ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera a șaptea)
21 septembrie 2011(*)
„Acțiune în anulare – REACH – Identificarea acidului boric și a tetraboratului de disodiu anhidru drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Lipsa afectării directe – Inadmisibilitate”
În cauza T‑346/10,
Borax Europe Ltd, cu sediul în Londra (Regatul Unit), reprezentată de K. Nordlander, avocat, și de doamna H. Pearson, solicitor,
reclamantă,
împotriva
Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), reprezentată de doamna M. Heikkilä și de domnul W. Broere, în calitate de agenți, asistați de J. Stuyck și de A.‑M. Vandromme, avocați,
pârâtă,
susținută de
Comisia Europeană, reprezentată de domnii P. Oliver și E. Manhaeve, în calitate de agenți, asistați de doamna K. Sawyer, barrister,
intervenientă,
având ca obiect o cerere de anulare a Deciziei ECHA, publicată la 18 iunie 2010, privind identificarea acidului boric (CE nr. 233‑139‑2) și a tetraboratului de disodiu anhidru (CE nr. 215‑540‑4) drept substanțe care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3) și care include aceste substanțe pe lista substanțelor candidate la o eventuală includere în anexa XIV la regulamentul menționat, în conformitate cu articolul 59 din acest regulament,
TRIBUNALUL (Camera a șaptea),
compus din domnul A. Dittrich (raportor), președinte, doamna I. Wiszniewska‑Białecka și domnul M. Prek, judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
pronunță prezenta
Ordonanță
Istoricul cauzei
1 Reclamanta, Borax Europe Ltd, este o societate de drept englez. Aceasta are ca obiect de activitate importul și comercializarea, în Uniunea Europeană, a acidului boric (CE nr. 233‑139‑2) și a tetraboratului de disodiu anhidru (CE nr. 215‑540‑4) (denumite în continuare, colectiv, „borații”), care îi sunt furnizate de o societate de drept american.
2 Printre utilizările boraților se numără în special sticla și fibra de sticlă pentru izolare. Borații sunt utilizați de asemenea în detergenți și în produsele de curățare, precum și ca tratament pentru protejarea lemnului.
3 Borații au fost incluși în anexa I la Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (JO 196, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 1, p. 23) prin Directiva 2008/58/CE a Comisiei din 21 august 2008 de efectuare a celei de a treizecea modificări, în vederea adaptării la progresul tehnic, a Directivei 67/548 (JO L 246, p. 1), intrată în vigoare la 5 octombrie 2008. Prin această includere, borații au fost clasificați printre substanțele toxice pentru reproducere, categoria 2.
4 Odată cu intrarea în vigoare, la 20 ianuarie 2009, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, p. 1, rectificare în JO 2011, L 16, p. 1), anexa I la Directiva 67/548 a fost abrogată și conținutul acesteia, în versiunea sa anterioară modificării efectuate prin Directiva 2008/58, a fost transferat în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008. Așadar, această din urmă anexă nu menționa borații la momentul intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1272/2008.
5 Odată cu intrarea în vigoare, la 25 septembrie 2009, a Regulamentului (CE) nr. 790/2009 al Comisiei din 10 august 2009 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 (JO L 235, p. 1), clasificarea boraților printre substanțele toxice pentru reproducere, categoria 2, a fost reluată în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008. Potrivit articolului 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 790/2009, această clasificare se aplica de la 1 decembrie 2010, însă se putea aplica și înainte de data respectivă.
6 La 8 martie 2010, Republica Federală Germania și Republica Slovenia au transmis Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) un dosar pe care l‑au întocmit cu privire la identificarea acidului boric drept substanță care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 57 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3), modificat ulterior prin Regulamentul nr. 1272/2008, în care au făcut trimitere la clasificarea acidului boric, în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008, printre substanțele toxice pentru reproducere, categoria 2.
7 În aceeași zi, Regatul Danemarcei a transmis ECHA un dosar pe care l‑a întocmit cu privire la identificarea tetraboratului de disodiu anhidru drept substanță care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006, în care a făcut trimitere la clasificarea tetraboratului de disodiu anhidru, în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008, printre substanțele toxice pentru reproducere, categoria 2.
8 Ulterior, ECHA a publicat pe pagina sa de internet anunțuri prin care a invitat părțile interesate să prezinte observațiile în legătură cu dosarele întocmite cu privire la borați. După ce a primit observații cu privire la dosarele în cauză, printre altele, de la Asociația Europeană a Boraților, a cărei membră este reclamanta, ECHA a transmis aceste dosare Comitetului statelor membre. La 9 iunie 2010, comitetul menționat a ajuns la un acord unanim cu privire la identificarea boraților drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită, care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006.
9 La 18 iunie 2010, lista substanțelor candidate la o eventuală includere în anexa XIV la Regulamentul nr. 1907/2006 (denumită în continuare „lista substanțelor candidate”), care includea borații, a fost publicată pe pagina de internet a ECHA.
Procedura și concluziile părților
10 Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 18 august 2010, reclamanta a introdus o acțiune având ca obiect anularea deciziei ECHA, publicată la 18 iunie 2010, privind identificarea a boraților drept substanțe care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul nr. 1907/2006 și care include aceste substanțe pe lista substanțelor candidate, în conformitate cu articolul 59 din regulamentul menționat (denumită în continuare „decizia atacată”).
11 Prin scrisoarea înregistrată la grefa Tribunalului la 10 decembrie 2010, Comisia Europeană a formulat o cerere de intervenție în prezenta procedură în susținerea concluziilor ECHA. Această cerere a fost admisă, după ascultarea părților principale, prin Ordonanța președintelui Camerei a șaptea a Tribunalului din 12 ianuarie 2011.
12 Prin act separat depus la grefa Tribunalului la 14 decembrie 2010, ECHA a invocat o excepție de inadmisibilitate în temeiul articolului 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Reclamanta și‑a depus observațiile cu privire la excepția de inadmisibilitate la 31 ianuarie 2011.
13 Prin actul depus la grefa Tribunalului la 31 ianuarie 2011, reclamanta a adresat acestuia o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate pentru memoriile sale în raport cu intervenienta. Această cerere nu a fost contestată.
14 Prin actul depus la grefa Tribunalului la 18 februarie 2011, Comisia a renunțat la depunerea unui memoriu în intervenție referitor exclusiv la problema admisibilității.
15 Prin cererea introductivă, reclamanta solicită Tribunalului:
– declararea acțiunii ca admisibilă;
– anularea deciziei atacate în ceea ce privește calificarea boraților drept substanțe care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 57 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și în ceea ce privește includerea lor pe lista substanțelor candidate;
– obligarea ECHA la plata cheltuielilor de judecată.
16 În cadrul excepției de inadmisibilitate, ECHA solicită Tribunalului:
– declararea acțiunii ca inadmisibilă;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
17 În observațiile cu privire la excepția de inadmisibilitate, reclamanta solicită Tribunalului:
– respingerea excepției de inadmisibilitate;
– declararea acțiunii ca admisibilă;
– obligarea ECHA să prezinte o copie a deciziei atacate;
– anularea deciziei atacate ceea ce privește calificarea boraților drept substanțe care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 57 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și în ceea ce privește includerea boraților pe lista substanțelor candidate.
În drept
18 Potrivit articolului 114 alineatele (1) și (4) din Regulamentul de procedură, la cererea unei părți, Tribunalul poate să se pronunțe asupra excepției de inadmisibilitate fără a intra în dezbaterea fondului. Conform alineatului (3) al aceluiași articol, în continuare, procedura de judecare este orală, în afară de cazul în care Tribunalul decide altfel. Tribunalul consideră că, în speță, înscrisurile din dosar sunt suficient de lămuritoare și că nu este necesară deschiderea procedurii orale.
19 În susținerea concluziilor, ECHA invocă două cauze de inadmisibilitate, întemeiate pe lipsa afectării directe a reclamantei și pe faptul că decizia atacată, care nu ar fi un act normativ în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, nu ar privi‑o individual.
