HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera întâi)
12 iulie 2007(*)
„Personal angajat în întreprinderea comună JET – Aplicarea unui statut juridic diferit de cel al agenților temporari – Despăgubire pentru prejudiciul material suferit”
În cauza T‑45/01,
Stephen G. Sanders, cu domiciliul în Oxon (Regatul Unit), și ceilalți 94 reclamanți ale căror nume figurează în anexă, reprezentați inițial de domnii P. Roth, QC, și I. Hutton, și de doamnele E. Mitrophanous și A. Howard, barristers, ulterior de domnii Roth, Hutton și B. Lask, barrister,
reclamanți,
împotriva
Comisiei Comunităților Europene, reprezentată de domnul J. Currall, în calitate de agent,
pârâtă,
susținută de
Consiliul Uniunii Europene, reprezentat inițial de domnii J.‑P. Hix și A. Pilette, ulterior de domnii Hix și B. Driessen, în calitate de agenți,
intervenient,
având ca obiect stabilirea, ca urmare a Hotărârii Tribunalului din 5 octombrie 2004, Sanders și alții/Comisia (T‑45/01, Rec., p. II‑3315), a sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru repararea prejudiciului financiar suferit de către fiecare reclamant ca urmare a faptului că nu a fost recrutat în calitate de agent temporar al Comunităților Europene pentru exercitarea activității în cadrul întreprinderii comune Joint European Torus (JET),
TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANȚĂ AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE (Camera întâi),
compus din domnii B. Vesterdorf, președinte, M. Jaeger și H. Legal, judecători,
grefier: doamna C. Kristensen, administrator,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 20 martie 2007,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei și procedura
1 Prin Hotărârea din 5 octombrie 2004, Sanders și alții/Comisia (T‑45/01, Rec., p. II‑3315, denumită în continuare „hotărârea interlocutorie”), Tribunalul a stabilit că, nepropunându‑le reclamanților încheierea unor contracte pentru agenți temporari, fapt ce încălca statutele întreprinderii comune Joint European Torus (JET), Comisia a săvârșit o nelegalitate culpabilă de natură să angajeze răspunderea Comunității Europene, că această nelegalitate a provocat pierderea unei șanse serioase de recrutare a acestora în calitate de agenți temporari și că prejudiciul cauzat reclamanților rezultă din diferența dintre remunerațiile, avantajele conexe și drepturile de pensie pe care persoanele interesate le‑ar fi primit sau dobândit dacă ar fi lucrat pentru proiectul JET în calitate de agenți temporari și remunerațiile, avantajele conexe și drepturile de pensie pe care le‑au primit sau dobândit efectiv în calitate de agenți contractuali (punctele 142, 158 și 167 din hotărârea interlocutorie).
2 Cu toate acestea, considerând că reclamanții ar fi trebuit să prezinte cererile de despăgubire într‑un termen rezonabil, care nu putea să depășească cinci ani începând din momentul în care au luat cunoștință de situația discriminatorie pe care au invocat‑o, Tribunalul a hotărât că despăgubirea datorată urmează a fi calculată, în fiecare caz, de la data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat sau prelungit cu persoana interesată, această dată neputând fi anterioară cu mai mult de cinci ani datei prezentării cererii sale de despăgubire în fața Comisiei (punctul 72 din hotărârea interlocutorie).
3 Tribunalul nefiind în măsură să determine despăgubirea datorată fiecărui reclamant, hotărârea interlocutorie (punctul 170) a stabilit principiile și criteriile pe baza cărora părțile erau invitate să ajungă la un acord, în lipsa căruia acestea urmau să sesizeze Tribunalul în legătură cu concluziile lor privind cuantumul despăgubirilor
4 Astfel, părțile trebuiau:
1) să determine postul și gradul care ar fi corespuns funcțiilor exercitate de fiecare reclamant, dacă i‑ar fi fost oferit un contract de agent temporar la data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat sau prelungit, această dată neputând fi anterioară cu mai mult de cinci ani datei prezentării cererii acestuia de despăgubire (punctele 169 și 171 din hotărârea interlocutorie);
2) să procedeze la reconstituirea carierei persoanei interesate din momentul recrutării, fără să depășească perioada maximă menționată mai sus a ultimilor cinci ani, luând în considerare:
creșterea medie a remunerațiilor pentru postul și gradul corespunzătoare ale unui agent al Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA), care lucrează, dacă este cazul, în cadrul JET,
eventualele promovări de care persoana interesată ar fi putut beneficia în timpul acestei perioade, având în vedere respectivul grad și post, în baza numărului mediu de promovări acordate agenților temporari ai CEEA aflați într‑o situație similară (punctul 172 din hotărârea interlocutorie);
3) să realizeze o comparație între situația unui agent temporar al Comunităților și cea a unui agent contractual în ceea ce privește sumele nete, după ce au fost deduse contribuțiile, reținerile sau alte sume reținute în temeiul legislației aplicabile (punctul 173 din hotărârea interlocutorie).
