Language of document : ECLI:EU:T:2012:597





Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 14 noiembrie 2012 – Prysmian și Prysmian Cavi e Sistemi Energia/Comisia

(Cauza T‑140/09)

„Concurență – Procedură administrativă – Acțiune în anulare – Acte adoptate în cursul unei inspecții – Măsuri intermediare – Inadmisibilitate – Decizie prin care se dispune o inspecție – Obligația de motivare – Protecția vieții private – Indicii suficient de serioase – Control jurisdicțional”

1.                     Concurență – Procedură administrativă – Competența de inspecție a Comisiei – Decizie prin care se dispune o inspecție – Obligația de motivare – Conținut – Indicarea clară a indiciilor serioase care permit suspectarea unei încălcări – Control jurisdicțional [Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 20 alin. (4)] (a se vedea punctele 37, 38 și 70)

2.                     Concurență – Procedură administrativă – Competența de inspecție a Comisiei – Decizie prin care se dispune o inspecție – Obligația de motivare – Conținut – Obligația de a indica sectoarele acoperite de pretinsa încălcare – Excluderea obligației de a preciza piața vizată de investigație [Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 20 alin. (4)] (a se vedea punctul 40)

3.                     Concurență – Procedură administrativă – Competența de inspecție a Comisiei – Limite – Utilizarea documentelor sau a informațiilor în vederea investigației – Utilizare care vizează numai sectoarele de activitate indicate în decizia care dispune inspecția [Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 20 alin. (4)] (a se vedea punctele 62 și 63)

4.                     Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Procedură administrativă de aplicare a normelor de concurență – Măsuri luate în cursul procedurii de inspecție – Acte care nu pot fi disociate de decizia prin care se dispune inspecția – Inadmisibilitate [art. 230 CE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 18 alin. (1) și (3) și art. 20 alin. (2) și (4)] (a se vedea punctele 99, 102 și 108)

5.                     Acțiune în anulare – Competența instanței Uniunii – Capăt de cerere prin care se urmărește obținerea unei somații adresate unei instituții – Inadmisibilitate (art. 230 CE) (a se vedea punctul 111)

Obiectul

În primul rând, o cerere de anulare a Deciziei C(2009) 92/2 a Comisiei din 9 ianuarie 2009 prin care Prysmian SpA, precum și toate întreprinderile controlate direct sau indirect de aceasta, inclusiv Prysmian Cavi e Sistemi Energia Srl, sunt obligate să se supună unei inspecții, în temeiul articolului 20 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 [CE] și 82 [CE] (JO 2003, L 1 p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167) (cazul COMP/39.610), în al doilea rând, o cerere prin care Tribunalului i se solicită să declare nelegală decizia luată de Comisie în cursul acestei inspecții de a copia anumite fișiere informatice pentru a le examina în birourile sale și, în al treilea rând, o cerere prin care Tribunalului i se solicită să oblige Comisia să se abțină de la utilizarea oricărui document obținut în mod nelegal, precum și să restituie societăților Prysmian și Prysmian Cavi e Sistemi Energia documentele obținute în mod nelegal

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia C(2009) 92/2 a Comisiei din 9 ianuarie 2009 prin care Prysmian SpA, precum și toate întreprinderile controlate direct sau indirect de aceasta, inclusiv Prysmian Cavi e Sistemi Energia Srl, sunt obligate să se supună unei inspecții, în temeiul articolului 20 alineatul (4) din Regulamentul CE nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 [CE] și 82 [CE], în măsura în care privește alte cabluri electrice decât cele submarine și cele subterane de înaltă tensiune și materialul asociat acestor alte cabluri.

2)

Respinge în rest acțiunea.

3)

Prysmian și Prysmian Cavi e Sistemi Energia suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

4)

Comisia suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată.