Language of document : ECLI:EU:T:2015:387

Cauza T‑660/11

Polytetra GmbH

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale POLYTETRAFLON – Marca comunitară verbală anterioară TEFLON – Lipsa unei utilizări serioase a mărcii anterioare – Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Produs final în care este integrat un element component – Utilizarea mărcii anterioare în raport cu produsele finale ale unor terți – Obligația de motivare”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera întâi) din 16 iunie 2015

1.      Marcă comunitară – Dispoziții de procedură – Motivarea deciziilor – Articolul 75 prima teză din Regulamentul nr. 207/2009 – Domeniu de aplicare identic cu cel al articolului 296 TFUE

(art. 296 al doilea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 75 prima teză)

2.      Acțiune în anulare – Motive – Încălcarea unor norme fundamentale de procedură – Examinare din oficiu de către instanță

(art. 263 TFUE)

3.      Marcă comunitară – Dispoziții de procedură – Motivarea deciziilor

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 42 alin. (2) și (3)]

4.      Marcă comunitară – Procedura căii de atac – Acțiune în fața instanței Uniunii – Competența Tribunalului – Controlul legalității deciziilor camerelor de recurs

(Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului)

5.      Marcă comunitară – Observații ale terților și opoziție – Examinarea opoziției – Dovadă a utilizării mărcii anterioare – Utilizare serioasă – Noțiune – Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, considerentul (10), art. 42 alin. (2) și (3) și art. 78 alin. (1) lit. (f); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, norma 22 alin. (3) și (4)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 18)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 19)

3.      Este insuficient motivată o decizie care, pe de o parte, concluzionează că o marcă anterioară a făcut obiectul unei utilizări serioase în sensul articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară și, pe de altă parte, nu precizează în ce măsură probele depuse susțin această concluzie în raport cu fiecare dintre produsele sau serviciile ori cu fiecare dintre categoriile de produse sau servicii pentru care această utilizare a fost recunoscută. Această dispoziție obligă camera de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) să stabilească o corespondență între produsele sau serviciile pentru care apreciază că utilizarea serioasă a fost demonstrată și ansamblul sau acea parte a produselor sau a serviciilor pentru care marca este înregistrată, pentru a face posibilă aprecierea ulterioară a existenței unui risc de confuzie.

O lipsă de precizie în această privință într‑o decizie a Oficiului face imposibil în special controlul aplicării de către camera de recurs a articolului 42 alineatul (2) ultima teză din Regulamentul nr. 207/2009. Astfel, rezultă din textul articolului 42 alineatele (2) și (3) din regulamentul menționat că, dacă o marcă a fost înregistrată pentru o categorie de produse sau servicii suficient de largă pentru a putea fi distinse, în cadrul acesteia, mai multe subcategorii susceptibile să fie luate în considerare în mod autonom, dovada utilizării serioase a mărcii pentru o parte a acestor produse sau servicii nu conferă protecție, în cadrul procedurii de opoziție, decât pentru acea sau acele subcategorii din care fac parte produsele sau serviciile pentru care marca a fost efectiv utilizată. În schimb, dacă o marcă a fost înregistrată pentru produse sau servicii definite într‑un mod atât de precis și de delimitat încât nu este posibil să se opereze diviziuni semnificative în interiorul categoriei respective, dovada utilizării serioase a mărcii pentru respectivele produse sau servicii, în vederea examinării opoziției, acoperă în mod necesar toată această categorie.

Astfel, camera de recurs a Oficiului trebuie să aprecieze, în cazul în care dovada utilizării este făcută doar pentru o parte a produselor sau serviciilor dintr‑o categorie pentru care este înregistrată marca anterioară și pe care se întemeiază opoziția, dacă această categorie include subcategorii autonome din care ar face parte produsele și serviciile pentru care s‑a făcut dovada utilizării, astfel încât să fie necesar să se considere că a fost făcută dovada numai pentru această subcategorie de produse sau servicii sau dacă, în schimb, astfel de subcategorii nu sunt de conceput.

(a se vedea punctele 23-25)

4.      În lipsa unei motivări suficiente care să permită examinarea legalității deciziei, Tribunalul nu are obligația de a efectua o analiză întemeiată pe motive care nu reies din decizia atacată. Astfel, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) trebuie să soluționeze cererea de înregistrare a unei mărci comunitare și să se pronunțe cu privire la aceasta. Revine apoi Tribunalului obligația de a exercita, dacă este cazul, un control jurisdicțional al aprecierii făcute de camera de recurs în decizia adoptată, în temeiul motivelor invocate de aceasta în susținerea concluziei sale. Însă Tribunalul nu trebuie să se substituie Oficiului în ceea ce privește exercitarea competențelor conferite acestuia din urmă prin Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară.

(a se vedea punctul 34)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 42-48 și 94)