5 Tribunalul a precizat că perioada pentru care se acordă despăgubiri avea ca punct de plecare data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat sau prelungit în perioada de cinci ani care precedă data prezentării cererii de despăgubire și se termina fie la data la care persoana interesată a încetat să lucreze pentru proiectul JET, dacă această dată este anterioară datei finalizării proiectului, 31 decembrie 1999, fie chiar la această dată, dacă persoana interesată a lucrat pentru proiectul JET până la finalizarea acestuia (punctul 174 din hotărârea interlocutorie).
6 În sfârșit, Tribunalul a hotărât că, din moment ce despăgubirea compensează pierderile salariale și beneficiile conexe reglementate de Protocolul privind privilegiile și imunitățile funcționarilor și agenților Comunităților Europene și este calculată având în vedere impozitul comunitar, aceasta este netă de impozit și nu ar putea fi supusă unor prelevări fiscale naționale (punctul 176 din hotărârea interlocutorie).
7 Neputând ajunge la un acord asupra tuturor aspectelor referitoare la stabilirea exactă a despăgubirii datorate fiecărui reclamant, părțile au transmis Tribunalului, la 28 octombrie 2005, concluziile lor privind cuantumul despăgubirilor.
8 Printr‑o măsură de organizare a procedurii notificată la 19 decembrie 2006, Tribunalul a solicitat părților, în temeiul articolului 64 din Regulamentul de procedură al acestuia, informații și clarificări privind aspectele aflate încă în divergență referitoare la evaluarea prejudiciului fiecărui reclamant.
9 Reclamanții au răspuns la solicitările Tribunalului prin scrisoarea depusă la grefă la 20 februarie 2007. Comisia și‑a prezentat observațiile asupra răspunsurilor reclamanților prin scrisoarea depusă la grefă la 1 martie 2007.
10 În răspunsurile lor la solicitările Tribunalului, părțile, care și‑au formulat concluziile privind cuantumul despăgubirilor ca urmare a măsurii de organizare a procedurii, au arătat că au rezolvat unele dintre dezacorduri și au relevat aspectele care au rămas în discuție.
11 Prin Ordonanța președintelui Camerei întâi a Tribunalului din 7 martie 2007, cererea de intervenție formulată de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la 27 februarie 2007 a fost respinsă ca fiind introdusă tardiv, conform prevederilor articolului 115 alineatul (1) coroborate cu cele ale articolului 116 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.
12 Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost prezentate în ședința din 20 martie 2007. Comisia a depus o versiune modificată a anexelor la observațiile sale din 1 martie 2007.
13 La sfârșitul ședinței, președintele a acordat un termen de o săptămână reclamanților pentru a comunica eventualele modificări pe care le au față de documentele depuse în ședință de către Comisie. La 27 martie 2007, în urma unei cereri a reclamanților, președintele a acordat o prelungire de termen Comisiei și acestora, până la 30 martie și, respectiv, 3 aprilie 2007, pentru a permite pârâtei să opereze ultimele rectificări ale concluziilor sale privind cuantumul despăgubirilor, iar reclamanților pentru a‑și formula observațiile asupra acestor ultime aspecte.
14 Procedura orală a fost terminată la 17 aprilie 2007.
Concluziile părților
15 Reclamanții au solicitat Tribunalului să dispună:
– obligarea Comisiei la despăgubirea acestora pentru pierderea unor remunerații, drepturi de pensie, indemnizații și avantaje cauzată de încălcările dreptului comunitar comise față de aceștia, cererea de despăgubire fiind stabilită pentru toți reclamanții la suma totală de 27 744 467 lire sterline (GBP), la 31 octombrie 2005;
– obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
16 Comisia, susținută de Consiliu, a solicitat Tribunalului să dispună:
– obligarea acesteia la despăgubirea reclamanților în temeiul hotărârii interlocutorii, potrivit observațiilor sale, cu suma totală, pentru toți reclamanții, de 5 767 682 GBP, la 31 octombrie 2005;
– obligarea acesteia la plata a jumătate din cheltuielile de judecată ale reclamanților.
În drept
Sfera litigiului rationae personae
17 Ca răspuns la întrebările adresate în cursul ședinței de Tribunal, reclamanții au arătat că doi dintre ei, domnii M. Organ și M. R. Sibbald, nu au formulat cereri de despăgubire.
18 Prin urmare, trebuie ca Tribunalul să ia act de acest lucru și să constate că 93 dintre cei 95 de reclamanți pun concluzii prin care solicită despăgubiri.
