Recurs introdus la 14 februarie 2009 de Enzo Reali împotriva Hotărârii pronunțate la 11 decembrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene în cauza F-136/06, Reali/Comisia

(cauza T-65/09 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Enzo Reali (Florenţa, Italia) (reprezentant: S. Pappas, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităţilor Europene

Concluziile recurentului

anularea hotărârii recurate şi, pe cale de consecinţă, anularea deciziei autorităţii abilitate să încheie contractul de muncă;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin prezentul recurs, recurentul solicită anularea Hotărârii Tribunalului Funcţiei Publice pronunţată în cauza F-136/06¹ prin care a fost respinsă acţiunea recurentului în anularea deciziei autorităţii abilitate să încheie contractul de muncă prin care a fost încadrat în grad şi treaptă la momentul angajării în muncă în cadrul Comisiei în calitate de agent contractual.

În susţinerea recursului, recurentul invocă patru motive.

În primul rând, recurentul susţine că Tribunalul Funcţiei Publice a comis o eroare de drept deoarece a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată în primă instanţă împotriva anumitor prevederi ale Dispoziţiilor Generale de Aplicare (denumite în continuare "DGA") în absenţa invocării aceleiaşi excepţii în cadrul reclamaţiei din procedura precontencioasă. Recurentul susţine că problema necompetenţei Comisiei ar fi trebuit să fie invocată din oficiu de către Tribunal. În subsidiar, recurentul pretinde că, chiar şi în situaţia în care Tribunalul nu era obligat să invoce această problemă din oficiu, această excepţie ar fi trebuit să fie considerată admisibilă în măsura în care legalitatea criteriului specific pentru încadrarea sa a fost deja pusă în discuţie în cadrul reclamaţiei iniţiale.

În al doilea rând, recurentul susţine că Tribunalul Funcţiei Publice a comis o eroare de drept în ce priveşte evaluarea diplomelor recurentului. Recurentul susţine că aprecierea importanţei unui titlu trebuie făcută în lumina legislaţiei naţionale sub imperiul căreia un astfel de titlu a fost obţinut, întrucât o astfel de apreciere este de competenţa exclusivă a statelor membre şi că Tribunalul a redus nejustificat întinderea legislaţiei italiane aplicabile și a denaturat-o.

În al treilea rând, recurentul pretinde că Tribunalul Funcţiei Publice a încălcat principiul nediscriminării atunci când a evaluat importanţa diplomelor recurentului, echivalându-le cu cele ale unei persoane cu studii medii.

În al patrulea rând, recurentul susţine că hotărârea recurată cuprinde o argumentaţie contradictorie, din moment ce, în opinia sa, Tribunalul Funcţiei Publice, pe de o parte, a luat în considerare legislaţia italiană iar, pe de altă parte, nu a aplicat-o în vederea soluţionării cauzei.

____________

¹ - Nepublicată încă în Repertoriu.