Recurs introdus la 5 decembrie 2012 de Moises Bermejo Garde împotriva Hotărârii din 25 septembrie 2012 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-41/10, Bermejo Garde/CESE

(Cauza T-530/12 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Moises Bermejo Garde (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: L. Levi, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comitetul Economic și Social European (CESE)

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

Anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 25 septembrie 2012 în cauza F-41/10;

în consecință, acordarea în favoarea recurentului a beneficiului concluziilor sale din primă instanță și, prin urmare,

anularea deciziei președintelui CESE nr. 88/10 A din 3 martie 2010 de respingere a cererii introduse de recurent la 7 decembrie 2009 și prin care se decide schimbarea repartizării sale;

anularea addendumului la decizia nr. 88/10 din 25 martie 2010;

anularea deciziei nr. 133/10 A din 24 martie 2010 privind încetarea atribuțiilor recurentului de șef de unitate la serviciul juridic cu efect imediat și schimbarea repartizării sale ca șef de unitate și afectarea postului său în cadrul unui alt serviciu începând cu 6 aprilie 2010;

anularea deciziei președintelui CESE nr. 184/10 A din 13 aprilie 2010 de schimbare a repartizării recurentului la Direcția logistică, această decizie intrând în vigoare la data de 6 aprilie 2010;

obligarea celeilalte părți din procedură la plata sumei de 17 500 de euro cu titlu de daune interese;

obligarea celeilalte părți din procedură la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată;

obligarea celeilalte părți din procedură la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă cinci motive, întrucât, în opinia sa, TFP a considerat că acesta a suferit un prejudiciu ca urmare a comunicării de informații superiorilor săi ierarhici, în măsura în care au încetat atribuțiile sale de șef de serviciu juridic, dar că acest prejudiciu nu ar rezulta dintr-o încălcare a articolelor 12a și 22a din Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

Primul motiv întemeiat pe o încălcare a noțiunii de act care lezează, precum și pe o denaturare a dosarului (privind în esență punctele 44-64 din hotărârea atacată).

Al doilea motiv întemeiat pe o încălcare a principiului respectării dreptului la apărare, precum și pe o încălcare a articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (privind punctele 114-118 din hotărârea atacată).

Al treilea motiv întemeiat pe o încălcare a articolelor 12a, 22a și 86 din statut, precum și pe o încălcare a obligației de motivare și pe o denaturare a dosarului (privind în esență punctul 133 și următoarele din hotărârea atacată).

Al patrulea motiv întemeiat pe o încălcare a articolului 86 din statut, a anexei IX la statut, a dispozițiilor generale de punere în aplicare a anexei IX la statut și a principiului respectării dreptului la apărare, precum și pe o denaturare a dosarului și pe o încălcare a obligației de motivare (privind în esență punctele 75-78 din hotărârea atacată).

Al cincilea motiv întemeiat pe o încălcare a normelor privind competența autorului actului, precum și pe o încălcare a articolului 22a din statut și a articolului 72 din Regulamentul intern al CESE (privind punctele 70 și 71 din hotărârea atacată).

____________