Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea) din 19 noiembrie 2015 –
North Drilling/Consiliul

(Cauza T‑539/14)

„Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive adoptate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară – Înghețare a fondurilor – Eroare de apreciere – Adaptare în timp a efectelor unei anulări”

1.                     Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive împotriva Iranului – Măsuri luate în cadrul luptei împotriva proliferării nucleare – Întinderea controlului (art. 275 al doilea paragraf TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Decizia 2014/222/PESC a Consiliului; Regulamentul nr. 397/2014 al Consiliului) (a se vedea punctele 39-41)

2.                     Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Iranului – Înghețare a fondurilor entităților deținute sau controlate de o entitate care furnizează un sprijin financiar guvernului iranian – Calitatea de entitate deținută sau controlată – Simplă deținere de participații – Excludere [Decizia 2010/413/PESC a Consiliului, art. 20 alin. (1) lit. (c); Regulamentul nr. 267/2012 al Consiliului, art. 23 alin. (2) lit. (d)] (a se vedea punctele 51-54)

3.                     Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Iranului – Înghețarea fondurilor persoanelor, ale entităților sau ale organismelor care participă la proliferarea nucleară ori o susțin – Sprijin pentru activitățile nucleare ale Iranului care prezintă un risc de proliferare – Noțiune – Comercializarea unor echipamente și tehnologii‑cheie pentru industria gazului și a petrolului – Includere [Decizia 2010/413/PESC a Consiliului, art. 20 alin. (1) lit. (b); Regulamentul nr. 267/2012 al Consiliului, art. 8, art. 23 alin. (2) lit. (a) și art. 49] (a se vedea punctele 59 și 60)

4.                     Acțiune în anulare – Hotărâre de anulare – Efecte – Anularea în parte a unui regulament și a unei decizii privind măsuri restrictive împotriva Iranului – Producerea efectului acestei anulări începând de la expirarea termenului de recurs sau de la respingerea acestuia (art. 264 al doilea paragraf TFUE și art. 266 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 56 primul paragraf și art. 60 al doilea paragraf; Decizia 2014/222/PESC a Consiliului; Regulamentul nr. 397/2014 al Consiliului) (a se vedea punctele 67-70)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2014/222/PESC a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 119, p. 65) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 397/2014 al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 119, p. 1), în măsura în care aceste acte o privesc pe reclamantă

Dispozitivul

1) Anulează articolul 1 din Decizia 2014/222/PESC a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 397/2014 al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care privesc North Drilling Co.

2) Menține efectele articolului 1 din Decizia 2014/222 și ale articolului 1 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 397/2014 față de North Drilling până la data expirării termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care în acest termen se introduce un recurs, până la respingerea recursului.

3) Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.