Language of document :

Acțiune introdusă la 24 iunie 2009 - Shell Hellas/Comisia

(Cauza T-245/09)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Shell Hellas Oil and Chemical SA (Shell Hellas AE) (Attica, Grecia) (reprezentant: P. Hubert, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea, în tot sau în parte, a răspunsului negativ implicit al Comisiei din 16 aprilie 2009 la cererea de acordare a accesului la documentele deținute de Comisie (număr de referință: GESTDEM 6159/2008) și stabilirea tuturor consecințelor care se impun în ceea ce privește accesul reclamantei la documentele solicitate;

în subsidiar, în cazul în care Tribunalul ar considera că este o decizie, anularea, în tot sau în parte, a scrisorii din 15 aprilie 2009 a Secretariatului General al Comisiei în care s-a menționat imposibilitatea de a se răspunde la cererea sa de acordare a accesului la documentele Comisiei (număr de referință: GESTEDEM 6159/2008) și stabilirea tuturor consecințelor care se impun în ceea ce privește accesul reclamantei la documentele solicitate;

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul prezentei acțiuni, reclamanta solicită anularea deciziei implicite a Comisiei de a refuza să îi acorde accesul la ansamblul documentelor referitoare la ancheta privind piața carburanților, care au făcut obiectul unei corespondențe între Comisie și autoritatea elenă pentru concurență, în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1/2003. În subsidiar, în cazul în care Tribunalul ar considera că este o decizie explicită de refuz, reclamanta solicită anularea scrisorii Secretariatului General potrivit căreia Comisia nu este în măsură să furnizeze un răspuns la cererea de acordare a accesului la documente formulată de reclamantă.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Prin intermediul primului motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 253 CE, reclamanta susține că, întrucât refuzul a fost implicit, pârâta, prin chiar natura deciziei, nu a oferit o motivare care ar fi permis reclamantei cunoașterea motivelor de refuz.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, dacă Tribunalul ar considera fie că scrisoarea Secretariatului General al Comisiei este decizia atacabilă, fie că noua scrisoare a Secretariatului General din 18 iunie 2009 oferă motivele reale ale deciziei implicite, reclamanta arată că motivarea oferită nu răspunde cerințelor de motivare ale articolului 253 CE și contravine literei și spiritului Regulamentului nr. 1049/20011.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 255 CE și a Regulamentului nr. 1049/2001, reclamanta susține că documentele la care a fost solicitat accesul nu intră în domeniul de aplicare al excepțiilor de la principiul transparenței prevăzute de Regulamentul nr. 1049/2001. În această privință, reclamanta arată că:

Comisia nu a efectuat o analiză document cu document, ci a apreciat în mod general excepțiile regulamentului în privința categoriilor de documente;

Comisia nu putea consulta în mod direct autoritatea pentru concurență elenă în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1049/2001 pentru a obține poziția acesteia cu privire la comunicarea documentelor, statul membru fiind singurul abilitat să refuze comunicarea de documente în acest temei;

Comisia s-a prevalat în mod eronat de excepția referitoare la protecția intereselor comerciale [articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001] pentru a refuza comunicarea documentelor în integralitatea lor întrucât ar fi în măsură să cenzureze documentele de informațiile confidențiale;

Comisia nu se putea prevala de excepția referitoare la protecția activităților de anchetă [articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001] din moment ce autoritatea elenă pentru concurență adoptase deja decizia sa finală în cauza respectivă;

aceasta nu putea nici să se prevaleze de excepția referitoare la protecția procesului decizional, fie pentru că documentele la care a fost solicitat accesul nu intră în domeniul de aplicare al unui proces decizional, fie pentru că atingerea nu poate fi caracterizată.

În sfârșit, reclamanta susține că, în orice caz, ar exista un interes public superior în obținerea comunicării documentelor în cauză, și anume cel de a permite în mod eficace o aplicare uniformă a dreptului comunitar.

____________

1 - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediţie specială, 01/vol. 3, p. 76).