19 În plus, reclamanții au precizat că doamna S. Rivers, care s‑a căsătorit în cursul procesului, este menționată în cererile de despăgubire sub numele de doamna S. Playle. Pentru a se evita orice risc de confuzie, aceasta va fi identificată, în prezenta hotărâre, sub numele de Rivers‑Playle.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor solicitate
20 Fără a ridica o excepție de inadmisibilitate, Comisia susține că pretențiile reclamanților privind despăgubirile, corespunzătoare perioadei pentru care se acordă despăgubiri stabilite în hotărârea interlocutorie (1995–1999), ar fi de mai mult de o dată și jumătate mai mari decât cele inițiale. Comisia apreciază că, deși aceste solicitări au fost ajustate de către persoanele interesate în raport cu, printre altele, informațiile pe care aceasta le‑a furnizat în cursul discuțiilor, această creștere substanțială a pretențiilor reclamanților ar putea să încalce prevederile articolului 44 din Regulamentul de procedură.
21 În principiu, trebuie subliniat că, într‑o cauză în care o hotărâre interlocutorie stabilise modalitățile de calcul al prejudiciului suferit și unde se dispusese efectuarea unei expertize, Curtea a admis creșterea pretențiilor din concluziile inițiale, considerând admisibile asemenea concluzii modificate. Aceasta a considerat că respectivele concluzii constituiau o evoluție admisibilă, chiar necesară, a celor conținute în cerere, în special în măsura în care, pe de o parte, Curtea stabilise elementele necesare în vederea calculării prejudiciului pentru prima dată în hotărârea interlocutorie și, pe de altă parte, structura exactă a prejudiciului și modul de calcul precis al despăgubirilor datorate nu fuseseră încă discutate. Curtea a adăugat că, în dispozitivul hotărârii interlocutorii, invitase părțile să prezinte concluziile privind cuantumul despăgubirilor în situația în care acestea nu ar fi ajuns la un acord asupra cuantumului prejudiciului. Curtea a hotărât că invitația respectivă ar fi lipsită de sens și de justificare dacă părțile nu ar putea să formuleze, ulterior pronunțării hotărârii respective, concluzii diferite de cele conținute în cererea introductivă (Hotărârea Curții din 27 ianuarie 2000, Mulder și alții/Consiliul și Comisia, C‑104/89 și C‑37/90, Rec., p. I‑203, punctele 38-40).
22 Tot astfel, în speță, din moment ce hotărârea interlocutorie a stabilit perioada pentru care se acordă o despăgubire, elementele care o compun și metoda care va fi folosită pentru determinarea valorii exacte a despăgubirii care revine fiecăruia, evaluarea cuantumului pretențiilor individuale ale fiecărui reclamant trebuia în mod necesar să poată fi corectată ulterior acestei hotărâri.
23 În plus, din dosar rezultă că despăgubirile solicitate în concluziile reclamanților, din data de 31 octombrie 2005, care au fost modificate având în vedere motivarea hotărârii interlocutorii, sunt inferioare, și nu superioare celor din concluziile inițiale, dacă se ia în considerare cuantumul lor global și nu doar partea din pretențiile inițiale care privește perioada pentru care se acordă despăgubiri, astfel cum procedează pârâta.
24 Din cele de mai sus rezultă că observația Comisiei cu privire la cuantumul cererilor finale trebuie respinsă ca fiind lipsită de pertinență.
Considerații introductive
25 Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea despăgubirii datorate fiecărui reclamant pentru repararea prejudiciului rezultat din nelegalitatea constatată în hotărârea interlocutorie, conform principiilor și criteriilor enunțate în aceasta, amintite la punctele 1-6 de mai sus, din moment ce părțile nu au ajuns la un acord deplin asupra tuturor aspectelor în vederea punerii în aplicare a principiilor și criteriilor stabilite de Tribunal.
26 În prealabil, trebuie subliniat că hotărârea interlocutorie nu a fost contestată nici în ceea ce privește principiul recunoașterii răspunderii Comunității, în temeiul nelegalității constatate, nici în legătură cu recunoașterea prejudiciului suferit de reclamanți, ale căror drepturi la obținerea unei despăgubiri au fost limitate la o perioadă de maximum cinci ani, nici în ceea ce privește principiile și criteriile care trebuie folosite pentru stabilirea despăgubirii datorate fiecăruia. Această hotărâre a devenit, așadar, definitivă în legătură cu toate aceste aspecte, care au dobândit autoritate de lucru judecat, și este obligatorie pentru soluționarea finală a litigiului (Hotărârea Curții din 19 februarie 1991, Italia/Comisia, C‑281/89, Rec., p. I‑347, punctul 14, Ordonanța Curții din 11 iulie 1996, Coussios/Comisia, C‑397/95 P, Rec., p. I‑3873, punctul 25, și Ordonanța Curții din 28 noiembrie 1996, Lenz/Comisia, C‑277/95 P, Rec., p. 6109, punctele 48-54, iar în ceea ce privește autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri interlocutorii, Hotărârea Mulder și alții/Consiliul și Comisia, citată anterior, punctele 54-56). În plus, Comisia a subliniat, în observațiile sale din 1 martie 2007 menționate anterior, că nici reclamanții, nici ea însăși nu au formulat recurs în fața Curții împotriva Hotărârii din 5 octombrie 2004 și că aceasta a dobândit, prin urmare, autoritate de lucru judecat.
