Language of document : ECLI:EU:T:2007:317

Cauzele conexate T‑27/03, T‑46/03, T‑58/03, T‑79/03, T‑80/03, T‑97/03 și T‑98/03

SP SpA și alții

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Înțelegeri – Producători de fier‑beton – Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 65 CO – Decizie întemeiată pe Tratatul CECO, ulterior ieșirii din vigoare a tratatului respectiv – Necompetența Comisiei”

Sumarul hotărârii

1.      CECO – Înțelegeri – Decizie a Comisiei de constatare a unei încălcări a articolului 65 CO ulterior ieșirii din vigoare a tratatului respectiv

[art. 65 alin. (1), (4) și (5) CO; Regulamentul nr. 17 al Consiliului, art. 3 și art. 15 alin. (2)]

2.      CECO – Înțelegeri – Competența Comisiei, în temeiul articolului 65 alineatele (4) și (5) CO, de a constata și de a sancționa o încălcare a articolului 65 alineatul (1) CO – Dispariție la data ieșirii din vigoare a Tratatului CECO

[art. 65 alin. (1), (4) și (5) CO și art. 97 CO; art. 305 alin. (1) CE; Tratatul de fuziune]

1.      O decizie a Comisiei de constatare a unei încălcări a articolului 65 alineatul (1) CO și de aplicare a unei amenzi întreprinderilor față de care se pretinde că ar fi participat la o înțelegere cu încălcarea acestei dispoziții are drept unic temei juridic articolul 65 alineatele (4) și (5) CO, din moment ce decizia se referă în mod explicit la acest temei juridic și nu cuprinde nicio referire la temeiul juridic constituit de articolul 3 și de articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul nr. 17. Faptul că, în a doua comunicare privind obiecțiunile adresată întreprinderilor vizate, Comisia a afirmat deschiderea unei noi proceduri în temeiul Regulamentului nr. 17 și s‑a referit în mod explicit la articolul 3 din acesta, nu este suficient ca atare pentru a se constata că temeiul juridic al deciziei ar fi constituit de articolul 3 și de articolul 15 alineatul (2) din acest regulament.

(a se vedea punctele 76, 78, 93, 94 și 101)

2.      Deși principiile care reglementează succesiunea normelor în timp pot conduce la aplicarea unor dispoziții materiale care nu mai sunt în vigoare la data adoptării unui act de către o instituție comunitară, cu toate acestea, Comisia nu își mai poate întemeia competența, ulterior ieșirii din vigoare la 23 iulie 2002 a Tratatului CECO, pe articolul 65 alineatele (4) și (5) CO, pentru constatarea unei încălcări a articolului 65 alineatul (1) CO și pentru impunerea de amenzi întreprinderilor care ar fi participat la încălcarea respectivă, din moment ce dispoziția care constituie temeiul juridic al unui act trebuie să fie în vigoare la data adoptării acestuia.

Nu au incidență asupra competenței Comisiei în această privință nici faptul că Tratatul CECO constituia, în temeiul articolului 305 alineatul (1) CE, o lex specialis în raport cu Tratatul CE, nici unicitatea instituțională care rezultă din Tratatul de fuziune și necesitatea unei interpretări coerente a dispozițiilor de drept material conținute în diferitele tratate comunitare, nici principiile care reglementează succesiunea în timp a normelor materiale și de procedură.

(a se vedea punctele 113-116, 118 și 120)