Cu privire la cauza de inadmisibilitate întemeiată pe lipsa afectării directe a reclamantei
20 Potrivit articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, orice persoană fizică sau juridică poate formula, în condițiile prevăzute la primul și la al doilea paragraf, o acțiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct și individual, precum și împotriva actelor normative care o privesc direct și care nu presupun măsuri de executare.
21 În speță, este cert că decizia atacată nu a fost adresată reclamantei, care, prin urmare, nu este destinatara acestui act. În această situație, în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, reclamanta poate formula o acțiune în anulare împotriva actului menționat numai cu condiția ca acesta să o privească direct.
22 În ceea ce privește afectarea directă, potrivit unei jurisprudențe constante, această condiție impune ca, în primul rând, măsura contestată să producă în mod direct efecte asupra situației juridice a particularului și, în al doilea rând, să nu lase nicio putere de apreciere destinatarilor acestei măsuri care sunt însărcinați cu punerea sa în aplicare, aceasta având un caracter pur automat și decurgând doar din reglementarea Uniunii, fără aplicarea altor norme intermediare (Hotărârea Curții din 5 mai 1998, Dreyfus/Comisia, C‑386/96 P, Rec., p. I‑2309, punctul 43, Hotărârea Curții din 29 iunie 2004, Front national/Parlamentul European, C‑486/01 P, Rec., p. I‑6289, punctul 34, și Hotărârea Curții din 10 septembrie 2009, Comisia/Ente per le Ville vesuviane și Ente per le Ville vesuviane/Comisia, C‑445/07 P și C‑455/07 P, Rep., p. I‑7993, punctul 45).
23 În primul rând, reclamanta susține că decizia atacată o privește direct întrucât situația sa juridică ar fi afectată prin obligația care rezultă din această decizie de a furniza o fișă cu date de securitate sau de a actualiza această fișă, în temeiul articolului 31 din Regulamentul nr. 1907/2006. Trebuie subliniat că, potrivit articolului 31 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din acest regulament, furnizorii unei substanțe trebuie să furnizeze beneficiarului acesteia o fișă cu date de securitate atunci când substanța îndeplinește criteriile de clasificare drept substanță periculoasă, în conformitate cu Directiva 67/548, atunci când substanța este persistentă, bioacumulativă și toxică sau foarte persistentă și foarte bioacumulativă, în conformitate cu criteriile formulate în anexa XIII la regulamentul menționat, sau atunci când substanța este inclusă pe lista întocmită în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006 din alte motive decât cele menționate anterior. Articolul 31 alineatul (9) litera (a) din regulamentul menționat prevede în această privință că furnizorii trebuie să își actualizeze respectiva fișă cu date de securitate, fără întârziere, de îndată ce devin disponibile informații noi care pot afecta măsurile de administrare a riscurilor sau informații noi cu privire la pericole.
24 În primul rând, în ceea ce privește pretinsa obligație de a furniza o fișă cu date de securitate în temeiul articolului 31 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie subliniat că borații au fost incluși pe lista substanțelor candidate pentru motivul că îndeplineau, potrivit articolului 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006, criteriile de clasificare drept substanțe toxice pentru reproducere, categoria 2, în conformitate cu Directiva 67/548. Întrucât o astfel de situație este prevăzută în mod expres la articolul 31 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menționat, aceasta nu intră în domeniul de aplicare a articolului 31 alineatul (1) litera (c) din acest regulament, care vizează numai situațiile în care o substanță este inclusă pe lista substanțelor candidate din alte motive decât cele prevăzute la articolul 31 alineatul (1) literele (a) și (b). Prin urmare, reclamanta nu era obligată, în urma deciziei atacate, să furnizeze o fișă cu date de securitate în temeiul articolului 31 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr.1907/2006.
25 În al doilea rând, în ceea ce privește pretinsa obligație de a actualiza fișa cu date de securitate, care ar rezulta din articolul 31 alineatul (9) litera (a) din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie examinat dacă identificarea boraților, prin decizia atacată, drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, constituie o informație nouă în sensul articolului 31 alineatul (9) litera (a) din Regulamentul nr. 1907/2006 care poate declanșa obligația prevăzută de această dispoziție, respectiv actualizarea fișei cu date de securitate, astfel încât decizia atacată să producă efecte directe asupra situației juridice a reclamantei.