27 În plus, în etapa în care se află litigiul la terminarea procedurii orale, reiese că, în raport cu concluziile părților din 28 octombrie 2005, acestea au ajuns la un acord asupra unora dintre problemele, generale sau particulare, privind stabilirea despăgubirii datorate fiecărui reclamant, având în vedere principiile și criteriile stabilite în hotărârea interlocutorie.
28 În primul rând, reiese că părțile s‑au înțeles în ceea ce privește metoda generală pentru calcularea pierderilor suferite de reclamanți, cu privire la identificarea principalelor elemente componente ale veniturilor, comunitare și naționale, ale persoanelor interesate ce trebuie luate în considerare, cu privire la aplicarea, asupra cuantumului final al despăgubirii datorate fiecăruia, a unei dobânzi simple de 5,25 % și în ceea ce privește caracterul neimpozabil în temeiul legislației Regatului Unit al despăgubirilor care urmează a fi primite de reclamanți, problema regimului fiscal al respectivelor indemnizații fiind în mod expres și definitiv soluționată prin hotărârea interlocutorie (a se vedea punctul 6 de mai sus). Din dosar rezultă, de asemenea, că părțile au convenit ca doi dintre reclamanți, domnii D. Hamilton și T. Price, care au intrat în șomaj după ce au părăsit JET, să aibă dreptul la o indemnizație în acest sens, conform reglementării aplicabile.
29 Concluziile depuse de către părți la 28 octombrie 2005 prezintă dezacordurile care au rămas în legătură cu șase aspecte, care condiționează stabilirea precisă a despăgubirii datorate fiecărui reclamant și pe care părțile le supun spre soluționare Tribunalului. Acestea se referă, în primul rând, la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri pentru fiecare reclamant (a se vedea punctul 5 de mai sus), în al doilea rând, la gradul și treapta care urmează a fi stabilite pentru fiecare la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri (a se vedea punctul 4 de mai sus), în al treilea rând, la promovările de care ar fi putut beneficia persoanele interesate (a se vedea punctul 4 de mai sus), în al patrulea rând, la avantajele conexe remunerațiilor pe care le‑ar fi putut primi (a se vedea punctul 1 de mai sus), în al cincilea rând, la contribuțiile, reținerile sau alte sume reținute care trebuie luate în considerare pentru determinarea venitului net al unui agent temporar al Comunităților și al celui al unui agent contractual (a se vedea punctul 4 de mai sus) și, în al șaselea rând, la drepturile de pensie pe care le‑ar putea pretinde fiecare reclamant (a se vedea punctul 1 de mai sus).
30 În urma măsurii de organizare a procedurii notificate la 19 decembrie 2006, părțile s‑au apropiat și mai mult de un consens cu privire la anumite aspecte. Astfel, au ajuns la un acord în ceea ce privește, pe de o parte, data de la care începe, pentru fiecare reclamant, perioada pentru care se acordă despăgubiri și, pe de altă parte, contribuțiile, reținerile și celelalte sume reținute care trebuie luate în considerare pentru determinarea veniturilor efectiv primite de cei interesați în calitate de agenți contractuali. În schimb, divergențe mai mult sau mai puțin importante rămân în ceea ce privește celelalte aspecte în litigiu.
31 În plus, părțile, ale căror puncte de vedere converg în această privință, și‑au prezentat, în scris și în cadrul ședinței, dificultățile de a obține acceptarea de către autoritățile fiscale din Regatul Unit a faptului că despăgubirile care urmează să fie primite de reclamanți nu pot fi supuse unei impuneri fiscale naționale, în conformitate cu ceea ce a stabilit Tribunalul în hotărârea interlocutorie, autoritățile menționate anunțându‑și intenția de a impozita, dacă nu cuantumul principal al despăgubirilor, cel puțin dobânzile care s‑ar adăuga la despăgubirile respective. Reclamanții și Comisia solicită Tribunalului să se pronunțe în mod specific asupra caracterului neimpozabil al despăgubirilor menționate, atât al cuantumului principal, cât și al dobânzilor.
32 Se vor examina succesiv cele șase chestiuni menționate la punctul 29 de mai sus, realizând o distincție între aspectele asupra cărora s‑a ajuns la un acord și aspectele asupra cărora nu s‑a ajuns la un acord și, de asemenea, problema regimului fiscal al dobânzilor datorate pentru despăgubirile care urmează a fi primite de reclamanți.
Cu privire la aspectele asupra cărora s‑a ajuns la un acord
Cu privire la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri
33 Tribunalul a statuat în hotărârea interlocutorie că despăgubirea datorată urma să fie calculată, pentru fiecare reclamant, de la data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat cu acesta sau prelungit, respectiva dată neputând fi anterioară cu mai mult de cinci ani datei prezentării cererii de despăgubire în fața Comisiei, această dată fiind stabilită între 12 noiembrie 1994 și 16 februarie 1995 (punctele 84 și 169 din hotărârea interlocutorie). În plus, rezultă din hotărâre (punctul 174) că perioada pentru care se acordă despăgubiri se încheie fie la data la care reclamantul vizat și‑a încetat activitatea pentru proiectul JET, dacă această dată este anterioară datei de 31 decembrie 1999 la care a fost finalizat proiectul, fie la această din urmă dată, dacă a lucrat pentru proiectul JET până la finalul acestuia.
