Cauza T‑403/12

Intrasoft International SA

împotriva

Comisiei Europene

„Achiziții publice de servicii – Procedură de cerere de ofertă – Asistență tehnică acordată administrației vamale din Serbia în cadrul modernizării sistemului vamal – Conflict de interese – Respingerea ofertei unui ofertant de către delegația Uniunii în Republica Serbia – Respingere implicită a reclamației formulate împotriva respingerii ofertei”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a doua) din 13 octombrie 2015

1.      Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Aprecierea acestor efecte în funcție de conținutul actului

(art. 263 primul paragraf TFUE)

2.      Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Scrisoare a unei delegații a Uniunii prin care un ofertant este informat cu privire la incapacitatea sa de a participa la faza de atribuire a unui contract de achiziții pentru motivul existenței unui conflict de interese – Includere

(art. 263 TFUE)

3.      Acțiune în anulare – Calitatea de pârât – Delegație a Uniunii – Lipsa calității de organ, oficiu sau agenție a Uniunii – Acte adoptate de șeful unei delegații a Uniunii în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă – Acte imputabile Comisiei

(art. 221 TFUE și 263 TFUE)

4.      Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Calitate procesuală activă – Procedură de cerere de ofertă – Decizie a autorității contractante adresată unui consorțiu ofertant care nu are personalitate juridică – Acțiune a unei societăți membre a consorțiului menționat – Admisibilitate

(art. 263 al patrulea paragraf TFUE)

5.      Acțiune în anulare – Termene – Decădere – Acțiune îndreptată împotriva unei decizii a unei instituții adoptate în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă care prevede proceduri facultative de soluționare amiabilă – Recurgerea de către reclamant la o astfel de procedură de soluționare – Irelevanță în privința curgerii termenului de introducere a acțiunii în anulare

(art. 263 TFUE)

6.      Acțiune în anulare – Interesul de a exercita acțiunea – Necesitatea existenței unui interes născut și actual – Acțiune care poate aduce un beneficiu reclamantului

(art. 263 TFUE)

7.      Acțiune în anulare – Acțiune îndreptată împotriva unei decizii de confirmare a unei decizii precedente devenite definitivă – Inadmisibilitate – Noțiunea „decizie de confirmare” – Inexistența unui element nou în raport cu decizia anterioară și inexistența unei reexaminări a situației destinatarului deciziei

(art. 263 TFUE)

8.      Achiziții publice ale Uniunii Europene – Procedură de cerere de ofertă – Obligația de a comunica ofertanților respinși, la cererea acestora, informații suplimentare cu privire la motivele respingerii – Respectare a obligației care nu are ca efect înlocuirea deciziei de respingere a ofertei

[Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului; Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei, art. 149 alin. (3) al patrulea paragraf]

9.      Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Abținerea unei instituții de a răspunde la o reclamație introdusă de un ofertant eliminat din cadrul unei proceduri de cerere de ofertă care prevede proceduri facultative de soluționare amiabilă – Excludere

(art. 263 TFUE)

10.    Achiziții publice ale Uniunii Europene – Procedură de cerere de ofertă – Atribuirea contractelor – Excluderea ofertanților aflați în situație de conflict de interese – Noțiunea de conflict de interese – Apartenența unui ofertant la un consorțiu care a redactat documente într‑o procedură de cerere de ofertă anterioară, aceste documente fiind ulterior utilizate ca bază pentru procedura de cerere de ofertă în cauză – Lipsa participării ofertantului la lucrările pregătitoare ale procedurii de cerere de ofertă anterioare – Inexistența unui conflict de interese

[Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 94 lit. (a)]

11.    Achiziții publice ale Uniunii Europene – Procedură de cerere de ofertă – Atribuirea contractelor – Excluderea ofertanților aflați în situație de conflict de interese – Condiții – Apreciere concretă a ofertei și a situației ofertantului – Necesitatea constatării unui risc real, iar nu ipotetic

(Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 94)

12.    Achiziții publice ale Uniunii Europene – Procedură de cerere de ofertă – Obligația de a respecta principiile egalității de tratament a ofertanților și transparenței – Conținut

[Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 89 alin. (1); Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 28-30)

2.      Efectele juridice obligatorii ale unui act trebuie apreciate în funcție de criterii obiective precum conținutul acestui act, ținându‑se seama, dacă este cazul, de contextul adoptării sale, precum și de competențele instituției autoare a actului.

