Language of document : ECLI:EU:T:2020:543

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a zecea)

18 noiembrie 2020(*)

„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă instalații de distribuție a fluidelor – Motiv de nulitate – Nerespectarea condițiilor de protecție – Articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Caracteristicile aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia – Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002”

În cauza T‑574/19,

Tinnus Enterprises LLC, cu sediul în Plano, Texas (Statele Unite), reprezentată de A. Odle și R. Palijama, avocați, și J. St Ville, barrister,

reclamantă,

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de J. Ivanauskas și A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agenți,

pârât,

cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal, fiind

Koopman International BV, cu sediul în Amsterdam (Țările de Jos), reprezentată de G. van den Bergh și B. Brouwer, avocați,

cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO fiind

Mystic Products Import & Export, SL, cu sediul în Badalona (Spania),

având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 12 iunie 2019 (cauza R 1002/2018‑3) privind o procedură de declarare a nulității între, pe de o parte, Mystic Products Import & Export și Koopman International și, de pe altă parte, Tinnus Enterprises,

TRIBUNALUL (Camera a zecea),

compus din domnii A. Kornezov, președinte, și E. Buttigieg (raportor) și doamna K. Kowalik‑Bańczyk, judecători,

grefier: doamna R. Ūkelytė, administratoare,

având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 16 august 2019,

având în vedere memoriul în răspuns al EUIPO depus la grefa Tribunalului la 19 noiembrie 2019,

având în vedere memoriul în răspuns depus de intervenientă la grefa Tribunalului la 11 noiembrie 2019,

având în vedere reatribuirea cauzei unui nou judecător raportor, membru al Camerei a zecea,

având în vedere întrebările scrise adresate de Tribunal părților și răspunsurile lor la aceste întrebări, depuse la grefa Tribunalului la 4, 9 și 10 iunie 2020,

în urma ședinței din 10 iulie 2020,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul cauzei

1        Reclamanta, Tinnus Enterprises LLC, este titulara desenului sau modelului industrial comunitar depus la 10 martie 2015 la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și înregistrat sub numărul 1 431 829‑0001 (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial contestat”), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).

2        Desenul sau modelul industrial contestat este reprodus după cum urmează:

Image not found

Image not found

Image not found

1.1

1.2

1.3


3        Conform articolului 36 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, reclamanta a precizat în cererea de înregistrare că desenul sau modelul industrial contestat era destinat a fi aplicat produsului „instalații de distribuție a fluidelor” din clasa 23.01 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale.

4        La 7 iunie 2016, Mystic Products Import & Export, SL, a depus o cerere de declarare a nulității referitoare la desenul sau modelul industrial contestat în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 4 alineatul (1) și cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul menționat. Mystic Products Import & Export susținea, printre altele, că toate caracteristicile desenului sau modelului industrial contestat erau impuse numai de funcția lor tehnică. În consecință, având în vedere articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, respectivul desen sau model industrial nu ar putea beneficia de nicio protecție.

5        La 19 aprilie 2017, intervenienta, Koopman International BV, a depus de asemenea o cerere de declarare a nulității referitoare la desenul sau modelul industrial contestat, întemeiată în esență pe aceleași dispoziții și pe aceeași argumentație ca cele menționate la punctul 4 de mai sus. Intervenienta solicita ca desenul sau modelul industrial respectiv să fie declarat nul sau, cel puțin, să nu beneficieze decât de o protecție restrânsă.

6        La 30 august 2017, EUIPO le‑a informat pe cele două persoane care au solicitat declararea nulității că cererile lor vor fi examinate în cadrul unei proceduri unice în temeiul articolului 54 din Regulamentul nr. 6/2002.

7        Prin decizia din 30 aprilie 2018, divizia de anulare a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial contestat.

8        La 31 mai 2018, reclamanta a formulat o cale de atac la EUIPO, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002, având ca obiect anularea deciziei diviziei de anulare.

9        Prin Decizia din 12 iunie 2019 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a EUIPO a confirmat concluzia diviziei de anulare potrivit căreia desenul sau modelul industrial contestat se întemeia pe caracteristici ale unui produs, și anume instalații de distribuție a fluidelor, impuse exclusiv de funcția tehnică a acestui produs, astfel încât desenul sau modelul industrial respectiv trebuia declarat nul în temeiul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. În consecință, cererea reclamantei a fost respinsă.

 Concluziile părților

10      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        modificarea deciziei atacate în sensul, în primul rând, de a admite calea de atac, în al doilea rând, de a respinge cererile de declarare a nulității având ca obiect anularea desenului sau modelului industrial contestat, în al treilea rând, de a obliga persoanele care au solicitat declararea nulității la plata cheltuielilor de judecată pe care le‑a efectuat reclamanta în fața camerei de recurs și a diviziei de anulare și, în al patrulea rând, în subsidiar, de a trimite cauza la divizia de anulare pentru soluționarea acesteia în lumina articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002;

–        obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

11      EUIPO și intervenienta solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

12      Reclamanta a invocat patru motive în susținerea acțiunii sale, care privesc aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 făcută de camera de recurs în decizia atacată.

13      Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau un model industrial comunitar nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică.

14      În raport cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, considerentul (10) al regulamentului menționat precizează următoarele:

„Acordarea protecției pentru desene sau modele industriale ale unor caracteristici impuse exclusiv de o funcție tehnică nu ar trebui să perturbe inovația tehnologică, înțelegându‑se faptul că protecția desenului sau modelului în cauză nu înseamnă că acesta trebuie să prezinte un anumit caracter estetic. De asemenea, nu trebuie perturbată interoperabilitatea produselor de fabricație diferită prin extinderea protecției asupra unor desene sau modele industriale de componente mecanice. Așadar, caracteristicile unui desen sau model care sunt excluse de la protecție pentru aceste motive nu trebuie luate în considerare pentru a aprecia dacă alte caracteristici ale desenului sau modelului în cauză îndeplinesc condițiile pentru a obține protecția.”

15      Curtea, în Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 31) a concluzionat, printre altele, că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 exclude protecția, în temeiul dreptului desenelor sau modelelor industriale comunitare, a caracteristicilor aspectului unui produs atunci când considerații de altă natură decât necesitatea ca produsul respectiv să își îndeplinească funcția tehnică, în special cele legate de aspectul vizual, nu au jucat niciun rol în alegerea caracteristicilor respective, și aceasta chiar dacă există alte desene sau modele industriale care permit asigurarea aceleiași funcții.

16      Curtea a precizat că, pentru a se aprecia dacă unele caracteristici ale aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia, trebuia stabilit că această funcție este singurul factor care a determinat aceste caracteristici, existența unor desene sau modele industriale alternative nefiind determinantă în această privință (Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 32).