26 În ceea ce privește fișa cu date de securitate, articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006 prevede că aceasta trebuie întocmită în conformitate cu anexa II la regulamentul menționat. Potrivit acestei anexe, care cuprinde un ghid pentru întocmirea fișelor cu date de securitate, fișele respective trebuie să furnizeze un mecanism de transmitere a informațiilor corespunzătoare referitoare la securitate pentru substanțele clasificate către utilizatorii situați imediat în aval pe lanțul de aprovizionare. Scopul acestei anexe este de a asigura coerența și exactitatea conținutului fiecărei secțiuni obligatorii enumerate la articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1907/2006, astfel încât fișele cu date de securitate rezultate să permită utilizatorilor să ia măsurile necesare referitoare la protecția sănătății umane și a securității la locul de muncă și la protecția mediului.
27 Identificarea boraților drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, ar putea constitui o informație nouă referitoare la secțiunea 2 (identificarea pericolelor) și la secțiunea 15 (informații privind reglementarea) ale articolului 31 alineatul (6) din regulamentul menționat.
28 În ceea ce privește secțiunea 2 (identificarea pericolelor), potrivit punctului 2 din anexa II la Regulamentul nr. 1907/2006, în fișa cu date de securitate trebuie indicată clasificarea unei substanțe rezultând din aplicarea criteriilor de clasificare formulate în Directiva 67/548/CEE. Principalele pericole pe care substanța le prezintă pentru om sau pentru mediu trebuie indicate clar și concis.
29 În speță, identificarea boraților drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, nu privește clasificarea acestor substanțe în conformitate cu Directiva 67/548. Această identificare a fost efectuată pentru motivul că, potrivit articolului 57 litera (c) din Regulamentul nr. 1907/2006, borații îndeplineau criteriile de clasificare printre substanțele toxice pentru reproducere, categoria 2, în conformitate cu Directiva 67/548. Or, faptul că borații îndeplinesc aceste criterii a fost deja stabilit în anexa I la Directiva 67/548, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/58, și, ulterior, în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 790/2009 (a se vedea punctele 3-5 de mai sus). În conformitate cu articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006, statele membre în cauză au făcut trimitere, în dosarele transmise ECHA la 8 martie 2010, la includerea boraților în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008 (a se vedea punctele 6 și 7 de mai sus).
30 Este adevărat că, în momentul publicării deciziei atacate, respectiv la 18 iunie 2010, reclamanta nu avea obligația de a clasifica borații. Astfel, odată cu intrarea în vigoare, la 20 ianuarie 2009, a Regulamentului nr. 1272/2008, s‑a abrogat anexa I la Directiva nr. 67/548, care includea borații, iar obligația de a clasifica borații în conformitate cu clasificările armonizate definite în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 790/2009, nu se aplica din moment ce articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 790/2009 prevedea ca punct de plecare în această privință data de 1 decembrie 2010.
31 Cu toate acestea, pericolele care au condus la clasificarea boraților au fost definite juridic corespunzător cerințelor legale la momentul publicării deciziei atacate. Pe de o parte, era evident pentru toate părțile interesate că aceste pericole nu au dispărut prin simpla eliminare a anexei I la Directiva 67/548, al cărei conținut a fost transferat în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008. Pe de altă parte, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 790/2009 la 25 septembrie 2009, clasificarea boraților printre substanțele toxice pentru reproducere, categoria 2 a fost reluată în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008. Faptul că aceste clasificări nu trebuiau aplicate în mod obligatoriu înainte de 1 decembrie 2010 nu repune în discuție existența juridică a constatării potrivit căreia criteriile de clasificare erau îndeplinite începând cu momentul intrării în vigoare a Regulamentului nr. 790/2009. Articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 790/2009 nu face decât să reporteze la 1 decembrie 2010 obligațiile juridice care decurg din aceste clasificări în temeiul Regulamentului nr. 1272/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 790/2008. Această considerație se coroborează cu faptul că din articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 790/2009 reiese că clasificările armonizate cuprinse în partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 790/2009, puteau fi aplicate înainte de 1 decembrie 2010.