34 Din răspunsurile părților la măsura de organizare a procedurii menționată la punctul 8 de mai sus rezultă că acestea au ajuns la un acord, conform cu motivarea hotărârii interlocutorii menționată mai sus, privind data de început a perioadei pentru care se acordă despăgubiri, precum și cu privire la durata perioadei respective, pentru fiecare reclamant.
35 Este necesar ca Tribunalul să ia act de acordul părților și să stabilească data de început a perioadei pentru care se acordă despăgubiri în cazul fiecărui reclamant după cum se indică în coloana a doua din anexa 2 la prezenta hotărâre.
Cu privire la contribuții, rețineri și alte sume reținute
36 Tribunalul a statuat în hotărârea interlocutorie (punctul 173) că, pentru stabilirea prejudiciului, comparația între situația unui agent temporar al Comunităților și cea a unui agent contractual precum fiecare dintre reclamanți trebuie realizată având în vedere sumele nete, excluzând contribuțiile, reținerile sau alte sume reținute în baza legislației aplicabile.
37 Ca urmare a măsurii de organizare a procedurii, reclamanții au dedus, conform motivării menționate anterior a hotărârii interlocutorii, pentru stabilirea veniturilor primite în calitate de agenți contractuali, sumele pe care le luaseră inițial în calcul în concluziile lor din 28 octombrie 2005, corespunzătoare contribuțiilor la fondul de pensii, cu excepția a opt dintre aceștia, ale căror polițe de asigurare, comparabile cu regimul statutar, vizau protecția împotriva riscurilor de boală profesională și a riscurilor de accident. Comisia a acceptat această metodă.
38 Tribunalul va lua act de acest fapt pentru a stabili venitul net pe care l‑a primit în mod efectiv fiecare reclamant în calitate de agent contractul în timpul perioadei pentru care se acordă despăgubiri.
Cu privire la aspectele asupra cărora nu s‑a ajuns la un acord
Cu privire la gradul și treapta de la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri
– Argumentele părților
39 Reclamanții susțin că gradul și treapta se vor determina, pe lângă luarea în considerare a calificărilor academice ale acestora și a experienței profesionale anterioare, pe baza carierei fiecăruia în cadrul JET din momentul în care a început efectiv să lucreze, și anume, pentru mulți dintre aceștia, înainte de începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri. Reclamanții consideră că Tribunalul a stabilit, în hotărârea interlocutorie, un criteriu de echivalență funcțională între posturile ocupate în calitate de agenți contractuali și cele care ar fi fost ocupate în calitate de agenți temporari. Reclamanții arată că, pentru a stabili această echivalență funcțională, au consultat un memorandum al responsabilului pentru contracte al JET, domnul Byrne, din 25 august 1989.
40 Invocând hotărârea interlocutorie, reclamanții susțin că, din moment ce au fost efectiv recrutați să lucreze pentru JET, Comisia nu mai poate să pretindă astăzi același standard în materie de probațiune precum cel care s‑ar solicita dacă ar fi vorba de recrutarea lor efectivă, un asemenea standard fiind, în anumite cazuri, imposibil de demonstrat. În plus, aceștia afirmă că fiecare a depus o declarație formală care atestă cariera sa și curriculum vitae.
41 Comisia susține că gradul și treapta trebuie determinate în raport cu momentul la care și‑a produs efectele cel mai vechi contract inclus în perioada pentru care se acordă despăgubiri, ținând seama de diplomele și de experiența profesională anterioară a fiecărui reclamant, ca și cum ar fi vorba de o primă recrutare. Comisia consideră că reclamanții trebuie să furnizeze aceleași probe, în ceea ce privește calificările și experiența profesională, ca și când ar fi în mod efectiv recrutați. Pârâta apreciază că din hotărârea interlocutorie rezultă că răspunderea Comunității este angajată și o despăgubire este datorată pentru o perioadă de cel mult cinci ani și că nu ar putea fi luate în considerare contractele anterioare.
42 În plus, Comisia arată că documentele pertinente pe care le folosește pentru a determina posturi sau grade sunt, pe de o parte, Decizia Comisiei din 11 octombrie 1984 privind criteriile aplicabile încadrării în grad și în treaptă pentru recrutarea personalului științific și tehnic și, pe de altă parte, decizia Comisiei, intrată în vigoare la 1 septembrie 1983, privind criteriile aplicabile numirii în grad și încadrării în treaptă în momentul recrutării, în ceea ce privește personalul administrativ.
43 Pârâta ridică, de asemenea, problema admisibilității probelor care i‑au fost transmise de către reclamanți, majoritatea în iulie 2005, sau chiar în septembrie sau în octombrie 2005, din punctul de vedere al articolului 44 din Regulamentul de procedură.
