Cauza T‑135/14

(publicată în extras)

Kicktipp GmbH

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne
(mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale kicktipp – Marca națională verbală anterioară KICKERS – Norma 19 din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 – Norma 98 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 – Motiv relativ de refuz – Lipsa riscului de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 5 februarie 2016

1.      Marcă comunitară – Observații ale terților și opoziție – Fapte, dovezi și observații prezentate în susținerea opoziției – Dovada existenței, a valabilității și a domeniului de protecție a unei mărci anterioare înregistrate – Interpretare teleologică – Caracterul suficient al unui certificat de reînnoire ca dovadă – Condiții

[Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 19 alin. (2) lit. (a) pct. (ii)]

2.      Marcă comunitară – Limbi ale Oficiului – Obligația de a prezenta o traducere în limba de procedură într‑un termen de o lună de la data depunerii documentului original – Necesitatea de a identifica documentul original în mod expres – Lipsă

[Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 98 alin. (1)]

3.      Marcă comunitară – Observații ale terților și opoziție – Fapte, dovezi și observații prezentate în susținerea opoziției – Dovada existenței, a valabilității și a domeniului de protecție a unei mărci anterioare înregistrate – Dovada reînnoirii mărcii anterioare – Domeniu de aplicare

[Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 19 alin. (2) lit. (a)]

1.      Potrivit normei 19 alineatul (2) prima teză din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară, persoana care a formulat opoziția trebuie să furnizeze „dovada existenței, a valabilității și a domeniului de protecție a mărcii sale anterioare”. Norma 19 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul nr. 2868/95 prevede dovezile pe care persoana care a formulat opoziția trebuie să le furnizeze „în special”. În această privință, din prima parte a normei 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 2868/95 reiese că o persoană care a formulat opoziție este obligată să furnizeze certificatul de înregistrare „și”, după caz, cel mai recent certificat de reînnoire a unei mărci anterioare înregistrate care nu este o marcă comunitară. Potrivit normei 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) in fine din Regulamentul nr. 2868/95, persoana care a formulat opoziția are de asemenea posibilitatea de a prezenta „[un] […] document echivalent care provine de la administrația la care a fost înregistrată marca”.

Este necesar ca această dispoziție să fie interpretată în sensul că posibilitatea de a furniza un document echivalent nu privește numai certificatul de reînnoire, ci atât certificatul de înregistrare, cât și certificatul de reînnoire. Astfel, cerința de a prezenta certificatul de înregistrare nu este un scop în sine, ci urmărește să permită Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) să dispună de o dovadă fiabilă a existenței mărcii pe care este bazată opoziția. Este, așadar, posibil să se furnizeze un document „echivalent” care înlocuiește atât certificatul de înregistrare, cât și certificatul de reînnoire.

Mai mult, este de asemenea posibil ca al doilea element menționat în norma 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 2868/95, și anume certificatul de reînnoire, să constituie în același timp un „document echivalent” cu primul element, și anume cu certificatul de înregistrare. Astfel, atunci când certificatul de reînnoire conține toate informațiile necesare pentru a evalua existența, valabilitatea și domeniul de protecție a mărcii pe care se bazează opoziția, prezentarea acestui document constituie „dovada existenței, a valabilității și a domeniului de protecție a mărcii sale anterioare”, în sensul normei 19 alineatul (2) prima teză din Regulamentul nr. 2868/95. Trebuie amintit că, potrivit unei interpretări teleologice a normei 19 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2868/95, conținutul documentului este elementul determinant, precum și faptul că provine de la autoritatea competentă.

Din ceea ce precedă rezultă că prezentarea unui certificat de reînnoire este suficientă pentru a demonstra existența, valabilitatea și domeniul de protecție a mărcii pe care se bazează opoziția, în cazul în care conține toate informațiile necesare în acest scop.

(a se vedea punctele 57, 58, 60, 62, 64 și 65)

2.      Potrivit normei 98 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară, în cazul în care trebuie depusă o traducere a unui document, traducerea identifică documentul la care face trimitere și reproduce structura și conținutul documentului original. Cu toate acestea, o astfel de mențiune expresă nu este necesară pentru a identifica documentul la care face trimitere traducerea, atunci când documentul original și traducerea sunt prezentate împreună. Astfel, atunci când traducerea figurează imediat după documentul original, nu există nicio îndoială în privința documentului original la care face trimitere traducerea.

(a se vedea punctele 71 și 72)

3.      Atunci când reînnoirea mărcii anterioare pe care se bazează o opoziție a fost solicitată în timp util, însă autoritatea competentă nu s‑a pronunțat încă cu privire la această cerere, este suficient să se prezinte un certificat care să ateste cererea, dacă provine de la autoritatea competentă și dacă conține toate informațiile necesare referitoare la înregistrarea mărcii, așa cum ar rezulta dintr‑un certificat de înregistrare. Astfel, atât timp cât marca nu a fost reînnoită, titularul mărcii se află în imposibilitatea de a prezenta un certificat de reînnoire și nu poate fi penalizat ca urmare a timpului necesar autorității competente pentru a se pronunța asupra cererii acestuia. Aceeași idee reiese de altfel din norma 19 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară, potrivit căreia, atunci când marca nu este încă înregistrată, este suficient să se prezinte o copie a certificatului de depunere.

În schimb, atunci când marca pe care se bazează opoziția este înregistrată, nu mai este suficient, potrivit normei 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 2868/95, să se prezinte certificatul de depunere. În acest caz, este necesar să se prezinte certificatul de înregistrare sau un document echivalent. Potrivit aceleiași idei, nu este suficient să se prezinte un certificat care să ateste depunerea unei cereri de reînnoire atunci când reînnoirea a fost efectuată.

(a se vedea punctele 74 și 75)