Cauza T‑82/13

(publicare în extras)

Panasonic Corp.
și
MT Picture Display Co. Ltd

împotriva

Comisiei Europene

„Concurență – Înțelegeri – Piața mondială a tuburilor pentru monitoare TV și monitoare de calculatoare – Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE – Acorduri și practici concertate în materie de prețuri, de împărțire a piețelor, de capacități și de producție – Dreptul la apărare – Dovada participării la înțelegere – Încălcare unică și continuă – Orientările din 2006 privind calcularea amenzilor – Proporționalitate – Amenzi – Fond”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a treia) din 9 septembrie 2015

1.      Concurență – Amenzi – Cuantum – Control jurisdicțional – Competență de fond – Întindere – Limită – Respectarea principiului nediscriminării

(art. 101 TFUE și 261 TFUE)

2.      Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Stabilirea cuantumului de bază – Stabilirea valorii vânzărilor – Utilizarea celor mai bune date disponibile – Metodă de calcul definită de orientări – Obligația Comisiei de a aplica orientările cu respectarea principiilor egalității de tratament și protecției încrederii legitime – Principiul protecției încrederii legitime care nu este obligatoriu în aceiași termeni pentru instanțele Uniunii în cadrul exercitării competenței de fond a acestora

[art. 101 TFUE și 261 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, punctele 13 și 15]

1.      În ceea ce privește controlul exercitat de instanța Uniunii asupra deciziilor Comisiei în domeniul concurenței, competența de fond abilitează această instanță să reformeze actul atacat, chiar în lipsa anulării, ținând seama de toate împrejurările de fapt, în scopul modificării, de exemplu, a cuantumului amenzii.

Cu toate acestea, exercitarea unei competențe de fond nu poate da naștere, cu ocazia determinării cuantumului amenzilor, unei discriminări între întreprinderile care au participat la un acord contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE. În cazul în care instanța Uniunii intenționează să înlăture în mod specific, în privința uneia dintre aceste întreprinderi, metoda de calcul urmată de Comisie și pe care nu a repus‑o în discuție, este necesar să explice această decizie în cuprinsul hotărârii.

(a se vedea punctele 155 și 156)

2.      Potrivit punctului 13 din Orientările privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1/2003, pentru a determina cuantumul de bază al amenzii care urmează să fie aplicată pentru încălcarea normelor de concurență, Comisia utilizează valoarea vânzărilor de bunuri sau de servicii, realizate de întreprindere, care au legătură directă sau indirectă cu încălcarea, în sectorul geografic relevant din teritoriul Spațiului Economic European. În acest cadru, punctul 15 din orientări prevede că, pentru a determina valoarea vânzărilor unei întreprinderi, Comisia trebuie să utilizeze cele mai bune date disponibile ale întreprinderii.

Orientările prevăd o normă de conduită care indică practica ce trebuie urmată și de la care Comisia nu se poate îndepărta într‑un caz specific fără a oferi motive care să fie compatibile cu principiul egalității de tratament. Astfel, adoptând asemenea norme de conduită și anunțând, prin intermediul publicării lor, că le va aplica în viitor situațiilor vizate de acestea, Comisia își limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu se poate abate de la aceste norme, în caz contrar riscând să fie sancționată, dacă este cazul, în temeiul unei încălcări a principiilor generale de drept precum egalitatea de tratament sau protecția încrederii legitime.

Cu toate acestea, deși Comisia are obligația de a respecta principiul protecției încrederii legitime atunci când aplică normele indicative pe care și le‑a impus, acest principiu nu poate lega în aceiași termeni instanțele Uniunii în măsura în care nu au în vedere să aplice o metodă specifică de calcul al cuantumului amenzilor în exercitarea competenței lor de fond, ci examinează de la caz la caz situațiile care le sunt prezentate ținând seama de toate împrejurările de fapt și de drept aferente acestora.

(a se vedea punctele 157, 167 și 168)