Recurs introdus la 8 iunie 2022 de Air France-KLM împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 30 martie 2022 în cauza T-337/17, Air France-KLM/Comisia Europeană

(Cauza C-370/22 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Air France-KLM (reprezentanți: A. Wachsmann, M. Blayney, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

cu titlu principal,

anularea în totalitate a hotărârii atacate;

în consecință, anularea Deciziei C(2017) 1742 final a Comisiei din 17 martie 2017 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE, a articolului 53 din Acordul privind SEE și a articolului 8 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (cazul AT.39258 — Transport aerian de mărfuri) (denumită în continuare „decizia”), în măsura în care privește Air France-KLM SA, precum și motivele care stau la baza dispozitivului său, în măsura în care această decizie aplică o amendă Air France-KLM SA, și

cu titlu subsidiar, reducerea la un cuantum adecvat, în temeiul articolului 261 TFUE, a amenzii de 307 360 000 de euro aplicate în solidar Air France-KLM și, pe de o parte, societății Air France SA și, pe de altă parte, KLM, prin articolele 3 litera (b) și 3 litera (d) din Decizia Comisiei Europene C(2017) 1742 final din 17 martie 2017 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39258 — Transport aerian de mărfuri);

în orice caz, obligarea Comisiei Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate de Air France-KLM SA în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Recursul se întemeiază pe un motiv de anulare cu titlu principal, un motiv de anulare cu titlu subsidiar și două motive de reformare invocate cu titlu foarte subsidiar.

Cu titlu principal, Air France-KLM susține, în cadrul unui prim motiv, că hotărârea atacată ar confirma în mod eronat imputarea practicilor Air France și a unei părți din practicile societății Koninklijke Luchtvaart Maatschappij NV („KLM”). Air France-KLM solicită în acest sens anularea deciziei.

În subsidiar, Air France-KLM susține, în cadrul unui al doilea motiv, că Tribunalul nu ar fi apreciat în mod corect competența Comisiei de a aplica articolul 101 TFUE serviciilor pentru rutele de sosire (inbound), cu alte cuvinte, dintr-o țară terță spre SEE. Air France-KLM susține că analiza efectelor calificate ar fi afectată de erori de drept și că Tribunalul și-ar fi încălcat obligația de motivare. Air France-KLM solicită în acest sens anularea deciziei.

Cu titlu foarte subsidiar, Air France-KLM susține în cadrul unui al treilea motiv că Tribunalul și-ar fi încălcat obligația de motivare și principiul egalității de tratament în ceea ce privește luarea în considerare a regimurilor de reglementare.

Prin intermediul celui de al patrulea și ultim motiv, Air France-KLM susține că Tribunalul ar fi săvârșit erori de drept prin faptul că a răsturnat sarcina probei reținând participarea neîntreruptă a Air France la încălcare între 7 decembrie 1999 și 14 februarie 2006.

____________