Recurs introdus la 25 aprilie 2023 de Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics SAE și Jushi Egypt for Fiberglass Industry SAE împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi extinsă) din 1 martie 2023 în cauza T-480/20, Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics și Jushi Egypt for Fiberglass Industry/Comisia

(Cauza C-269/23 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics SAE și Jushi Egypt for Fiberglass Industry SAE (reprezentanți: B. Servais și V. Crochet, avocați)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană și Tech-Fab Europe eV

Concluziile recurentelor

Recurenții solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

admiterea primului aspect al primului motiv și a celui de al doilea, al patrulea și al cincilea motiv ale acțiunii în anulare formulate de Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics S.A.E. și de Jushi Egypt pentru Fiberglass Industry S.A.E și

obligarea intimatei și a oricărui intervenient la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

În hotărârea atacată, Tribunalul a respins acțiunea în anulare formulată de recurente împotriva Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei din 12 iunie 2020 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt¹ .

În susținerea prezentului recurs, recurentele invocă cinci motive, și anume faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când:

a stabilit că Comisia nu a încălcat articolul 1 alineatul (1) și articolele 5 și 6 din regulamentul de bază atunci când a adoptat metoda sa de calculare a marjei de subvenție a recurentelor;

a concluzionat că Comisia nu a încălcat articolul 2 literele (a) și (b) și articolul 3 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază atunci când a imputat contribuțiile financiare ale autorităților publice și ale organismelor publice legate de autoritățile publice ale Republicii Populare Chineze autorităților publice ale țării de origine sau de export, și anume guvernului Republicii Arabe Egipt;

a constatat că Comisia nu a încălcat articolul 4 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază atunci când a concluzionat că autoritățile publice ale Egiptului au statutul de autoritate care a acordat finanțarea preferențială care a fost acordată de autoritățile publice chineze;

a concluzionat că Comisia nu a încălcat articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), articolul 3 alineatul (2) și articolul 5 din regulamentul de bază atunci când a calculat valoarea avantajului conferit Jushi în temeiul sistemului de rambursare a taxelor și

a considerat că Comisia nu a încălcat articolul 3 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază atunci când a stabilit că tratamentul fiscal al pierderilor din diferențele de curs valutar a conferit un avantaj recurentelor și a constituit o subvenție specifică.

În ceea ce privește primul motiv de recurs, recurentele susțin în esență că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că utilizarea de către Comisie a cifrei de afaceri totale combinate a recurentelor din toate produsele ca numitor adecvat pentru calcularea avantajului în procente (și anume valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii) nu a fost afectată de o eroare vădită de apreciere.

În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, recurentele susțin în esență că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că regulamentul de bază nu exclude posibilitatea ca, chiar dacă contribuția financiară nu provine direct de la autoritățile publice ale țării de origine sau de export, această contribuție financiară să îi poată fi imputată, în temeiul articolului 2 litera (b) și al articolului 3 alineatul (1) din regulamentul de bază.

În ceea ce privește al treilea motiv de recurs, recurentele susțin în esență că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că autoritățile publice ale Egiptului au statutul de autoritate care a acordat finanțarea preferențială care a fost acordată de guvernul chinez. Dimpotrivă, Tribunalul ar fi trebuit să concluzioneze că Comisia a încălcat articolul 4 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, întrucât entitățile chineze care au furnizat contribuțiile financiare au fost autoritatea care acordă subvenția.

În ceea ce privește al patrulea motiv de recurs, recurentele susțin în esență că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că singura situație comparabilă pentru a stabili dacă Jushi a primit un avantaj este cea a unei întreprinderi stabilite, precum Jushi, în Zona economică a Canalului Suez (SCZone), care vinde produse care conțin materiale care au beneficiat de scutire de taxe vamale unei întreprinderi stabilite în afara SCZone.

În ceea ce privește al cincilea motiv de recurs, recurentele susțin în esență că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că Comisia nu a considerat că tratamentul fiscal în sine constituia o subvenție care poate face obiectul unei măsuri compensatorii și că reclamanta în primă instanță nu a prezentat elemente de probă care ar putea lipsi de plauzibilitate aprecierile de fapt efectuate de Comisie în regulamentul de punere în aplicare atacat, în ceea ce privește faptul că tratamentul fiscal a adus beneficii tuturor întreprinderilor cu datorii în valută.

____________

¹ JO 2020, L 189, p. 1.