HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

13 octombrie 2015

(Cauza T‑131/14 P)

Catherine Teughels

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs – Recurs incident – Funcție publică – Funcționari – Pensii – Transferul drepturilor de pensie naționale – Propuneri privind sporul de ani de plată a contribuțiilor – Act care nu lezează – Inadmisibilitatea acțiunii în primă instanță – Articolul 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut”

Obiectul:       Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Plen) din 11 decembrie 2013, Teughels/Comisia (F‑117/11, RepFP, EU:F:2013:196), și prin care se urmărește anularea acestei hotărâri

Decizia:       Anulează Hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Plen) din 11 decembrie 2013, Teughels/Comisia (F‑117/11). Respinge acțiunea introdusă de doamna Catherine Teughels în fața Tribunalului Funcției Publice în cauza F‑117/11. Doamna Teughels suportă propriile cheltuieli de judecată aferente prezentei proceduri, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană și legate de recurs. Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată aferente recursului incident. Doamna Teughels și Comisia suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată legate de procedura în primă instanță.

Sumarul hotărârii

1.      Acțiune introdusă de funcționari – Act care lezează – Noțiune – Propunere privind sporul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii în vederea transferului în sistemul Uniunii al drepturilor de pensie dobândite anterior intrării în serviciul Uniunii – Excludere – Decizie de recunoaștere a anilor de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii în urma transferului capitalului reprezentând drepturile de pensie dobândite – Includere

[Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1) și anexa VIII, art. 11 alin. (2)]

2.      Funcționari – Pensii – Drepturi de pensie dobândite anterior intrării în serviciul Uniunii – Transfer în sistemul Uniunii – Dreptul persoanei interesate de a cunoaște în mod definitiv anterior transferului numărul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii recunoscuți – Dreptul de a solicita în mod prealabil instanței Uniunii să se pronunțe – Inexistență

[Statutul funcționarilor, anexa VIII, art. 11 alin. (2)]

3.      Acțiune introdusă de funcționari – Competența instanței Uniunii – Aviz consultativ – Excludere

[art. 270 TFUE; Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1)]

1.      O propunere privind sporul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii, comunicată unui funcționar în vederea transferului în sistemul de pensii al Uniunii Europene al drepturilor de pensie dobândite în cadrul altui sistem, nu produce efecte juridice obligatorii care afectează direct și imediat situația juridică a destinatarului său, modificând în mod distinct situația sa juridică. Prin urmare, aceasta nu constituie un act care lezează, în sensul articolului 91 alineatul (1) din statut.

Conform articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut, stabilirea efectivă a numărului de ani de plată a contribuțiilor recunoscut funcționarului care a solicitat transferul în sistemul de pensii al Uniunii al drepturilor sale de pensie dobândite anterior într‑un alt sistem are loc în mod obligatoriu după realizarea concretă a acestui transfer, „pe baza capitalului transferat”. Prin urmare, nu se poate considera că o propunere de stabilire a anilor de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii, care, prin natura sa, este comunicată înaintea acestui transfer, poate efectua o astfel de stabilire.

Numărul de ani de plată a contribuțiilor care trebuie recunoscut rezultă din aplicarea metodei de conversie în ani de plată a capitalului reprezentând drepturile anterioare, prevăzută de dispozițiile generale de aplicare adoptate de instituția în cauză conform articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut.

Astfel, decizia adoptată după realizarea transferului de capital reprezentând drepturile de pensie dobândite de persoana interesată anterior intrării sale în funcție este cea care constituie un act care lezează și care poate face obiectul unei acțiuni în anulare în conformitate cu articolul 91 alineatul (1) din statut.

(a se vedea punctele 52, 54, 58 și 70)

2.      Articolul 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut nu impune obligația de a asigura persoanei interesate posibilitatea, înainte de a decide dacă va exercita sau nu va exercita dreptul de transfer în sistemul de pensii al Uniunii al drepturilor sale de pensie dobândite într‑un alt sistem, de a cunoaște în mod definitiv numărul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii care îi vor fi recunoscuți în urma unui astfel de transfer.

Această dispoziție nu impune nici obligația ca eventualul litigiu între persoana interesată și instituția sa privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor relevante să fie soluționat de instanțele Uniunii chiar înainte ca persoana interesată să decidă dacă dorește sau nu dorește să transfere în sistemul de pensii al Uniunii drepturile sale de pensie dobândite într‑un alt sistem.

(a se vedea punctul 75)

3.      Articolul 270 TFUE nu conferă instanței Uniunii competența de a da un aviz consultativ, ci doar aceea să se pronunțe asupra oricărui litigiu dintre Uniune și agenții acesteia, în limitele și condițiile stabilite prin statut.

Or, chiar statutul prevede, la articolul 91 alineatul (1), că o acțiune în anulare nu poate viza decât un act care lezează. Dacă actul împotriva căruia a fost formulată acțiunea nu îl lezează pe reclamant, acțiunea este inadmisibilă. Interesul eventual al reclamantului de a vedea soluționată pe fond problema ridicată în acțiunea sa este, în această privință, lipsit de relevanță.

(a se vedea punctele 77 și 78)