Acțiune introdusă la 4 martie 2013 – Italia/Comisia
(Cauza T-124/13)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri și P. Gentili, avvocati dello Stato)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
anularea anunțului de concurs general EPSO/AST/125/12 în vederea constituirii unei liste de rezervă de 110 posturi pentru ocuparea posturilor vacante de asistenți (AST3) în domeniile audit, finanțe/contabilitate și economie/statistică;
anularea anunțului de concurs general EPSO/AST/126/12 în vederea constituirii unei liste de rezervă de 78 de posturi pentru ocuparea posturilor vacante de asistent (AST3) în domeniile biologie, științele vieții și ale sănătății, chimie, fizică și științele materialelor, cercetare în domeniul nuclear, inginerie civilă și mecanică, inginerie electrică și electronică;
anularea anunțului de concurs general EPSO/AD/248/13 în vederea constituirii unei liste de rezervă de 29 de posturi pentru ocuparea posturilor vacante de administratori (AD6) în domeniile securitatea clădirilor și inginerie în tehnici speciale de construcție;
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.
Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 263 TFUE, 264 TFUE și 266 TFUE
În opinia reclamantei, Comisia a încălcat autoritatea Hotărârii Curții în cauza C-566/10 P, prin care au fost declarate nelegale anunțurile care limitează la engleză, franceză și germană limbile pe care candidații la concursurile generale ale Uniunii le pot indica drept a doua limbă.
Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 342 TFUE și a articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene.
În această privință, reclamanta afirmă că, prin limitarea la trei limbi a limbilor eligibile ca a doua limbă de către candidații la concursurile generale ale Uniunii, Comisia, în practică, a stabilit un nou regim lingvistic al instituțiilor, invadând astfel competența exclusivă a Consiliului în această materie.
Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 12 CE, în prezent articolul 18 TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 6 alineatul (3) UE, a articolului 1 alineatul (2) și a articolului 3 din anexa III la Statutul funcționarilor, a articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 1d alineatele (1) și (6), a articolului 27 alineatul (2) și a articolului 28 litera (f) din Statutul funcționarilor.
În opinia reclamantei, restricția lingvistică impusă de Comisie este discriminatorie întrucât normele citate interzic impunerea de restricții lingvistice neprevăzute în mod general și obiectiv de regulamentele interne ale instituțiilor, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul nr. 1/58, și neadoptate încă, cetățenilor europeni și funcționarilor instituțiilor și interzic introducerea unor astfel de limitări dacă nu sunt justificate de un interes specific și motivat al serviciului. Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 6 alineatul (3) UE, în măsura în care consacră principiul protecției încrederii legitime ca drept fundamental rezultat din tradițiile constituționale comune statelor membre.Potrivit reclamantei, Comisia ar fi încălcat încrederea cetățenilor Uniunii în posibilitatea de a alege ca a doua limbă o limbă oarecare a Uniunii, astfel cum s-a întâmplat în mod constant până în anul 2007 și cum a fost confirmat cu titlu de autoritate în Hotărârea Curții în cauza C-566/10 P.Al cincilea motiv întemeiat pe deturnarea de putere și pe încălcarea normelor fundamentale inerente naturii și finalității anunțurilor de concurs [în special, a articolului 1d alineatele (1) și (6), a articolului 28 litera (f), a articolului 27 alineatul (2), a articolului 34 alineatul (3) și a articolului 45 alineatul (1) din Statutul funcționarilor], precum și a principiului proporționalității.Potrivit reclamantei, restrângând în mod preventiv și generalizat la trei limbile eligibile ca a doua limbă, C
omisia, în fapt, a anticipat în etapa anunțului și a cerințelor de eligibilitate verificarea competențelor lingvistice ale candidaților, care ar trebui să se efectueze în schimb în cadrul concursului. În acest mod, cunoștințele
lingvistice devin determinante în raport cu cunoștințele profesionale. Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 18 și a articolului 24 al patrulea paragraf TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 2 din Regulamentul nr. 1/58 și a
articolului 1d alineatele (1) și (6) din Statutul funcționarilor.În această privință, reclamanta afirmă că, prevăzând că cererile de candidatură trebuie în mod obligatoriu să fie transmise în engleză, franceză sau germană și că EPSO transmite candidaților comunicările inerente desfășurării concursului în aceeași limbă, a fost încălcat dreptul cetățenilor europeni de a interacționa în propria limb
ă cu instituțiile și a fost introdusă o ulterioară discriminare în defavoarea celor care nu au o cunoaștere aprofundată a acelor trei limbi. Al șaptelea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE (lipsa motivării), precum și a principiului proporționalității și pe denaturarea faptelor.Reclamanta invocă faptul că Comisia a motivat restrângerea la cele trei limbi prin cerința ca n
o
u-recrutații să fie imediat în măsură să comunice în cadrul instituțiilor. Această motivare denaturează faptele întrucât nu rezultă că cele trei limbi în cauză sunt cele mai utilizate pentru comunicarea între grupuri lingvistice diferite în cadrul instituțiilor și este o restricție nepro
porțională a dreptului fundamental de a nu suporta discriminări lingvistice . În fapt, ar exista sisteme mai puțin restrictive pentru a asigura o comunicare internă eficientă în cadrul instituțiilor.