Cauza C‑222/14

Konstantinos Maïstrellis

împotriva

Ypourgos Dikaiosynis, Diafaneias kai Anthropinon Dikaiomaton

(cerere de decizie preliminară formulată de Symvoulio tis Epikrateias)

„Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 96/34/CE – Acord‑cadru privind concediul pentru creșterea copilului – Clauza 2 punctul 1 – Drept individual la concediu pentru creșterea copilului pe baza nașterii unui copil – Reglementare națională care interzice dreptul la acest concediu funcționarului a cărui soție nu este încadrată în muncă – Directiva 2006/54/CE – Egalitate de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă – Articolul 2 alineatul (1) litera (a) și articolul 14 alineatul (1) litera (c) – Condiții de muncă – Discriminare directă”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 iulie 2015

1.        Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Competența instanței naționale – Stabilirea și aprecierea faptelor deduse judecății – Necesitatea unei întrebări preliminare și pertinența întrebărilor adresate – Apreciere de către instanța națională

(art. 267 TFUE)

2.        Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Metode – Interpretare literală, sistematică, istorică și teleologică – Luarea în considerare a finalității și a economiei generale a actului în cauză

(Directiva 96/34 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/75, anexa, clauzele 1 și 2)

3.        Politica socială – Lucrători de sex masculin și lucrători de sex feminin – Accesul la încadrarea în muncă și condițiile de muncă – Egalitate de tratament – Acordul‑cadru referitor la concediul pentru creșterea copilului încheiat de CES, UNICE și CEEP – Directiva 96/34 – Reglementare națională care interzice dreptul la concediu pentru creșterea copilului unui funcționar, în cazul în care soția sa nu exercită nicio activitate profesională, în afara cazului în care aceasta din urmă se află în incapacitate de a face față necesităților legate de creșterea unui copil din cauza unei boli grave sau a unei dizabilități – Inadmisibilitate

[Directiva 2006/54 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 21 alin. (1) lit. (a) și art. 14 alin. (1) lit. (c), Directiva 96/34 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/75, anexa, clauzele 1 și 2]

1.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 26 și 27)

2.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 30 și 37)

3.        Prevederile Directivei 96/34 privind acordul‑cadru referitor la concediul pentru creșterea copilului încheiat de UNICE, CEEP și CES, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/75, precum și cele ale Directivei 2006/54 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale potrivit căreia un funcționar nu are dreptul la concediu pentru creșterea copilului în cazul în care soția sa nu este încadrată în muncă sau nu exercită nicio activitate profesională, în afara cazului în care aceasta se află în incapacitate de a face față necesităților legate de creșterea unui copil din cauza unei boli grave sau a unei dizabilități.

Astfel, pe de o parte, rezultă atât din modul de redactare a acordului‑cadru, cât și din obiectivele și din contextul acestuia că fiecare dintre părinți are dreptul la un concediu pentru creșterea copilului, ceea ce înseamnă că statele membre nu pot adopta o astfel de reglementare. Pe de altă parte, această reglementare stabilește o discriminare directă pe criteriul sexului, în sensul articolului 14 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/54 coroborat cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) din această directivă, în privința taților care sunt funcționari, în ceea ce privește acordarea unui concediu pentru creșterea copilului.

(a se vedea punctele 41, 52 și 53 și dispozitivul)