Language of document : ECLI:EU:T:2016:267

Ediție provizorie

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

4 mai 2016

Cauza T‑129/14 P

Carlos Andres și alții

împotriva

Băncii Centrale Europene (BCE)

„Recurs – Funcție publică – Personalul BCE – Pensii – Reforma sistemului de asigurări sociale – Înghețarea planului de pensii – Condiții de angajare a personalului BCE – Dreptul la consultare – Diferență de natură între raportul de muncă contractual și raportul de muncă statutar – Denaturare – Eroare de drept”

Obiectul:      Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 11 decembrie 2013, Andres și alții/BCE (F‑15/10, EU:F:2013:194), și prin care se solicită anularea acestei hotărâri

Decizia:      Respinge recursul. Îi obligă pe domnul Carlos Andres și pe ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexă la plata cheltuielilor de judecată

Sumarul hotărârii

1.      Acte ale instituțiilor – Intangibilitate după adoptare – Modificare condiționată de respectarea normelor de competență și de procedură

2.      Funcționari – Agenții Băncii Centrale Europene – Reprezentare – Comitetul de supraveghere a planului de pensii – Consultare obligatorie – Întindere – Obligația de a furniza comitetului toate informațiile relevante – Limite

(Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, art. 10.4; Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, art. 23.1)

3.      Politica socială – Informarea și consultarea lucrătorilor – Directiva 2002/14 – Dreptul la informare și la consultare în cadrul întreprinderii – Conținut

(Directiva 2002/14 a Parlamentului European și a Consiliului)

1.      Principiul securității juridice urmărește să garanteze previzibilitatea situațiilor și a raporturilor juridice aflate sub incidența dreptului Uniunii. În acest scop, este esențial ca instituțiile Uniunii să respecte intangibilitatea actelor pe care le‑au adoptat și care afectează situația juridică și materială a subiectelor de drept, astfel încât ele nu vor putea modifica aceste acte decât cu respectarea normelor de competență și de procedură. Principiul securității juridice nu poate împiedica, așadar, modificarea unei norme juridice.

(a se vedea punctul 35)

Trimitere la:

Curte: Hotărârea din 10 aprilie 2003, Schulin, C‑305/00, Rec., EU:C:2003:218, punctul 58, și Hotărârea din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C‑199/03, EU:C:2005:548, punctul 69

Tribunal: Hotărârea din 21 octombrie 1997, Deutsche Bahn/Comisia, T‑229/94, Rec., EU:T:1997:155, punctul 113 și jurisprudența citată

2.      Obligația de solicitudine care revine Băncii Centrale Europene în cadrul unei reforme a sistemului său de asigurări sociale implică obligația acesteia de a furniza Comitetului de supraveghere a planului de pensii informațiile relevante pe tot parcursul procedurii de consultare, obiectivul fiind acela de a permite participarea acestui comitet la procesul de consultare în modul cel mai complet și mai concret posibil. În acest scop, toate informațiile noi relevante trebuie să îi fie furnizate de Bancă până în ultimul moment al procesului respectiv.

Cu toate acestea, nu rezultă nici din domeniul de aplicare general al obligației de consultare care revine Băncii în cadrul reformei preconizate a sistemului său de asigurări sociale, nici din alte dispoziții, precum articolul 6 din Protocolul de acord privind relațiile dintre Comitetul executiv și Comitetul pentru personal al Băncii și articolul 30 din mandatul Comitetului de supraveghere a planului de pensii, că această obligație de consultare ar permite Băncii să deroge de la obligația sa de a păstra confidențialitatea documentelor respective. Dimpotrivă, astfel cum a amintit Tribunalul Funcției Publice, comitetul de supraveghere trebuie să participe la procesul de consultare în modul cel mai complet și mai concret posibil, în timp ce, potrivit obiectivului capitolului II din respectivul protocol de acord, informațiile care îi permit să se familiarizeze cu obiectul consultării trebuie să fie prezentate Comitetului pentru personal în măsura în care niciun motiv imperativ nu se opune acestui lucru.

(a se vedea punctele 57 și 60)

3.      Deși obligației de consultare a reprezentanților lucrătorilor îi corespunde datoria angajatorului de a furniza sau a transmite, în sensul Directivei 2002/14 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană, comitetelor informațiile relevante pe tot parcursul procedurii de consultare, ceea ce implică o acțiune activă din partea angajatorului în acest sens, această obligație nu poate fi totuși înțeleasă în sensul că impune respectivului angajator să transmită reprezentaților lucrătorilor orice informație accesibilă acestora din alte surse și în special cele care țin de domeniul public.

(a se vedea punctul 76)