44 Pe de altă parte, din răspunsurile părților la măsura de organizare a procedurii rezultă că pozițiile acestora s‑au apropiat parțial cu privire la anumite aspecte. În primul rând, părțile sunt de acord să stabilească încadrarea C 3-B 5/B 3, care se aplica în cadrul JET, pentru cei 22 de reclamanți vizați. În al doilea rând, Comisia acceptă ca titlul academic „Chartered Engineer”, care privește cinci reclamanți, să fie admis pentru accesul în categoria A. În schimb, Comisia se opune încadrării în categoria B a titularilor calificărilor „Ordinary National Diploma” și „City & Guilds Part III”.
– Aprecierea Tribunalului
45 Cu titlu preliminar, fiind vorba de probe referitoare la calificările și experiența profesională a reclamanților, care sunt utile pentru stabilirea gradului și treptei fiecăruia la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, trebuie amintit faptul că, în hotărârea interlocutorie, Tribunalul a stabilit că, având în vedere în principal calificările lor, reclamanții ar fi avut șanse reale să fie recrutați în calitate de agenți temporari (punctele 156 și 158 din hotărârea interlocutorie). Prin urmare, pentru a se stabili despăgubirea datorată fiecărui reclamant, nu este necesar să se analizeze dacă, la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, persoana interesată îndeplinea condițiile pentru a fi recrutată. Într‑adevăr, din motivarea hotărârii interlocutorii rezultă că standardul în materie de probațiune necesar pentru a stabili încadrarea fiecărui reclamant nu poate fi, astfel cum susține Comisia, echivalent cu cel al unei recrutări reale.
46 În ceea ce privește tardivitatea invocată de pârâtă, din punctul de vedere al articolului 44 din Regulamentul de procedură, a anumitor elemente de probă pe care reclamanții i le‑ar fi transmis între lunile iulie și octombrie 2005, admisibilitatea unor asemenea elemente nu poate fi contestată în circumstanțele din speță.
47 Într‑adevăr, motivarea hotărârii interlocutorii, care se referă la principiul răspunderii Comunității, este cea care a definit prejudiciul suferit de reclamanți, a stabilit metoda de urmat pentru a determina cuantumul acestuia și care, referindu‑se în special la calificările academice, la experiența profesională și la funcțiile exercitate în cadrul JET, a permis părților să identifice elementele pertinente pentru stabilirea despăgubirilor datorate. Având în vedere prorogarea termenelor solicitată de reclamanți, față de care pârâta nu a formulat obiecții, și circumstanța că aceasta din urmă le‑a permis reclamanților să aibă acces la arhivele JET doar la sfârșitul lunii decembrie 2005, nu este posibilă contestarea admisibilității vreunei probe.
48 În ceea ce privește încadrarea în grad și în treaptă a fiecărui reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, trebuie amintit faptul că, în hotărârea interlocutorie, Tribunalul a constatat că posturile și calificările reclamanților, astfel cum sunt inventariate de Comisie, apar ca fiind similare, prin natura și nivelul lor, celor ale membrilor titulari ai echipei proiectului. Tribunalul a reținut (punctul 121) că, în cadrul ședinței, Comisia a admis că nu existau diferențe fundamentale între membrii titulari ai echipei proiectului și reclamanți, calificările și experiența profesională a acestora fiind asemănătoare. Tribunalul a subliniat, de asemenea, (punctul 122) că această similitudine a funcțiilor era confirmată de organigrama JET.
49 Astfel, din hotărârea interlocutorie (punctele 169 și 171) rezultă că postul, gradul și treapta care urmează a fi determinate pentru fiecare reclamant trebuie să corespundă funcțiilor exercitate de fiecare în cadrul JET la data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat sau prelungit în timpul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, funcțiile respective fiind cele pe care persoana interesată le exercita în cadrul JET la acea dată, dacă lucra deja dinainte acolo, cum este cazul celor mai mulți dintre reclamanți, sau cele pentru a căror exercitare a început să lucreze acolo. Încadrarea fiecărui reclamant trebuie, așadar, să fie stabilită luând în considerare recrutarea sa efectivă de către JET, care s‑a produs, în general, înainte de data de început a perioadei pentru care se acordă despăgubiri.
50 Într‑adevăr, chiar dacă Tribunalul a limitat dreptul la repararea prejudiciului al fiecărui reclamant la o perioadă de cel mult cinci ani, acesta a hotărât totuși că persoanele interesate ar fi trebuit să fie recrutate de la început, și anume din momentul primei angajări, cu contracte de agenți temporari, nelegalitatea persistând pe toată durata JET (punctele 128 și 140 din hotărârea interlocutorie). Contrar celor afirmate de Comisie, constatarea nelegalității privește toată durata angajării la JET, însă o reparare a prejudiciului nu trebuie realizată, din motivele expuse în hotărârea interlocutorie (punctele 59-85), decât pentru perioada pentru care se acordă despăgubiri, perioadă definită în această hotărâre.