17      În opinia Curții, aprecierea problemei dacă caracteristicile aspectului unui produs intră sub incidența articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie efectuată având în vedere toate circumstanțele obiective relevante ale fiecărei spețe. Această apreciere trebuie efectuată în special în raport cu desenul sau modelul industrial în cauză, cu circumstanțele obiective care reflectă motivele ce au determinat alegerea caracteristicilor aspectului produsului vizat, cu informațiile referitoare la utilizarea sa sau cu existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea aceleiași funcții tehnice, cu condiția ca aceste circumstanțe, aceste informații sau această existență să fie susținute de elemente de probă fiabile (Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 36 și 37).

18      Acestea sunt elementele în lumina cărora este necesar să se aprecieze motivele invocate de reclamantă.

 Cu privire la primul motiv, întemeiat pe faptul că camera de recurs nu a adoptat o abordare structurată și sistematică în decizia atacată

19      Reclamanta susține că, având în vedere Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), camera de recurs, pentru a stabili dacă desenul sau modelul industrial contestat a fost înregistrat în mod valabil, trebuia să adopte o abordare sistematică și structurată care consta, în primul rând, în determinarea funcției tehnice a produsului pentru care a fost acordată înregistrarea desenului sau modelului industrial contestat, în al doilea rând, în identificarea caracteristicilor aspectului produsului care ar fi impuse exclusiv de funcția sa tehnică, în al treilea rând, în a cerceta dacă fiecare dintre respectivele caracteristici este efectiv impusă de funcția tehnică a produsului respectiv și, în al patrulea rând, în aprecierea desenului sau modelului industrial contestat în lumina criteriilor de noutate și al caracterului individual potrivit articolelor 4-6 din Regulamentul nr. 6/2002, prin excluderea caracteristicilor aspectului impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului.

20      Or, potrivit reclamantei, analiza camerei de recurs din decizia atacată nu prezenta o astfel de structură. În opinia sa, camera de recurs nu și‑a început analiza prin determinarea funcției tehnice a produsului în cauză. În plus, camera de recurs ar fi identificat cele patru elemente care compun produsul în cauză, și anume racordul, tuburile, baloanele și legăturile prin care se fixează baloanele pe tuburi, în loc să identifice și să examineze caracteristicile aspectului produsului în cauză, și ar fi examinat de asemenea, în mod eronat, funcția tehnică a celor patru elemente ale produsului menționate mai sus în loc să examineze funcția tehnică a produsului însuși. Astfel, potrivit reclamantei, camera de recurs, concluzionând în esență, la punctul 37 din decizia atacată, că niciuna dintre caracteristicile desenului sau modelului industrial contestat nu a fost aleasă cu unicul scop de a îmbunătăți aspectul produsului, a aplicat un criteriu juridic diferit de cel impus de articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și, prin urmare, eronat.

21      Pe de altă parte, reclamanta arată că, din cauza analizei nestructurate a camerei de recurs, aceasta nu a examinat pe fond mărturia autorului desenului sau modelului industrial contestat. Ea nu ar fi aplicat în mod corect nici a doua, a treia și a patra etapă ale analizei prezentate la punctul 19 de mai sus.

22      EUIPO și intervenienta contestă argumentația reclamantei.

23      Din modul de redactare a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, din considerentul (10) al regulamentului menționat și din Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), reiese că aprecierea unui desen sau model industrial comunitar în raport cu dispoziția menționată anterior cuprinde etapele următoare: în primul rând, trebuie să se determine funcția tehnică a produsului în cauză, în al doilea rând, să se analizeze caracteristicile aspectului produsului respectiv în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și, în al treilea rând, să se examineze, având în vedere toate circumstanțele obiective relevante, dacă aceste caracteristici sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului în cauză, cu alte cuvinte, dacă necesitatea de a îndeplini această funcție tehnică este singurul factor care a impus alegerea de către autor a acestor caracteristici, considerații de o altă natură, în special cele legate de aspectul vizual al produsului respectiv, nejucând niciun rol în alegerea acestor caracteristici (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 26 și 31). Având în vedere considerentul (10) al Regulamentului nr. 6/2002, caracteristicile exclusiv funcționale ale desenului sau modelului industrial în cauză nu trebuie luate în considerare pentru a aprecia dacă alte caracteristici ale desenului sau modelului industrial respectiv îndeplinesc condițiile pentru a obține protecția, în special în raport cu criteriile de „noutate” și cu „caracterul individual” prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

24      Din articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și din considerentul (10) al regulamentului menționat reiese că, în cazul în care se concluzionează că cel puțin una dintre caracteristicile aspectului produsului în cauză nu este impusă exclusiv de funcția tehnică a produsului respectiv, desenul sau modelul industrial în cauză rămâne valid și conferă protecție acestei caracteristici.

25      În schimb, astfel cum reiese de asemenea din articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și din cuprinsul considerentului (10) al regulamentului menționat și astfel cum arată EUIPO în mod întemeiat, în cazul în care toate caracteristicile aspectului produsului în cauză sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică, desenul sau modelul industrial în cauză nu va fi valid, cu excepția cazului în care rezultă că dispunerea caracteristicilor respective a fost impusă de considerații care nu țin exclusiv de necesitatea de a îndeplini funcția tehnică a produsului în cauză, obținând, printre altele, o impresie vizuală de ansamblu care depășește simpla funcție tehnică. În această privință, trebuie amintit că, în cadrul sistemului prevăzut de Regulamentul nr. 6/2002, aspectul exterior constituie elementul determinant al unui desen sau model industrial (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 25 și jurisprudența citată) și, în consecință, o dispunere specială a caracteristicilor ar putea fi aleasă în alte scopuri decât necesitatea de a îndeplini o funcție tehnică și în special în scopuri ornamentale și, mai general, în scopuri care urmăresc îmbunătățirea aspectului vizual al desenului sau modelului industrial.

26      Astfel cum precizează EUIPO în mod întemeiat, în ipoteza dispunerii speciale menționate mai sus, desenul sau modelul industrial în cauză rămâne valid și conferă protecție numai acestei dispuneri speciale, iar nu caracteristicilor aspectului produsului exclusiv funcționale care sunt vizate de această dispunere.

27      Din cuprinsul punctelor 23-26 de mai sus rezultă că definirea de către reclamantă a etapelor de analiză impuse de articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, prezentată la punctul 19 de mai sus, este în esență exactă. Prin urmare, trebuie să se examineze dacă camera de recurs a aplicat corect aceste etape în decizia atacată.

28      În ceea ce privește prima etapă a analizei, camera de recurs a indicat, la punctul 23 din decizia atacată, că era necesar, mai întâi, să se determine funcția tehnică a produsului în care se integra desenul sau modelul industrial contestat. Camera de recurs a luat în considerare că reclamanta, titulară a desenului sau modelului industrial menționat, a descris acest produs în cererea care a condus la înregistrarea desenului sau modelului industrial contestat drept „instalații de distribuție a fluidelor” (punctul 23 din decizia atacată). Camera de recurs a stabilit că produsul respectiv avea drept obiectiv distrarea copiilor prin facilitarea organizării unei bătăi cu apă (punctul 33 din decizia atacată) și a precizat că funcția tehnică a acestui produs era de a umple simultan un anumit număr de baloane gonflabile (punctul 34 din decizia atacată). Din ceea ce precedă reiese că prima etapă a analizei, menționată la punctul 23 de mai sus, este prezentă în decizia atacată.

29      În ceea ce privește a doua etapă a analizei, trebuie să se constate că, la punctul 34 din decizia atacată, camera de recurs a identificat și a analizat în mod clar caracteristicile aspectului produsului în cauză, acestea fiind: în primul rând, racordul cu o deschidere și cu un anumit număr de găuri, în al doilea rând, un anumit număr de tuburi legate la racord, în al treilea rând, un anumit număr de baloane gonflabile fixate la extremitatea tuburilor și, în al patrulea rând, un anumit număr de legături care fixează baloanele pe tuburi. Rezultă că a doua etapă a analizei, menționată la punctul 23 de mai sus, este de asemenea prezentă în decizia atacată.

30      La punctele 33-36 din decizia atacată, camera de recurs a efectuat a treia etapă a analizei, examinând dacă fiecare dintre caracteristicile aspectului produsului era impusă exclusiv de funcția sa tehnică. În special, la punctul 34 din decizia atacată, camera de recurs, în vederea examinării funcțiilor celor patru caracteristici identificate, a luat în considerare următoarea prezentare pe internet a produsului reclamantei și titularei desenului sau modelului industrial contestat, denumit „Bunch O Balloons”:

„[U]n racord pentru furtun de apă cu 37 de baloane preatașate, care se leagă la capăt automat odată ce sunt umplute cu apă. […] Baloanele care nu sunt umflate sunt fixate pe 37 de tije. În jurul gâtului fiecărui balon, un elastic mic fixează în mod ferm balonul pe tijă. Tijele sunt legate la o piesă unică ce poate fi racordată la un furtun de apă pentru umplere. Acest sistem permite umplerea simultană a tuturor baloanelor cu apă. Odată umplute baloanele, este suficient să se oprească apa și să se scuture delicat baloanele pentru a le elibera și a le integra în arsenalul dumneavoastră.”

31      Pe de altă parte, camera de recurs, la punctele 35 și 36 din decizia atacată și ca răspuns la argumentele reclamantei întemeiate pe mărturia autorului desenului sau modelului industrial contestat, a constatat că aspectul vizual al dispozitivului rezulta din funcția sa tehnică și că, deși este adevărat că existau, în principiu, desene sau modele industriale alternative prin dimensiunea, forma și dispunerea caracteristicilor aspectului produsului în cauză, trebuia totuși să se țină seama în speță de faptul că caracteristicile și modul în care erau concepute garantau efecte tehnice ce permiteau produsului să funcționeze perfect. În plus, la punctul 28 din decizia atacată, camera de recurs a constatat și a aprobat analiza diviziei de anulare care consta în examinarea desenului sau modelului industrial contestat în ansamblul său. Din cuprinsul punctelor 28, 35 și 36 din decizia atacată reiese astfel că camera de recurs a examinat problema dacă dispunerea caracteristicilor individuale ale aspectului produsului în cauză producea o impresie vizuală de ansamblu din care se putea deduce că această dispunere nu era dictată exclusiv de considerații referitoare la necesitatea ca produsul respectiv să își îndeplinească funcția tehnică.

32      La punctele 37 și 38 din decizia atacată, camera de recurs a concluzionat astfel în esență că toate caracteristicile aspectului produsului în cauză erau impuse exclusiv de funcția sa tehnică și, la punctul 39 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat trebuia, pe cale de consecință, să fie declarat nul.

33      Din cuprinsul punctelor 30-32 de mai sus rezultă că a treia etapă a analizei, menționată la punctul 23 de mai sus, este prezentă în decizia atacată.

34      În ceea ce privește a patra etapă a analizei identificată de reclamantă și prezentată la punctul 19 de mai sus, trebuie să se constate că, întrucât camera de recurs a considerat că toate caracteristicile aspectului produsului în cauză erau impuse de funcția sa tehnică și, prin urmare, întrucât a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial contestat în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul menționat, nu era necesar ca ea să examineze noutatea și caracterul individual al desenului sau modelului industrial menționat anterior.

35      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se concluzioneze că, în speță, camera de recurs a efectuat toate etapele necesare examinării aplicării articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Aspectul privind temeinicia aprecierilor camerei de recurs ține de o problematică distinctă și va fi abordată în cadrul examinării celorlalte motive invocate de reclamantă.

36      În ceea ce privește critica reclamantei potrivit căreia camera de recurs nu a examinat pe fond mărturia autorului desenului sau modelului industrial contestat, trebuie arătat că mărturia menționată este prezentată la punctul 14 din decizia atacată. La punctul 35 din decizia atacată, camera de recurs răspunde pe fond argumentației reclamantei întemeiate pe mărturia menționată. Mai precis, la punctul 35 menționat anterior, camera de recurs răspunde la argumentul potrivit căruia desenul sau modelul industrial contestat se raportează la un produs destinat vânzării către consumatori, la argumentul potrivit căruia există mai multe alte moduri pentru a obține același rezultat tehnic ca cel care este reprezentat în desenul sau modelul industrial contestat și mai multe alte variații posibile ale desenului sau modelului industrial respectiv și la argumentul potrivit căruia desenul sau modelul industrial contestat are un „aspect simplu, clar și elegant”. Camera de recurs respinge aceste argumente, afirmând că ele nu modifică faptul că aspectul vizual al dispozitivului rezultă într‑adevăr din funcția sa tehnică și că, în conformitate cu Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), simplul fapt că există un desen sau model industrial alternativ nu înseamnă că aspectul unui produs a fost impus de alte considerații decât considerațiile tehnice. Camera de recurs dezvoltă și mai mult această analiză la punctul 36 din decizia atacată.

37      Rezultă că trebuie respinsă critica reclamantei potrivit căreia camera de recurs nu a examinat pe fond mărturia autorului desenului sau modelului industrial contestat.