În ceea ce privește o scrisoare a unei delegații a Uniunii, care acționa în calitate de autoritate contractantă subdelegată a Comisiei, prin care autorul a luat poziție cu privire la capacitatea unui ofertant de a participa la faza de atribuire a unui contract, a indicat de asemenea că ofertantul se afla într‑o situație de conflict de interese și, în consecință, a stabilit că contractul nu putea fi atribuit consorțiului din care făcea parte persoana interesată, această scrisoare constituie, având în vedere conținutul său, contextul juridic și de fapt în care se înscrie, precum și competențele autorității care a adoptat‑o, un act care cauzează un prejudiciu ofertantului menționat, care poate face obiectul unei acțiuni în anulare în fața instanței Uniunii.

(a se vedea punctele 32 și 43-45)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 34)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 35)

5.      În ceea ce privește o scrisoare a unei delegații a Uniunii prin care un ofertant este informat cu privire la decizia acesteia de a nu îi atribui contractul, menționarea în această scrisoare a posibilității de a depune o reclamație, conform dispozițiilor punctului 2.4.15.3 din Ghidul practic al procedurilor contractuale în cadrul acțiunilor externe ale Comisiei, nu aduce atingere dreptului destinatarului actului de a sesiza Tribunalul, în termenele vizate în mod expres de dreptul Uniunii. Rezultă de aici că o astfel de posibilitate nu ar scuti persoana interesată de obligația de a respecta termenele menționate pentru a introduce o acțiune în anulare la Tribunal. În această privință, persoana interesată nu trebuia să aștepte un răspuns la reclamația sa pentru a introduce acțiunea.

(a se vedea punctele 38, 39 și 46)

6.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 47)

7.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 48, 50, 52 și 54)

8.      Deși, potrivit articolului 149 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002, ofertanții declarați necâștigători au posibilitatea de a solicita, în scris, autorității contractante să le comunice informații suplimentare cu privire la motivele respingerii, comunicarea unor astfel de informații suplimentare nu are ca efect înlocuirea deciziei prin care oferta prezentată de ofertantul în cauză este respinsă, motivarea unei asemenea decizii putând fi efectuată în mai multe etape.

(a se vedea punctul 51)

9.      Tăcerea unei instituții atunci când a fost invitată să ia poziție nu poate, ea singură și ca atare, să producă efecte juridice, cu excepția cazului în care această consecință este prevăzută în mod expres printr‑o dispoziție din dreptul Uniunii. În lipsa unor dispoziții exprese în dreptul Uniunii care să stabilească un termen la expirarea căruia se consideră că a intervenit o decizie implicită și să definească cuprinsul acestei decizii, inacțiunea unei instituții nu poate fi asimilată unei decizii fără a pune sub semnul întrebării sistemul de căi de atac instituit prin tratat.

Prin urmare, inerția unei autorități contractante la expirarea termenului stabilit la punctul 2.4.15.1 din Ghidul practic al procedurilor contractuale în cadrul acțiunilor externe ale Comisiei nu este de natură a fi calificată drept decizie implicită de respingere a unei reclamații formulate de un ofertant respins. Astfel, ghidul menționat este un simplu instrument de lucru care explică procedurile aplicabile într‑un anumit domeniu și care nu poate constitui, ca atare, un temei juridic pentru introducerea unei reclamații administrative prealabile obligatorii. De asemenea, acest ghid nu poate nici să constituie temeiul juridic al introducerii unui termen de decădere în beneficiul autorității însărcinate să răspundă unei reclamații.

(a se vedea punctele 57 și 58)

10.    În ceea ce privește existența unui conflict de interese în cazul unui ofertant în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă, în sensul articolului 94 litera (a) din Regulamentul nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, noțiunea de conflict de interese prezintă un caracter obiectiv care impune să se facă abstracție de intențiile persoanei interesate, iar simpla eventualitate a unui conflict de interese nu poate fi suficientă pentru a exclude un ofertant de la procedură, întrucât riscul respectiv trebuie să fie constatat efectiv în speță.

