale Uniunii – Negociere și încheiere – Decizie a Consiliului de autorizare a începerii negocierilor referitoare la un acord care ține de o competență exclusivă – Adoptare potrivit unui temei juridic aferent unui domeniu care ține de o competență partajată – Inadmisibilitate – Consecințe – Anulare

[art. 114 TFUE, art. 207 alin. (3) TFUE și art. 218 alin. (3) și (4) TFUE]

3.        Acțiune în anulare – Hotărâre de anulare – Efecte – Limitare de către Curte – Menținerea efectelor actului atacat până la înlocuirea acestuia într‑un termen rezonabil – Justificare întemeiată pe motive de securitate juridică

(art. 264 al doilea paragraf TFUE)

1.      Angajamentele internaționale contractate de Uniune în materie de proprietate intelectuală țin de politica comercială comună atunci când au o legătură specifică cu schimburile comerciale internaționale prin aceea că sunt destinate în esență promovării, facilitării sau reglementării schimburilor respective și au efecte directe și imediate asupra acestora. Printre altele, pot ține de această politică acorduri internaționale având ca obiect asigurarea și organizarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală pe teritoriul părților, în măsura în care îndeplinesc aceste condiții.

Un proiect de revizuire a Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine trebuie să fie considerat în esență destinat să faciliteze și să reglementeze schimburile comerciale dintre Uniune și state terțe și de natură să aibă efecte directe și imediate asupra acestor schimburi, astfel încât negocierea sa ține de competența exclusivă pe care articolul 3 alineatul (1) TFUE o conferă Uniunii în domeniul politicii comerciale comune menționate la articolul 207 alineatul (1) TFUE. În ceea ce privește, în primul rând, finalitatea proiectului de acord revizuit, în măsura în care acesta are scopul principal de a consolida sistemul instituit prin Acordul de la Lisabona și de a extinde la indicațiile geografice, în cadrul Uniunii speciale create prin acest acord, beneficiul protecției speciale pe care o stabilește, în plus față de cea pe care Convenția privind protecția proprietății industriale, semnată la Paris la 20 martie 1883, o asigură diferitor forme de proprietate industrială, acest proiect trebuie considerat ca înscriindu‑se în cadrul finalității urmărite de ansamblul convențional din care face parte, și, mai exact, ca fiind destinat, din punctul de vedere al Uniunii, să faciliteze și să reglementeze schimburile comerciale dintre aceasta și statele terțe părți la acordul menționat. Împrejurarea că proiectul de acord revizuit va fi administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale începând de la data intrării sale în vigoare, după cum este deja cazul Acordului de la Lisabona, nu este de natură să repună în discuție această concluzie.

În ceea ce privește, în al doilea rând, efectele proiectului de acord revizuit, având în vedere mecanismul de înregistrare unic pe care îl prevede, acordul internațional prefigurat de proiectul de acord revizuit va avea ca efect direct și imediat modificarea condițiilor în care sunt organizate schimburile comerciale dintre Uniune și celelalte părți la acest acord internațional, prin scutirea producătorilor care participă la aceste schimburi de obligația pe care o au în prezent, pentru a face față riscurilor juridice și economice asociate cu astfel de schimburi, de a depune o cerere de înregistrare a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice pe care le utilizează la autoritățile competente ale fiecăreia dintre părțile contractante. În plus, dispozițiile privind sistemul de protecție reciprocă a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice vor avea efecte directe și imediate asupra schimburilor comerciale dintre Uniune și statele terțe în cauză, acordând tuturor acestor producători, precum și oricărei alte persoane fizice sau juridice interesate instrumentele necesare pentru a obține, în condiții materiale și procedurale omogene, respectarea efectivă a protecției pe care proiectul de acord revizuit o asigură drepturilor lor de proprietate industrială în cazul utilizării prejudiciabile sau neloiale a unor denumiri de origine sau a unor indicații geografice în străinătate.

(a se vedea punctele 49, 50, 52, 62, 63, 65, 70, 71 și 74)

2.      Nu poate fi considerat un simplu viciu de formă faptul că, în mod eronat, Consiliul a apreciat că o decizie de autorizare a începerii negocierilor referitoare la un acord internațional ține de armonizarea legislațiilor în domeniul pieței interne și, prin urmare, de competența partajată între Uniune și statele sale membre, și că a întemeiat această decizie pe articolul 114 TFUE, precum și pe articolul 218 alineatele (3) și (4) TFUE. În fapt, această eroare a determinat instituția amintită să încalce dispozițiile procedurale special prevăzute la articolul 207 alineatul (3) TFUE pentru negocierea acordurilor internaționale din domeniul politicii comerciale comune și în primul rând pe cele referitoare la conducerea negocierilor de către Comisie. În aceste condiții, decizia respectivă trebuie anulată.

(a se vedea punctele 75-77)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 80 și 81)