38      Având în vedere considerațiile care precedă, primul motiv trebuie respins.

 Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe faptul că camera de recurs nu a analizat caracteristicile aspectului produsului în cauză și funcția sa tehnică și că a utilizat un prag eronat de aplicare a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002

39      Reclamanta reproșează camerei de recurs, în primul rând, că a analizat caracteristicile tehnice ale produsului în cauză sau elementele care îl compun, în loc să fi analizat caracteristicile aspectului său (prima critică) și, în al doilea rând, că a analizat funcțiile respectivelor caracteristici tehnice sau ale elementelor respective, în loc să fi analizat funcția tehnică a produsului (a doua critică). Potrivit reclamantei, din aceste erori rezultă că camera de recurs a adoptat un criteriu preliminar diferit și mai puțin exigent decât cel impus de articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, astfel cum este interpretat prin Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), care constă în a cerceta dacă fiecare dintre caracteristicile aspectului produsului era impusă exclusiv de funcția sa tehnică (a treia critică).

40      EUIPO și intervenienta contestă argumentația reclamantei.

 Cu privire la prima critică, referitoare la neanalizarea de către camera de recurs a caracteristicilor aspectului produsului în cauză

41      Cu titlu introductiv, este necesar să se observe că Regulamentul nr. 6/2002 nu oferă o definiție precisă a „caracteristicilor aspectului unui produs”. În definiția unui desen sau model industrial care figurează la articolul 3 litera (a) din regulamentul menționat, termenul „caracteristici” este utilizat în mod larg, incluzând toate elementele posibile ale aspectului unui produs, în special caracteristicile liniilor, ale contururilor, ale culorilor, ale formei, ale texturii și/sau ale materialelor produsului. Astfel cum arată EUIPO în mod întemeiat, identificarea acestor caracteristici trebuie să fie efectuată de la caz la caz și depinde de produsul în cauză [a se vedea prin analogie Hotărârea din 24 septembrie 2019, Roxtec/EUIPO – Wallmax (Reprezentarea unui pătrat negru care conține șapte cercuri concentrice albastre), T‑261/18, EU:T:2019:674, punctele 51 și 55].

42      Astfel, identificarea caracteristicilor aspectului unui produs poate fi efectuată, după caz și în special având în vedere gradul de complexitate a acestuia, printr‑o simplă analiză vizuală a desenului sau modelului industrial sau, dimpotrivă, poate fi întemeiată pe o examinare aprofundată în cadrul căreia sunt luate în considerare elemente utile în vederea aprecierii, precum anchetele și expertizele, sau informații referitoare la drepturile de proprietate intelectuală conferite anterior în raport cu produsul vizat [a se vedea prin analogie Hotărârea din 19 septembrie 2012, Reddig/OAPI – Morleys (Mâner de cuțit), T‑164/11, nepublicată, EU:T:2012:443, punctul 38 și jurisprudența citată].

43      În decizia atacată, camera de recurs și‑a început analiza arătând că, în cererea care a condus la înregistrarea desenului sau modelului industrial contestat, reclamanta a descris produsul căruia i se aplica respectivul desen sau model industrial ca „instalații de distribuție a fluidelor” (punctul 23 din decizia atacată).

44      În continuare, camera de recurs a reținut în esență că va ține seama de cererea de brevet european EP 3 005 948 A 2, depusă în numele reclamantei la 3 octombrie 2015, pentru a obține informații și elemente de probă mai precise cu privire la natura produsului menționat mai sus și la caracteristicile funcționale ale desenului sau modelului industrial contestat (punctul 25 din decizia atacată).

45      Camera de recurs a identificat astfel, la punctul 34 din decizia atacată, caracteristicile aspectului produsului ca fiind, în primul rând, racordul cu o deschidere și cu un anumit număr de găuri, în al doilea rând, un anumit număr de tuburi atașate la racord, în al treilea rând, un anumit număr de baloane gonflabile fixate la extremitatea tuburilor și, în al patrulea rând, un anumit număr de legături prin care se fixează baloanele pe tuburi. Camera de recurs a considerat că toate aceste caracteristici erau necesare pentru funcționarea soluției tehnice care permite umplerea simultană a unui anumit număr de baloane gonflabile.

46      Este adevărat că, potrivit analizei camerei de recurs, cele patru caracteristici ale aspectului produsului menționate anterior corespund elementelor individuale care compun acest produs. Astfel, la punctul 33 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că produsul „instalații de distribuție a fluidelor” consta într‑un racord care putea fi conectat la un dispozitiv de intrare a apei precum un robinet sau un furtun de apă, că apa era distribuită prin intermediul mai multor tije (tuburi) fixate la racord prin găuri și că ea umplea baloanele gonflabile menținute la extremitatea tijelor (tuburilor) prin elastice. Potrivit camerei de recurs, odată ce baloanele sunt umplute suficient cu apă, greutatea lichidului le permite să se detașeze de tije, iar elasticele le închid, reținând în acest mod apa în interiorul lor, astfel încât aceste baloane pot fi utilizate în cadrul bătăilor cu apă.

47      Cu toate acestea, împrejurarea că există o coincidență între caracteristicile aspectului produsului în cauză și elementele individuale care îl compun nu înseamnă că, în speță, camera de recurs a săvârșit o eroare în identificarea caracteristicilor respective. În conformitate cu considerațiile cuprinse la punctele 41 și 42 de mai sus, trebuie să se observe, pe de o parte, că identificarea acestor caracteristici depinde de produsul în cauză. În speță, ținând seama de caracterul complex al acestui produs, care este compus din mai multe elemente individuale, este logic să coincidă caracteristicile aspectului său cu aceste elemente individuale. Pe de altă parte, în planul metodei, camera de recurs era îndreptățită, având în vedere complexitatea produsului în cauză, să nu se limiteze la o simplă analiză vizuală a acestuia, ci să efectueze o examinare aprofundată și să identifice drept caracteristici ale aspectului său elementele vizibile care îl compun și care formează aspectul menționat.

48      În temeiul acestor considerații, trebuie respinsă critica reclamantei potrivit căreia camera de recurs nu a analizat caracteristicile aspectului produsului în cauză. Această concluzie este confirmată de faptul că, în cursul procedurii în fața EUIPO, însăși reclamanta recunoscuse că cele patru elemente individuale ale produsului în cauză constituiau într‑adevăr caracteristicile aspectului său.

 Cu privire la a doua critică, referitoare la neanalizarea de către camera de recurs a funcției tehnice a produsului în cauză

49      Cu titlu introductiv, este necesar să se observe că camera de recurs a luat într‑adevăr în considerare funcția tehnică a produsului în cauză, constatând că el avea drept obiectiv distrarea copiilor prin facilitarea organizării unei bătăi cu apă (punctul 33 din decizia atacată) și drept funcție tehnică să umple simultan un anumit număr de baloane gonflabile (punctul 34 din decizia atacată).

50      În continuare, camera de recurs, după ce a identificat caracteristicile aspectului produsului în cauză, a concluzionat că toate aceste caracteristici erau impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului respectiv, intrând astfel în domeniul de aplicare al articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 (punctele 38 și 39 din decizia atacată).

