Acțiune introdusă la 8 ianuarie 2013 - NICO/Consiliul

(Cauza T-6/13)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Naftiran Intertrade Co. (NICO) Sàrl (Pully, Elveția) (reprezentanți: J. Grayston, Solicitor, G. Pandey, P. Gjørtler, D. Rovetta, D. Sellers și N. Pilkington, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei 2012/635/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului² și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 945/2012 al Consiliului din 15 octombrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care actele atacate includ reclamanta pe lista persoanelor și a entităților cărora li se aplică aceste măsuri restrictive și

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta invocă cinci motive privind încălcarea normelor fundamentale de procedură, precum și încălcarea tratatelor și a normelor de aplicare a acestora: încălcarea dreptului de a fi ascultat, motivarea insuficientă, încălcarea dreptului la apărare, săvârșirea unei erori vădite de apreciere și încălcarea dreptului fundamental la proprietate.

În opinia reclamantei, Consiliul nu a procedat la ascultarea reclamantei, situație care nu a fost justificată de nicio informație contrară, în special în legătură cu sarcinile care îi revin potrivit obligațiilor contractuale actuale. Mai mult, potrivit reclamantei, Consiliul nu a prezentat o motivare suficientă pe care a confirmat-o față de reclamantă, timp în care cererile de acces la documente nu au primit răspuns. Reclamanta susține că, prin aceste omisiuni, Consiliul i-a încălcat dreptul la apărare, întrucât i s-a refuzat posibilitatea să critice efectiv concluziile Consiliului, în măsura în care acestea nu i-au fost aduse la cunoștință. În mod contrar susținerii Consiliului, reclamanta arată că nu reprezintă o filială a Nico Ltd, societate care nu mai există în Jersey și că, în orice caz, nu există niciun temei pentru care Consiliul a concluzionat că, deși ar fi avut calitatea de filială, ar fi adus un beneficiu economic statului iranian care ar fi contravenit obiectivului deciziei atacate și al regulamentului atacat. În sfârșit, reclamanta consideră că, prin stabilirea unor sarcini asupra drepturilor de proprietate și a obligațiilor contractuale curente gestionate de reclamantă, Consiliul a încălcat dreptul fundamental la proprietate prin luarea unor măsuri a căror proporționalitate nu poate fi stabilită.

____________

¹ - JO L 282, p. 58.

² - JO L 282, p. 16.