32 Rezultă că identificarea boraților drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită nu cuprindea o informație nouă privind proprietățile periculoase ale acestor substanțe, ci reprezenta rezultatul procedurii de identificare prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006. Așadar, decizia atacată nu a adus nicio informație nouă cu privire la identificarea pericolelor în sensul secțiunii 2 a articolului 31 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1907/2006.
33 În ceea ce privește secțiunea 15 (informații privind reglementarea) a articolului 31 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie subliniat că, potrivit punctului 15 din anexa II la regulamentul menționat, în cazul în care substanța pentru care s‑a întocmit fișa cu date de securitate face obiectul unor dispoziții specifice privind protecția omului sau a mediului la nivelul Uniunii, de exemplu al unor autorizații emise în temeiul titlului VII din regulamentul menționat sau al unor restricții în temeiul titlului VIII din același regulament, aceste dispoziții trebuie, pe cât posibil, să fie menționate.
34 În această privință, în primul rând, trebuie constatat că, deși este adevărat că identificarea unei substanțe drept prezentând motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, poate declanșa obligațiile de informare care revin operatorilor economici, aceasta nu are drept consecință supunerea substanței în cauză unui regim special, astfel încât ea să facă obiectul unor dispoziții speciale. În schimb, identificarea menționată nu are efecte asupra introducerii pe piață și utilizării substanței.
35 În al doilea rând, în ceea ce privește procedura de autorizare prevăzută în titlul VII din Regulamentul nr. 1907/2006 și restricțiile impuse în temeiul titlului VIII din acest regulament, punctul 15 din anexa II la același regulament menționează autorizațiile emise și restricțiile drept singurele exemple care intră sub incidența acestei dispoziții. Întrucât identificarea unei substanțe drept prezentând motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, nu privește restricțiile impuse în temeiul titlului VIII din același regulament, ci face parte din procedura prevăzută în titlul VII din acest regulament, menționarea unor restricții la punctul 15 din anexa II la Regulamentul nr. 1907/2006 nu indică, prin urmare, faptul că identificarea menționată ar intra sub incidența secțiunii 15 a articolului 31 alineatul (6) din regulamentul respectiv.
36 În ceea ce privește autorizațiile acordate, reiese din titlul VII din regulamentul menționat că acestea constituie autorizațiile emise în conformitate cu articolul 60 din același regulament, care fac parte dintr‑o fază ulterioară a procedurii de autorizare (articolele 60-64 din regulament). Acestea pot fi solicitate ECHA în temeiul articolului 62 alineatul (1) din acest regulament, pentru una sau mai multe utilizări ale unei substanțe a cărei introducere pe piață este interzisă pentru motivul includerii acesteia în anexa XIV la regulamentul menționat. Or, trebuie constatat că, în ceea ce privește procedura de autorizare prevăzută la titlul VII din Regulamentul nr. 1907/2006, identificarea unei substanțe drept prezentând motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din acest regulament, nu a fost menționată expres de legiuitor la punctul 15 din anexa II la regulamentul amintit. Cu toate că autorizațiile acordate în temeiul titlului VII din acest regulament sunt menționate numai cu titlu exemplificativ, nu este mai puțin adevărat că această mențiune este singura care privește procedura de autorizare în temeiul titlului VII din Regulamentul nr. 1907/2006. Deși nu este exclus ca secțiunea 15 din fișa cu date de securitate să fie avută în vedere și de alte dispoziții speciale în domeniul protecției omului sau a mediului la nivelul Uniunii, în ceea ce privește procedura de autorizare prevăzută la titlul VII din Regulamentul nr. 1907/2006, această considerație vine la rândul său în susținerea faptului că numai autorizațiile intră sub incidența secțiunii menționate. Această concluzie se coroborează cu împrejurarea că articolul 31 alineatul (9) litera (b) din regulamentul menționat prevede că fișa cu date de securitate trebuie actualizată de îndată ce s‑a emis sau s‑a respins o autorizație.