51      Prin urmare, trebuie respinsă critica reclamantei potrivit căreia camera de recurs nu a analizat funcția tehnică a produsului în cauză.

52      Este adevărat că, pentru a ajunge la concluzia menționată la punctul 50 de mai sus, camera de recurs a analizat de asemenea, la punctele 33 și 34 din decizia atacată, funcția tehnică a fiecăreia dintre cele patru caracteristici ale aspectului produsului în cauză, și anume racordul, tuburile, baloanele și legăturile, și contribuția fiecăreia dintre ele la obținerea funcției tehnice a produsului respectiv, și anume umplerea simultană a unui anumit număr de baloane gonflabile care ar putea fi utilizate într‑o bătaie cu apă. De exemplu, astfel cum se menționează la punctul 30 de mai sus, camera de recurs indică, la punctul 34 din decizia atacată, funcțiile acestor caracteristici astfel cum sunt prezentate pe internet de reclamantă.

53      Această abordare a camerei de recurs nu este afectată de eroare.

54      Astfel, atunci când desenul sau modelul industrial în cauză este aplicat unui produs complex precum produsul vizat în speță, ale cărui caracteristici ale aspectului coincid cu elementele individuale care îl compun, răspunsul la întrebarea dacă respectivele caracteristici sunt „impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului” în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, necesită, în prealabil, examinarea funcției tehnice a fiecăreia dintre aceste caracteristici și examinarea legăturii de cauzalitate dintre funcția tehnică a fiecăreia dintre aceste caracteristici și funcția tehnică a produsului în cauză. În cazul în care nu există o legătură de cauzalitate între funcția tehnică a caracteristicii și funcția tehnică a produsului, și anume atunci când această caracteristică nu contribuie la funcția tehnică a produsului, nu se poate susține că această caracteristică este „impusă exclusiv” de funcția tehnică a produsului. În schimb, dacă există o asemenea legătură de cauzalitate, ea permite să se concluzioneze că caracteristica aspectului produsului este „impusă exclusiv” de funcția tehnică a produsului respectiv, cu condiția ca considerații de altă natură decât necesitatea ca produsul respectiv să își îndeplinească funcția tehnică, în special cele legate de aspectul vizual, să nu fi jucat niciun rol în alegerea acestei caracteristici, în sensul Hotărârii din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 31).

55      Pentru a ilustra considerațiile de mai sus, este oportun să facem trimitere la exemplul racordului care apare pe desenul sau modelul industrial contestat. Potrivit analizei precedente, racordul constituie o caracteristică a aspectului produsului complex vizat în speță, dar și un element individual, cu alte cuvinte, o componentă a produsului respectiv. Acest racord are drept funcție conectarea produsului în cauză la sursa de apă, de exemplu, robinetul. Astfel, este clar că, deși racordul, privit izolat, are o funcție diferită de produsul în cauză, acesta din urmă servind la umplerea simultană cu apă a mai multor baloane, el contribuie totuși la funcția tehnică a produsului. Această legătură de cauzalitate poate conduce la concluzia că racordul menționat este „impus exclusiv” de funcția tehnică a produsului în cauză, cu condiția ca considerații de altă natură decât necesitatea ca produsul respectiv să își îndeplinească funcția tehnică, în special cele legate de aspectul vizual, să nu fi jucat niciun rol în alegerea racordului.

56      În consecință, astfel cum arată EUIPO în mod întemeiat, faptul că produsul în cauză prezintă mai multe caracteristici, fiecare având o funcție diferită, nu exclude aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Această dispoziție nu impune ca respectivele caracteristici ale aspectului să facă referire la unul și același rezultat tehnic. Caracteristicile pot genera mai multe rezultate tehnice, în măsura în care contribuie la obținerea rezultatului tehnic urmărit de produs.

57      Astfel cum arată EUIPO, a nu admite o asemenea interpretare a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 ar conduce la neaplicarea acestei dispoziții în cazul unui anumit număr de caracteristici exclusiv funcționale pentru simplul fapt că ele nu îndeplinesc în mod direct funcția produsului în cauză. De asemenea, aplicarea acestei dispoziții ar fi exclusă pentru desenele sau modelele industriale care conțin numai o parte a unui produs sau a unui element al său, din moment ce acestea din urmă nu ar îndeplini decât rareori funcția produsului ca atare. O asemenea situație nu este conformă cu obiectivul urmărit de dispoziția menționată mai sus.

58      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie respinsă critica reclamantei referitoare la metoda de analiză folosită de camera de recurs pentru a concluziona că toate caracteristicile aspectului produsului în cauză sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică.

 Cu privire la a treia critică, referitoare la criteriul de aplicare a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 utilizat de camera de recurs în decizia atacată

59      Reclamanta reproșează camerei de recurs că a reținut un criteriu de aplicare a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 care este mai puțin exigent decât cel prevăzut de această dispoziție, potrivit căruia caracteristicile aspectului unui produs trebuie să fie „impuse exclusiv de funcția sa tehnică”. În susținerea criticii sale, reclamanta invocă următoarele afirmații ale camerei de recurs: afirmația de la punctul 34 din decizia atacată, potrivit căreia „toate aceste caracteristici sunt necesare pentru funcționarea soluției tehnice”; afirmația de la punctul 35 din decizia atacată, potrivit căreia „aspectul vizual al dispozitivului rezultă într‑adevăr din funcția sa tehnică”; afirmația de la punctul 36 din decizia atacată, potrivit căreia „trebuie totuși să se țină seama în speță și de faptul că caracteristicile și modul în care sunt concepute garantează de asemenea efecte tehnice care permit produsului să funcționeze perfect”; afirmațiile de la punctul 37 din decizia atacată, potrivit cărora „[t]oate caracteristicile esențiale ale [desenului sau modelului industrial] contestat au fost alese pentru a proiecta un produs care își îndeplinește funcția”, iar „[n]iciuna dintre aceste caracteristici nu a fost aleasă cu unicul scop de a îmbunătăți aspectul produsului”.

60      Or, trebuie să se constate că, desigur, termenii menționați anterior utilizați de camera de recurs în decizia atacată nu coincid întotdeauna cu cei care figurează la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Totuși, plasată în contextul acestei decizii și interpretată în lumina economiei sale, terminologia criticată de reclamantă nu demonstrează, ca atare, că, în speță, camera de recurs a aplicat în mod eronat acest articol. Astfel, în mod neechivoc, camera de recurs, referindu‑se la dispoziția menționată mai sus, concluzionează, la punctul 38 din decizia atacată, că toate caracteristicile aspectului produsului în cauză îndeplinesc numai funcția sa tehnică.

61      Rezultă că prezenta critică a reclamantei trebuie respinsă și, pe cale de consecință, al doilea motiv trebuie respins în totalitate.

 Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe o eroare săvârșită de camera de recurs în analiza celorlalte desene sau modele industriale comunitare deținute de reclamantă și a cererii sale de brevet european

62      Reclamanta reproșează camerei de recurs că nu a repus în discuție analiza diviziei de anulare potrivit căreia simplul fapt că ea este titulara mai multor desene sau modele industriale comunitare aplicate produsului „instalații de distribuție a fluidelor”, diferite din punct de vedere vizual, permite să se deducă faptul că toate caracteristicile aspectului produsului în cauză sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică.

63      De asemenea, reclamanta reproșează camerei de recurs că a considerat că, întrucât a depus o cerere de brevet pentru același produs ca cel căruia i se aplică desenul sau modelul industrial contestat, care conține o descriere detaliată a caracteristicilor aspectului acestui produs, caracteristicile menționate sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică. În opinia reclamantei, această cerere de brevet nu poate fi decât o sursă de informații cu privire la motivele care au determinat alegerea caracteristicilor aspectului produsului în cauză și nu poate constitui o cale prescurtată care permite să nu se efectueze analiza structurată impusă de Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), și descrisă în cadrul primului motiv.

64      EUIPO și intervenienta contestă temeinicia criticilor reclamantei.

65      Este necesar să se observe că, în Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 32), Curtea a precizat că existența unor desene sau modele industriale alternative nu era determinantă în ceea ce privea problema dacă funcția tehnică a produsului în cauză era singurul factor care a determinat caracteristicile aspectului său.

66      De asemenea, trebuie amintit că, în Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 36 și 37), Curtea a considerat că existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea aceleiași funcții tehnice constituia o circumstanță obiectivă relevantă care trebuia luată în considerare la aprecierea problemei dacă caracteristicile aspectului produsului în cauză erau impuse exclusiv de funcția sa tehnică (a se vedea punctul 17 de mai sus).

67      Acestea sunt precizările în lumina cărora trebuie apreciate cele două critici ale reclamantei.

 Cu privire la critica referitoare la existența altor desene sau modele industriale comunitare deținute de reclamantă

68      Pentru a aprecia critica reclamantei referitoare la faptul că este titulara altor desene sau modele industriale aplicate produsului „instalații de distribuție a fluidelor”, este oportun să se facă referire, mai întâi, la decizia diviziei de anulare.

69      Divizia de anulare a arătat că, deși procedura în cauză privea validitatea desenului sau modelului industrial contestat, era relevant, având în vedere Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), să se țină seama de celelalte desene sau modele industriale comunitare deținute de reclamantă și care au făcut obiectul, împreună cu desenul sau modelul industrial contestat, al unei cereri de înregistrare multiple (pagina 8 din decizia diviziei de anulare).

70      Divizia de anulare a arătat că cel puțin patru desene sau modele industriale dintre cele vizate în cererea multiplă a reclamantei ilustrau alternative posibile pentru a obține aceeași soluție tehnică, lăsând puțin spațiu altor alternative. Potrivit diviziei de anulare, diferitele configurații ale tuburilor și ale baloanelor ilustrate nu sunt decât diferite moduri de a permite ca un mare număr de baloane să fie umplute simultan cu apă și ca, obținând înregistrarea acestor forme, reclamanta să nu lase concurenților săi decât puține posibilități de a ajunge la același rezultat (pagina 9 din decizia diviziei de anulare).

71      Astfel, divizia de anulare, referindu‑se la necesitatea luării în considerare a circumstanțelor obiective relevante în vederea aplicării articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, a considerat că o asemenea circumstanță obiectivă în acest caz putea fi faptul că toate formele alternative prezentate în speță erau protejate prin intermediul înregistrării lor ca desen sau model industrial comunitar, cum era cazul modelului sau desenului contestat, și nu puteau fi, așadar, considerate ca alternative disponibile pentru concurenți (pagina 9 din decizia diviziei de anulare). Este de asemenea important să se arate că, astfel cum reiese din decizia diviziei de anulare, aceasta nu s‑a limitat la respectiva considerație pentru a dispune aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, ci a luat în considerare și alți factori și în special cererea de brevet a reclamantei și natura produsului în cauză, care ar fi jetabil și ar fi destinat unei singure utilizări (paginile 9 și 10 din decizia diviziei de anulare).

72      Rezultă că existența celorlalte desene sau modele industriale comunitare deținute de reclamantă a fost luată în considerare de divizia de anulare, ca un factor printre alții, pentru a aprecia dacă caracteristicile aspectului produsului vizat în speță erau impuse exclusiv de funcția sa tehnică în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

73      Această abordare a diviziei de anulare a fost validată de camera de recurs. Ea a constatat, la punctul 29 din decizia atacată, că divizia de anulare era perfect îndreptățită să țină seama de celelalte desene sau modele industriale comunitare ale reclamantei, în măsura în care, în temeiul Hotărârii din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), toate circumstanțele obiective ale speței trebuiau luate în considerare, iar una dintre aceste circumstanțe consta în informațiile care puteau fi induse din celelalte înregistrări ale reclamantei care priveau același produs.

74      Astfel cum s‑a constatat la punctul 81 de mai jos, camera de recurs a luat în considerare și alte „circumstanțe obiective relevante” în sensul Hotărârii din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), pentru a ajunge la concluzia că toate caracteristicile aspectului produsului în cauză erau impuse exclusiv de funcția sa tehnică.

75      Din cele ce precedă rezultă că prima critică a reclamantei se întemeiază pe o înțelegere eronată a deciziei atacate, în măsura în care camera de recurs nu s‑a întemeiat numai pe existența celorlalte desene sau modele industriale comunitare ale reclamantei pentru a dispune aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. În aceste temei, prima critică trebuie respinsă.

 Cu privire la critica referitoare la cererea de brevet european a reclamantei

76      Din decizia atacată reiese că, în speță, camera de recurs a utilizat cererea de brevet european a reclamantei drept o sursă importantă de informații pentru a aprecia desenul sau modelul industrial contestat în raport cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

77      Astfel, camera de recurs a constatat în esență că cererea de brevet privea exact același produs precum cel căruia i se aplica desenul sau modelul industrial contestat (a se vedea punctele 30-32 din decizia atacată).

78      Camera de recurs a utilizat informațiile cuprinse în cererea de brevet pentru a determina elementele care compun produsul căruia i se aplica desenul sau modelul industrial contestat, precum și obiectivul acestuia, și anume distrarea copiilor prin facilitarea organizării unei bătăi cu apă (punctul 33 din decizia atacată).

79      Camera de recurs a utilizat de asemenea informațiile cuprinse în cererea de brevet pentru a determina funcția tehnică a celor patru caracteristici ale aspectului produsului în cauză, și anume a racordului, a tuburilor, a baloanelor și a legăturilor, precum și legătura de cauzalitate dintre funcția tehnică a acestor patru caracteristici și funcția tehnică a produsului în cauză. Camera de recurs a constatat că caracteristicile menționate mai sus erau descrise mai detaliat în cererea de brevet și că aceste două instrumente (desenul sau modelul industrial contestat și brevetul solicitat) priveau același produs (punctul 34 din decizia atacată).