51 În consecință, situația fiecărui reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri nu trebuie să fie asimilată aceleia care ar rezulta dintr‑o primă recrutare, ci trebuie analizată luând în considerare că, din momentul primei angajări în calitate de agent contractual, persoana interesată ar fi trebuit să fie recrutată în calitate de agent temporar, ceea ce face necesară luarea în considerare, dacă este cazul, a „carierei” anterioare începutului perioadei pentru care se acordă despăgubiri, pentru a determina încadrarea corespunzătoare funcțiilor exercitate de fiecare la începutul perioadei menționate.
52 În plus, luarea în considerare a „carierei” anterioare în cadrul JET nu constituie, de fapt, contrar celor afirmate de Comisie, o reconstituire a carierei, ci reprezintă doar luarea în considerare a încadrării la care ajunsese persoana interesată, dacă este cazul, în calitate de agent contractual al JET, după cum rezultă din hotărârea interlocutorie, care se referă la funcțiile exercitate de către fiecare reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, cu scopul de a se determina postul și gradul fiecărui reclamant (punctele 169 și 171), amintindu‑se faptul că Tribunalul a constatat o echivalență între posturile, calificările și experiența profesională ale reclamanților și cele ale membrilor titulari ai echipei proiectului (punctele 121 și 122 din hotărârea interlocutorie). Încadrarea care urmează a fi stabilită la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri trebuie, în consecință, să țină seama de această similitudine funcțională.
53 Pentru stabilirea încadrării fiecărui reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, trebuie utilizate toate elementele pertinente disponibile menționate de părți, și anume, pe de o parte, memorandumul responsabilului pentru contracte al JET din 25 august 1989, care stabilește o corespondență între gradele agenților contractuali și opt grade care privesc agenții CEEA, precum și tipurile de încadrare a personalului contractual al JET, astfel cum rezultă din registrul personalului menționat corespunzător anului 1994 și, pe de altă parte, Decizia Comisiei din 11 octombrie 1984 privind criteriile aplicabile încadrării în grad și în treaptă pentru recrutarea personalului științific și tehnic, precum și decizia Comisiei, intrată în vigoare la 1 septembrie 1983, privind criteriile aplicabile numirii în grad și încadrării în treaptă în momentul recrutării, în ceea ce privește personalul administrativ.
54 Având în vedere aceste documente, încadrarea în grad și în treaptă a fiecărui reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri este stabilită în felul următor.
55 În primul rând, trebuie determinată încadrarea fiecărui reclamant în calitate de agent contractual la data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat sau prelungit în perioada menționată, astfel cum poate fi stabilită pornind de la memorandumul responsabilului pentru contracte din cadrul JET din 25 august 1989 și de la registrul personalului contractual al JET corespunzător anului 1994. Cu excepția cazului în care este vorba despre o primă recrutare, această încadrare în calitate de agent contractual ține seama de evoluția situației personalului avut în vedere începând cu momentul recrutării inițiale și până la data prelungirii contractelor acestora care determină începerea perioadei pentru care se acordă despăgubiri, potrivit principiilor enunțate anterior.
56 În al doilea rând, trebuie să se stabilească gradul și treapta corespunzătoare ale unui agent al CEEA echivalent acestei încadrări în baza Deciziei Comisiei din 11 octombrie 1984 privind criteriile aplicabile încadrării în grad și în treaptă pentru recrutarea personalului științific și tehnic, precum și a deciziei Comisiei, intrată în vigoare la 1 septembrie 1983, privind criteriile aplicabile numirii în grad și încadrării în treaptă în momentul recrutării, în ceea ce privește personalul administrativ.
57 În plus, trebuie să se ia act de acordul părților privind, pe de o parte, încadrarea celor 22 de reclamanți cărora li se aplică tipul de carieră C 3-B 5/B 3 și, pe de altă parte, faptul că titlul „Chartered Engineer” conferă vocația de a ocupa un post de categoria A. Trebuie, de asemenea, să se considere că titlurile „Ordinary National Diploma” și „City & Guilds Part III” conferă vocația de a accede la posturi de categoria B, reclamanții aducând probe provenind de la autoritățile competente din Regatul Unit care arată echivalența acestor diplome cu nivelurile cerute pentru a accede la această categorie, probe despre care pârâta nu afirmă că ar fi inexacte.
58 Din cele de mai sus rezultă că încadrarea în grad și în treaptă a fiecărui reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri este stabilită după cum se indică în a treia coloană din anexa 2 la prezenta hotărâre.
Cu privire la promovări
– Argumentele părților
59 Reclamanții susțin că ritmul de promovare în cadrul JET era deosebit de favorabil, ceea ce ar presupune, în speță, să se rețină, pe de o parte, trecerea la un grad superior atunci când creșterea treptei face ca salariul să crească peste nivelul primei trepte din gradul superior următor, cu excepția a trei cazuri, pentru care reclamanții adoptă poziția Comisiei, și anume că nu are loc promovarea din gradul B în gradul A, din gradul A 5 în gradul A 4 și din gradul A 4 în gradul A 3. Pe de altă parte, o promovare corespunzătoare mediei promovărilor în carieră ar trebui adăugată la fiecare cinci ani.