37 Rezultă că o substanță nu face obiectul unor dispoziții speciale în domeniul protecției omului sau a mediului la nivelul Uniunii în sensul punctului 15 din anexa II la Regulamentul nr. 1907/2006 pentru motivul că a fost identificată drept prezentând motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din regulamentul menționat.
38 Având în vedere cele ce precedă, identificarea boraților drept substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, nu constituie o informație nouă care poate să afecteze măsurile de administrare a riscurilor sau cu privire la pericole, în sensul articolului 31 alineatul (9) litera (a) din Regulamentul nr. 1907/2006, astfel încât reclamanta nu era obligată să actualizeze fișa cu date de securitate. În consecință, decizia atacată nu produce efecte directe asupra situației juridice a reclamantei ca urmare a obligației prevăzute de această dispoziție.
39 În al doilea rând, în ceea ce privește argumentarea reclamantei potrivit căreia decizia atacată o privește direct întrucât situația sa juridică ar fi afectată de obligațiile care rezultă din articolul 7 alineatele (2) și (3) și din articolul 33 din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie subliniat că aceste dispoziții cuprind obligații de informare pentru fabricanții, importatorii și furnizorii de articole, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctele 4, 11 și 23 din același regulament.
40 Potrivit articolului 7 alineatul (2) din regulamentul menționat, orice fabricant sau importator de articole trebuie să notifice ECHA dacă substanța îndeplinește criteriile enunțate la articolul 57 din acest regulament și este identificată în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din același regulament, în cazul în care, pe de o parte, substanța este prezentă în articolele respective în cantități care totalizează, anual, peste o tonă/fabricant sau importator și, în cazul în care, pe de altă parte, substanța este prezentă în articolele respective în concentrație de peste 0,1 % din greutate. În măsura în care articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006 nu se aplică, articolul 7 alineatul (3) din regulamentul menționat prevede că fabricantul sau importatorul trebuie să furnizeze instrucțiuni corespunzătoare beneficiarului articolului. Potrivit articolului 7 alineatul (7) din Regulamentul nr. 1907/2006, articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul menționat se aplică de la 1 iunie 2011, după șase luni de la identificarea unei substanțe în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din acest regulament.
41 În temeiul articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, orice furnizor al unui articol care conține o substanță care îndeplinește criteriile formulate la articolul 57 din regulamentul menționat, identificată în conformitate cu articolul 59 alineatul (1), într‑o concentrație de peste 0,1 % din greutate, trebuie să furnizeze beneficiarului articolului suficiente informații, aflate la dispoziția sa, pentru a permite utilizarea în condiții de securitate a articolului, inclusiv, cel puțin, denumirea substanței respective. Potrivit articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, furnizorului menționat îi revine aceeași obligație, față de un consumator, la cererea acestuia din urmă. Informațiile relevante trebuie să fie furnizate gratuit, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.
42 Este cert că reclamanta nu are nici statutul de fabricant sau de importator de articole, nici pe cel de furnizor al unui articol, în sensul articolului 3 punctele 4, 11 și 33 din Regulamentul nr. 1907/2006. Aceasta are ca obiect de activitate importul și comercializarea boraților. Prin urmare, obligațiile prevăzute la articolul 7 alineatele (2) și (3) și la articolul 33 din regulamentul menționat nu pot să privească în mod expres decât clienții reclamantei, în măsura în care aceștia din urmă sunt fabricanți sau importatori de articole sau furnizori ai unui articol.
43 Cu toate acestea, făcând trimitere la Hotărârea Curții din 13 martie 2008, Comisia/Infront WM (C‑125/06 P, Rep., p. I‑1451, punctul 52), reclamanta susține că este afectată direct de decizia atacată, din moment ce aceasta afectează modul în care clienții săi pot produce sau furniza articole care includ borați, prin faptul că li se impune obligația de informare care poate fi invocată în fața instanțelor naționale și care este însoțită de sancțiuni penale și civile.