80      Pe de altă parte, la punctul 35 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că confirmă analiza diviziei de anulare care se întemeia pe cererea de brevet a reclamantei. În special, divizia de anulare observase că aspectul produsului căruia i se aplica desenul sau modelul industrial contestat nu era îmbunătățit în raport cu exemplul de realizare auster prezentat în cererea de brevet și că exemplul menționat era aproape identic cu desenul sau modelul industrial contestat (pagina 11 din decizia diviziei de anulare).

81      În plus, trebuie arătat că camera de recurs nu s‑a întemeiat numai pe cererea de brevet a reclamantei pentru a concluziona că caracteristicile aspectului produsului în cauză erau impuse exclusiv de funcția sa tehnică. Aceasta a luat în considerare și alte „circumstanțe obiective relevante” în sensul Hotărârii din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172), și anume desenul sau modelul industrial contestat (punctul 35 din decizia atacată), natura și utilizarea produsului în cauză (punctul 33 din decizia atacată), informații obiective care indicau motivele care au determinat alegerea caracteristicilor aspectului produsului în cauză, și anume funcția caracteristicilor menționate (punctul 34 din decizia atacată) și celelalte desene sau modele industriale ale reclamantei (punctul 29 din decizia atacată).

82      Din considerațiile care precedă rezultă că camera de recurs nu s‑a întemeiat numai pe cererea de brevet a reclamantei, astfel cum arată aceasta din urmă (punctul 63 de mai sus). Rezultă de asemenea că analiza camerei de recurs nu a constituit o „prescurtare” a analizei impuse de Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM (C‑395/16, EU:C:2018:172).

83      Prin urmare, trebuie să se respingă cea de a doua critică a reclamantei și, în consecință, al treilea motiv trebuie respins în totalitate.

 Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe erori de apreciere săvârșite de camera de recurs

84      Reclamanta susține, pe de o parte, că cele patru caracteristici ale aspectului produsului în cauză, identificate de camera de recurs, nu sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului respectiv și, pe de altă parte, că aceste patru caracteristici nu constituie ansamblul caracteristicilor aspectului produsului în cauză. Ar rezulta că desenul sau modelul industrial contestat nu ar fi trebuit să fie anulat în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, fără efectuarea unei analize în temeiul articolelor 4-6 din regulamentul menționat.

85      Referindu‑se la punctul 35 din decizia atacată, reclamanta identifică drept caracteristici ale aspectului produsului în cauză care nu sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică următoarele caracteristici: „aspectul sobru și clar” al desenului sau modelului industrial contestat, care ar fi identic sau similar unei „flori pe tulpină” datorită alegerii lungimii tijelor în raport cu lungimea baloanelor și „proporțiile desenului sau modelului industrial [respectiv] în ansamblul său [care ar avea] o lungime de aproximativ 18 ori mai mare decât lățimea, conferind astfel desenului sau modelului industrial [respectiv] un aspect subțire și elegant, atractiv pentru utilizator”. Potrivit reclamantei, niciuna dintre aceste caracteristici nu este impusă exclusiv de funcția tehnică a produsului.

86      În susținerea argumentației sale, reclamanta invocă mărturia autorului desenului sau modelului industrial contestat, prezentată în cadrul procedurii în fața camerei de recurs.

87      În mărturia menționată mai sus, autorul desenului sau modelului industrial contestat a explicat că existau alte moduri decât cel prezentat prin desenul sau modelul industrial contestat pentru a obține aceeași funcție tehnică. De exemplu, „tuburile ar putea fi conectate în linie dreaptă de‑a lungul unui furtun sau dispuse în spirală în jurul lungimii furtunului ori dispuse radial pornind de la un punct central” (punctul 6 din mărturie).

88      În același sens, în opinia autorului, diverse aspecte ale desenului sau modelului industrial contestat ar putea fi diferite, precum forma racordului, numărul, spațierea și lungimea tuburilor, precum și combinarea mai multor tuburi cu lungimi diferite (punctul 7 din mărturie).

89      Autorul a afirmat că desenul sau modelul industrial contestat era mai estetic decât orice desen sau model care răspunde funcției tehnice potrivit unuia dintre modurile alternative enumerate la punctul 6 din mărturia sa, în măsura în care are o formă alungită, cu o lungime care reprezintă aproximativ de patru ori lățimea sa. Desenul sau modelul industrial contestat ar avea, prin urmare, un aspect simplu, clar și elegant (punctul 8 din mărturie). Autorul a susținut că alegerea dispunerii aspectelor menționate la punctul 7 din mărturia sa a fost dictată de faptul că această dispunere era una dintre dispunerile posibile care permitea desenului sau modelului industrial contestat să aibă o formă alungită care îi conferea un aspect simplu, clar și elegant (punctul 9 din mărturie).

90      Autorul a invocat de asemenea succesul comercial al produsului în cauză (sub denumirea comercială „Bunch O Balloons”) și premiile pe care le‑a obținut, care erau întemeiate pe criterii care cuprindeau gradul de atragere a consumatorilor prin designul produsului (punctele 10 și 11 din mărturie).

91      Reclamanta invocă totodată argumente pentru a susține caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat și contestă aplicarea în speță a articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.

92      EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.

93      În primul rând, trebuie să se observe că reclamanta nu prezintă nicio argumentație pentru a‑și susține afirmația potrivit căreia cele patru caracteristici ale aspectului produsului în cauză, identificate de camera de recurs la punctul 34 din decizia atacată, și anume racordul cu o deschidere și cu un anumit număr de găuri, un anumit număr de tuburi atașate la racord, un anumit număr de baloane gonflabile fixate la extremitatea tuburilor și un anumit număr de legături care fixează baloanele pe tuburi, nu sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a produsului menționat. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

94      În al doilea rând, trebuie arătat că reclamanta, în argumentația sa, invocă în esență dispunerea caracteristicilor aspectului produsului în cauză și impresia de ansamblu a desenului sau modelului industrial contestat, care ar fi „sobră și clară”, precum „o floare pe tulpină”. Autorul desenului sau modelului industrial contestat, în mărturia depusă, se referă de asemenea la dispunerea specifică a caracteristicilor aspectului, care ar fi dictată de considerații estetice, precum și la impresia de ansamblu a respectivului desen sau model industrial.

