Acțiune introdusă la 26 februarie 2024 – Global Legal Action Network și CAN-Europe/Comisia

(Cauza T-120/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Global Legal Action Network (Galway, Irlanda), Climate Action Network Europe (CAN-Europe) (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: H. Leith, Barrister at Law)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

anularea deciziei Comisiei (denumită în continuare „decizia atacată”), comunicată prin scrisoarea din 14 decembrie 2023, prin care aceasta a respins o cerere de reexaminare internă din 23 august 2023 formulată de reclamante în temeiul articolului 10 din Regulamentul Aarhus¹ ;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că prin decizia atacată s-a săvârșit o eroare prin respingerea ca inadmisibilă a secțiunii IV din cererea de reexaminare internă. Orice concluzie potrivit căreia motivele secțiunii IV din cererea de reexaminare internă nu ar fi fost de natură să susțină cererea de reexaminare internă a reclamantelor ar fi de asemenea eronată. Aceste erori rezultă din aplicarea unui criteriu juridic eronat și/sau din erori vădite de apreciere.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că prin decizia atacată s-a săvârșit o eroare, fiind respinse ca nefondate motivele reclamantelor prin care se urmărea obținerea unei reexaminări interne a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/1319 a Comisiei din 28 iunie 2023¹ . Acest motiv se împarte în patru aspecte, prin care se urmărește să se demonstreze că a fost aplicat un criteriu juridic eronat și/sau că decizia atacată s-a întemeiat pe erori vădite de apreciere.

Primul aspect, întemeiat pe faptul că prin decizia atacată s-a săvârșit o eroare atunci când s-a concluzionat că nu există o obligație juridică de evaluare a reducerilor la nivel mondial ale emisiilor de gaze cu efect de seră care ar fi necesare pentru a limita încălzirea globală la 1,5o C (ceea ce implică o obligație de a evalua fezabilitatea traiectoriilor de emisie în acest sens, inclusiv în ceea ce privește fezabilitatea recurgerii la tehnologii de eliminare a dioxidului de carbon prevăzute pentru anumite traiectorii). Prin decizia atacată s-ar fi săvârșit de asemenea o eroare sugerându-se că s-a ținut seama de gradul de fezabilitate a recurgerii la tehnologiile de eliminare a dioxidului de carbon.

Al doilea aspect, întemeiat pe faptul că prin decizia atacată s-a săvârșit o eroare atunci când s-a constatat că Uniunea Europeană nu are nicio juridică a de a-și stabili obiective de emisii pentru anul 2030 în concordanță cu o măsură rezonabilă din partea sa echitabilă din reducerile de emisii la nivel mondial care ar fi necesare pentru limitarea unei încălziri globale de 1,5o C.

Al treilea aspect, întemeiat pe faptul că prin decizia atacată s-a săvârșit o eroare prin respingerea motivului de reexaminare internă potrivit căruia Uniunea este obligată să realizeze în integralitate, printr-o măsură rezonabilă din partea sa echitabilă, reducerile de emisii pe care le poate efectua pe teritoriul său. Prin decizia atacată nu s-a contestat existența acestei obligații și nici nu s-a încercat să se demonstreze că cotele anuale de emisii fuseseră stabilite în conformitate cu o astfel de obligație.

Al patrulea aspect, întemeiat pe faptul că prin decizia atacată s-a săvârșit o eroare prin faptul că s-a respins motivul de reexaminare internă potrivit căruia evaluarea care stă la baza alocărilor anuale de emisii nu a ținut seama nici de drepturile fundamentale sau de impactul schimbărilor climatice asupra drepturilor fundamentale, nici de contribuția la schimbările climatice care ar rezulta din obiectivele Uniunii privind emisiile. Decizia atacată s-ar referi numai la analiza unora dintre drepturile fundamentale, iar nu la totalitatea acestora, efectuată în această evaluare. Această evaluare nu analizează în niciun fel în ce măsură schimbările climatice (inclusiv schimbările climatice la care ar contribui obiectivele Uniunii privind emisiile) ar afecta aceste drepturi fundamentale.

____________

¹ Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006 L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 20, p. 29), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1767.

¹ Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1319 a Comisiei din 28 iunie 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/2126 în vederea revizuirii alocărilor anuale de emisii ale statelor membre pentru perioada 2023-2030 (JO 2023, L 163, p. 9).