44 În această privință trebuie subliniat că, deși în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea Comisia/Infront WM, punctul 43 de mai sus, drepturile în litigiu făceau obiectul unor anumite limitări legale, ca urmare a actului în litigiu, această situație nu se regăsește în prezenta cauză, în ceea ce privește borații. Astfel, obligația de informare care revine respectivilor clienți ai reclamantei, prevăzută la articolele 7 și 33 din Regulamentul nr. 1907/2006 și care decurge din decizia atacată, nu adaugă noi limite sau restricții în privința boraților. Este adevărat că fabricanții sau importatorii unui articol trebuie să furnizeze informații în cazul în care o substanță este identificată drept prezentând motive de îngrijorare deosebită, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 7 și 33 din regulamentul menționat. Totuși, această obligație de informare nu are drept consecință limitarea sau restrângerea introducerii pe piață sau a utilizării substanțelor în cauză, astfel încât să fie afectată situația juridică a unui furnizor al substanței menționate. În plus, reclamanta nu a susținut că eventuala obligație de informare a clienților săi, care ar rezulta din articolele 7 și 33 din Regulamentul nr. 1907/2006, presupune în mod obligatoriu ca ea să furnizeze informații acestor clienți pentru ca aceștia să își poată îndeplini obligațiile.
45 Rezultă că obligațiile prevăzute la articolul 7 alineatele (2) și (3) și la articolul 33 din Regulamentul nr. 1907/2006 nu permit să se considere că decizia atacată produce efecte directe asupra situației juridice a reclamantei.
46 În al treilea rând, în ceea ce privește argumentarea reclamantei potrivit căreia decizia atacată o privește direct întrucât ar avea efecte asupra situației sale materiale, trebuie subliniat că simpla împrejurare că un act poate să aibă influență asupra situației materiale a unui reclamant nu este suficientă pentru a putea considera că actul respectiv îl privește direct. Numai existența unor împrejurări specifice ar putea îndreptăți un justițiabil, care pretinde că actul se repercutează asupra poziției sale pe piață, să introducă o cale de atac în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE (Hotărârea Curții din 10 decembrie 1969, Eridania și alții/Comisia, 10/68 și 18/68, Rec., p. 459, punctul 7, și Ordonanța Tribunalului din 18 februarie 1998, Comité d’entreprise de la Société française de production și alții/Comisia, T‑189/97, Rec., p. II‑335, punctul 48). În speță, întrucât reclamanta a invocat numai faptul că clienții săi vor înceta să utilizeze borații, ea nu a dovedit existența unor astfel de împrejurări specifice.
47 Având în vedere cele ce precedă, trebuie constatat că decizia atacată nu produce efecte directe asupra situației juridice a reclamantei. Întrucât primul criteriu al afectării directe nu este îndeplinit, decizia atacată nu privește direct reclamanta.
48 În consecință, prezenta cauză de inadmisibilitate trebuie admisă și acțiunea trebuie respinsă ca inadmisibilă, fără a fi nevoie să se examineze cealaltă cauză de inadmisibilitate invocată de ECHA.
Cu privire la cererea de activități de cercetare judecătorească
49 Reclamanta solicită Tribunalului să oblige ECHA, cu titlu de activitate de cercetare judecătorească, conform articolului 66 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, să prezinte o copie a deciziei atacate.
50 Or, astfel cum rezultă din toate cele ce precedă, Tribunalul poate să se pronunțe în mod util asupra acțiunii fără să dispună efectuarea unor activități de cercetare judecătorească. De altfel, întrucât decizia atacată a fost publicată pe pagina de internet a ECHA și a fost depusă de reclamantă în anexa la cererea introductivă, această cerere este lipsită de interes.
51 Prin urmare, trebuie respinsă cererea de activități de cercetare judecătorească, precum și acțiunea, în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
52 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Pe de altă parte, potrivit alineatului (4) al aceluiași articol, statele membre și instituțiile care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată.
53 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de ECHA, conform concluziilor acesteia din urmă. Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a șaptea)
dispune:
1) Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
2) Obligă Borax Europe Ltd să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).
3) Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.
Pronunțată la Luxemburg, la 21 septembrie 2011.