95      În această privință, trebuie amintit că, pentru a determina dacă caracteristicile vizate ale aspectului unui produs intră sub incidența articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, este necesar să se țină seama de toate circumstanțele obiective și relevante ale fiecărei spețe și că o asemenea apreciere trebuie efectuată în special în raport cu desenul sau modelul industrial în cauză, cu circumstanțele obiective care reflectă motivele ce au determinat alegerea caracteristicilor aspectului produsului vizat, cu informațiile referitoare la utilizarea sa sau cu existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea aceleiași funcții tehnice, cu condiția ca aceste circumstanțe, aceste informații sau această existență să fie susținute de elemente de probă fiabile (Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctele 36 și 37).

96      În speță, trebuie să se constate că, validând decizia diviziei de anulare, camera de recurs a luat în considerare circumstanțe obiective, susținute de elemente de probă fiabile, invocate de cele două persoane care au solicitat declararea nulității, pentru a aprecia desenul sau modelul industrial contestat în lumina articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Camera de recurs a luat în considerare în special cererea de brevet a reclamantei și a constatat că această cerere privea exact același produs precum desenul sau modelul industrial contestat (punctul 32 din decizia atacată). Astfel, cererea de brevet menționată a ajutat camera de recurs să analizeze produsul căruia i se aplica desenul sau modelul industrial contestat și să constate că cele patru elemente individuale care compuneau produsul și care contribuiau la funcția sa tehnică corespundeau caracteristicilor aspectului său (punctele 33 și 34 din decizia atacată). În acest mod, camera de recurs a concluzionat în mod întemeiat că desenul sau modelul industrial contestat nu era diferit de brevetul depus anterior (punctul 34 din decizia atacată) și că toate elementele individuale care compun aspectul vizual al produsului în cauză îndeplineau o funcție tehnică (punctul 35 din decizia atacată).

97      Camera de recurs a validat de asemenea concluzia diviziei de anulare, rezultată din examinarea de ansamblu a desenului sau modelului industrial contestat, potrivit căreia nu s‑a dovedit că au intervenit considerații legate de aspectul vizual în procesul de concepție a desenului sau modelului industrial contestat (punctul 28 din decizia atacată). Camera de recurs a validat astfel aprecierea diviziei de anulare potrivit căreia ea nu putea vedea nicio îmbunătățire în aspectul produsului, protejat prin desenul sau modelul industrial contestat, în raport cu modul de realizare auster prezentat în cererea de brevet.

98      Argumentația reclamantei nu repune în discuție aprecierile camerei de recurs menționate mai sus. Astfel, afirmația reclamantei referitoare la aspectul „sobru și clar” al desenului sau modelului industrial contestat și asemănarea sa cu o „floare pe tulpină” (a se vedea punctul 85 de mai sus) este contrazisă, cu titlu de exemplu, și astfel cum reiese din dosarul administrativ aflat pe rolul EUIPO, de autorul articolului „Bunch O Balloons will revolutionize water fights” (Bunch O Balloons va revoluționa bătăile cu apă), care a descris aspectul produsului în cauză ca „ciorchini de struguri dezumflați”. Impresia vizuală a produsului invocată de reclamantă pare astfel arbitrară sau, cel puțin, prea incertă și nu este susținută de date obiective.

99      Prin urmare, trebuie aprobată concluzia camerei de recurs de la punctul 35 din decizia atacată, potrivit căreia afirmația reclamantei, prezentată la punctul 85 de mai sus, nu schimbă cu nimic faptul că aspectul vizual al dispozitivului este impus exclusiv de funcția sa tehnică.

100    În al treilea rând, în ceea ce privește mărturia autorului desenului sau modelului industrial contestat invocată de reclamantă, trebuie arătat, cu titlu introductiv, că această mărturie are o forță probantă limitată în măsura în care prezintă opinia personală și subiectivă a autorului respectiv, iar acest autor, în calitate de președinte și proprietar al reclamantei, are un interes personal în privința validității desenului sau modelului industrial contestat. Rezultă că această mărturie, în măsura în care indică aspectul „simplu, subțire și elegant” al desenului sau modelului industrial contestat și nu este confirmată de niciun alt element de probă care provine din surse fiabile și imparțiale, nu convinge Tribunalul cu privire la faptul că ar fi fost luate în considerare considerații estetice cu ocazia creării desenului sau modelului industrial contestat.

101    În continuare, trebuie arătat că autorul mărturisește în esență că este posibil să se conceapă desene sau modele industriale alternative prin dimensiunea, forma și proporțiile caracteristicilor acestora, care îndeplinesc aceeași funcție tehnică ca cea a produsului în cauză. Or, în această privință și asemenea camerei de recurs (a se vedea punctele 35 și 36 din decizia atacată), trebuie amintit că, în opinia Curții, existența unor desene sau modele industriale alternative nu este determinantă în ceea ce privește problema dacă funcția tehnică a produsului în cauză este singurul factor care a determinat caracteristicile aspectului său (Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 32). În speță, ținând seama de elementele obiective luate în considerare de camera de recurs pentru a reține aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, Tribunalul consideră că afirmațiile autorului desenului sau modelului industrial contestat nu sunt suficiente pentru a repune în discuție această concluzie a camerei de recurs.

102    Pe de altă parte, trebuie de asemenea să se respingă afirmațiile autorului desenului sau modelului industrial contestat referitoare la succesul comercial al produsului căruia i se aplică respectivul desen sau model industrial, precum și la premiile pe care le‑a obținut. Succesul comercial al produsului menționat mai sus nu înseamnă că, la conceperea desenului sau modelului industrial contestat, au fost luate în considerare considerații care nu sunt strict legate de necesitatea de a‑și îndeplini funcția tehnică. În ceea ce privește argumentul referitor la premiile obținute, din dosar reiese că criteriile pe baza cărora erau decernate aceste premii nu priveau numai designul produselor în cauză și nu reiese că produsul în cauză a fost premiat în considerarea designului său. Rezultă că argumentul menționat anterior nu confirmă teza reclamantei.

103    În al patrulea rând, trebuie respinse argumentele reclamantei referitoare la caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat și la aplicarea, în speță, a articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 (a se vedea punctul 91 de mai sus), în măsura în care camera de recurs nu s‑a pronunțat cu privire la aceste aspecte ale litigiului și a statuat numai în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. În consecință, Tribunalul nu are competența de a se pronunța cu privire la aceste aspecte nici în cadrul acțiunii în anulare, nici în cadrul cererii de modificare (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 5 iulie 2011, Edwin/OAPI, C‑263/09 P, EU:C:2011:452, punctele 71 și 72).

104    Având în vedere considerațiile care precedă, se impune respingerea celui de al patrulea motiv și, pe cale de consecință, a acțiunii în totalitate.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

105    Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de EUIPO și de intervenientă, conform concluziilor acestora.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a zecea)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      Tinnus Enterprises LLC suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Koopman International BV.

Kornezov

Buttigieg

Kowalik‑Bańczyk

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 18 noiembrie 2020.

Semnături


*      Limba de procedură: engleza.