În această privință, nu se poate accepta că riscul de conflict de interese poate fi întemeiat pe simplul fapt că ofertantul în cauză a avut acces, înaintea celorlalți ofertanți, la documente specifice ale unei alte proceduri de cerere de ofertă datorită apartenenței sale la consorțiul care a redactat aceste documente, care, ulterior, au fost reținute pentru a fi utilizate ca referință pentru activități în legătură cu cererea de ofertă în discuție. Or, riscul de conflict de interese nu poate fi întemeiat pe simpla prezumție că, la momentul redactării documentelor în cadrul celeilalte proceduri de cerere de ofertă, ofertantul menționat cunoștea intenția autorității contractante de a publica o nouă cerere de ofertă și intenția sa de a alege documentele redactate de consorțiul din care făcea parte ca bază pentru anumite activități avute în vedere de contractul de achiziții publice vizat de noua cerere de ofertă.

Astfel, riscul unui conflict de interese există pentru persoana care, responsabilă de lucrările pregătitoare în cadrul unui contract de achiziții publice, participă la același contract. Or, din moment ce prin expresia „lucrări pregătitoare” se face referire la cele efectuate în cadrul uneia și aceleiași proceduri de cerere de ofertă, autoritatea contractantă nu poate asimila pregătirea unor documente redactate în cadrul altei proceduri de cerere de ofertă ipotezei lucrărilor pregătitoare din cadrul procedurii de cerere de ofertă în cauză fără a demonstra în mod obiectiv și concret, pe de o parte, că respectivele documente fuseseră pregătite în vederea procedurii de cerere de ofertă în cauză și, pe de altă parte, că acestea oferiseră un avantaj real ofertantului respectiv. În lipsa unei asemenea demonstrații, documentele redactate în cadrul altei proceduri de cerere de ofertă și alese ulterior de autoritatea contractantă ca referință pentru o parte din activitățile unei proceduri de cerere de ofertă diferite nu pot, așadar, să fie considerate lucrări pregătitoare în sensul punctului 2.3.6 din Ghidul practic al procedurilor contractuale în cadrul acțiunilor externe ale Comisiei, care identifică în special drept lucrări pregătitoare pe cele care au ca obiect pregătirea proiectului, cum ar fi redactarea caietului de sarcini.

(a se vedea punctele 74, 75 și 82-85)

11.    Articolul 94 din Regulamentul nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene nu permite excluderea unui ofertant de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice decât dacă situația de conflict de interese la care se referă este reală, iar nu ipotetică. Aceasta nu înseamnă însă că un risc de conflict de interese nu este suficient pentru a exclude o ofertă. Astfel, un conflict de interese nu poate fi în principiu potențial decât anterior încheierii contractului, iar dispoziția menționată a Regulamentului financiar presupune, așadar, un raționament în termeni de risc. În această privință, raționamentul în termeni de risc de conflict de interese impune o evaluare concretă, pe de o parte, a ofertei și, pe de altă parte, a situației ofertantului în cauză, iar excluderea acestui ofertant este un remediu care urmărește să garanteze respectarea principiilor transparenței și egalității de șanse a ofertanților.

În această privință, nu există o obligație absolută care ar reveni autorităților contractante de a exclude sistematic ofertanții în situație de conflict de interese, o astfel de excludere nefiind justificată în cazurile în care este posibil să se demonstreze că această situație rămâne fără efect asupra comportamentului acestora din urmă în cadrul procedurii de cerere de ofertă și că nu conține un risc real de apariție a unor practici care pot să denatureze concurența dintre ofertanți. În schimb, excluderea unui ofertant în situație de conflict de interese este indispensabilă atunci când nu există un remediu mai adecvat pentru evitarea oricărei încălcări a principiilor egalității de tratament între ofertanți și transparenței.

(a se vedea punctele 74, 76 și 79)

12.    A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 77 și 78)