ORDONANȚA TRIBUNALULUI
13 martie 2008(*)
„Necompetență vădită”
În cauza T‑504/07,
Agafiței Neculai,
reclamant,
împotriva
României,
pârâtă,
având ca obiect o acțiune împotriva unei decizii a Consiliului de judecată (Conseil militaire du contentieux roumain), luată în privința reclamantului.
TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANȚĂ AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
compus din domnul J. Azizi, președinte, doamna E. Cremona (raportor) și domnul S. Frimodt Nielsen, judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
pronunță prezenta
Ordonanță
Situația de fapt și procedura
1 Reclamantul a lucrat în calitate de ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Prin decizia pronunțată de Consiliul de judecată la 9 iunie 2003, acesta a fost declarat ofițer în rezervă. La 10 iunie 2003, reclamantul a contestat această decizie la instanța internă competentă. Acest apel nu a fost încă soluționat.
2 La data de 13 august 2007, reclamantul a depus la grefa Tribunalului prezenta acțiune ce a fost înregistrată la aceeași dată.
Concluziile reclamantului
3 Reclamantul solicită Tribunalului să dispună obligarea pârâtei să respecte dreptul său la acțiune și, în consecință, să se pronunțe asupra apelului declarat împotriva deciziei Consiliului de judecată.
În drept
4 În conformitate cu articolul 111 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, atunci când Tribunalul este în mod vădit necompetent pentru a judeca o acțiune, acesta poate, fără continuarea procedurii, să se pronunțe prin ordonanță motivată.
5 În speță, Tribunalul apreciază că este suficient de lămurit prin intermediul înscrisurilor dosarului și decide, în aplicarea acestui articol, să se pronunțe fără continuarea procedurii.
6 Competențele Tribunalului sunt cele enumerate în articolul 225 CE și în articolul 140 A EA, astfel cum sunt precizate de articolul 51 din Statutul Curții de Justiție a Comunităților Europene. În aplicarea acestor dispoziții, în cadrul unei acțiuni în anulare, Tribunalul este competent numai pentru a judeca acțiunile introduse în temeiul articolului 230 CE sau al articolului 146 EA împotriva instituțiilor și organelor comunitare, create prin tratate sau prin actele adoptate pentru aplicarea acestora.
7 În speță, reiese faptul că autorul actului în litigiu nu este nici o instituție, nici un organ comunitar.
8 Rezultă din considerațiile ce precedă că se impune respingerea prezentei acțiuni pentru vădită necompetență, fără a fi necesară comunicarea acesteia către pârâtă.
Cu privire la cheltuielile de judecată
9 Întrucât prezenta ordonanță a fost adoptată anterior comunicării cererii către partea adversă și înainte ca aceasta să fi putut efectua cheltuieli de judecată, este suficient să se decidă că reclamantul va suporta propriile cheltuieli de judecată, în conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a treia)
ordonă:
1) Respinge acțiunea.
2) Reclamantul suportă propriile cheltuieli de judecată.
Emisă la Luxemburg, la 13 martie 2008.