60 Corelația strânsă între gradele solicitate de reclamanți și cele care figurează în registrul personalului contractual al JET ar confirma fundamentarea corectă a metodei propuse. Aceasta ar permite de asemenea ca numirea pe un post de răspundere să fie exprimată printr‑o promovare.
61 Comisia susține că o modificare a responsabilității nu implică automat o promovare pentru că nu există o legătură automată între grad și funcție, un funcționar putând să treacă de la postul de administrator la cel de șef de unitate fără promovare.
62 Ca răspuns la măsura de organizare a procedurii, părțile au arătat că au ajuns la un acord, pe de o parte, asupra ratei de promovare de 20 %, corespunzătoare unei promovări la fiecare cinci ani și, pe de altă parte, în sensul de a considera că doi dintre reclamanți, domnii M. Browne și J. Tait, au ajuns la gradul A 4 din 1998, când au devenit șefi de grup.
63 Comisia își menține dezacordul cu privire la aplicarea de către reclamanți a acestei rate pentru perioada anterioară perioadei pentru care se acordă despăgubiri, potrivit metodei acestora care presupune luarea în considerare a parcursului carierei în cadrul JET înainte de perioada pentru care se acordă despăgubiri, pentru a determina încadrarea la începutul perioadei respective.
– Aprecierea Tribunalului
64 În prealabil, trebuie subliniat că aspectul asupra căruia nu s‑a ajuns la un acord menționat de Comisie nu se referă la realizarea promovărilor de care ar fi beneficiat reclamanții conform cu rata, admisă de părți, de 20 % pe an în timpul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, ci la aplicarea acestei rate la determinarea încadrării inițiale a fiecăruia, la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, reconstituind, dacă este cazul, cariera anterioară în cadrul JET a persoanei interesate. Aceste criterii privesc, așadar, stabilirea gradului și a treptei la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri și nu au legătură cu promovările din timpul perioadei menționate, de a cărei reconstituire este vorba.
65 În ceea ce privește luarea în considerare a promovărilor anterioare perioadei pentru care se acordă despăgubiri, care nu este, așadar, în discuție aici, trebuie totuși să se remarce, ținând seama de motivele de preocupare ale pârâtei, că este sigur că, din momentul în care s‑a constatat (a se vedea punctele 50 și următoarele de mai sus), potrivit motivării hotărârii interlocutorii, că era necesar să se țină seama de cariera persoanei interesate din momentul recrutării sale efective pentru stabilirea încadrării fiecărui reclamant la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, o asemenea metodă de „reconstituire a carierei” include în mod necesar promovările de care acesta ar fi putut beneficia. Părțile fiind de acord că rata de promovare în cadrul JET era de 20 %, reclamanții au putut în mod logic să o utilizeze pentru a proceda la această „reconstituire a carierei” inițiale, pentru a stabili gradul și treapta fiecăruia la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri.
66 În ceea ce privește promovările în timpul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, Tribunalul a stabilit în hotărârea interlocutorie (punctul 172) că părțile trebuiau să convină asupra reconstituirii carierei fiecărui reclamant de la data recrutării fără să depășească perioada ultimilor cinci ani pentru care despăgubirea este datorată, ținând seama de media de creștere a salariilor pentru postul și gradul corespunzătoare ale unui agent al CEEA, care lucra, dacă este cazul, în cadrul JET, precum și de eventualele promovări de care fiecare ar fi putut beneficia în timpul acestei perioade, având în vedere gradul și postul reținute, pe baza mediei promovărilor acordate agenților temporari ai CEEA aflați într‑o situație similară.
67 Din hotărârea interlocutorie rezultă că reconstituirea eventualelor promovări din cursul perioadei pentru care se acordă despăgubiri trebuie realizată luând în considerare gradul și treapta reținute la începutul acestei perioade de cel mult cinci ani, pe baza mediei promovărilor acordate agenților temporari ai CEEA aflați într‑o situație similară, și anume celor care lucrează în cadrul JET, potrivit practicii promovărilor existente în cadrul JET.
68 Într‑adevăr, având în vedere situația membrilor titulari ai echipei proiectului JET, Tribunalul a considerat că reclamanții au fost menținuți într‑o situație juridică discriminatorie care constituia o nelegalitate culpabilă (punctele 141 și 142 din hotărârea interlocutorie) și că, prin urmare, aceștia au suferit un prejudiciu (punctele 167 și 172 din hotărârea interlocutorie). În consecință, „situația similară”, care trebuie să servească drept termen de comparație pentru a determina avansările în carieră de care ar fi putut beneficia reclamanții, este aceea mai favorabilă, după caz, a membrilor titulari ai echipei proiectului JET.
69 Accesul eventual la posturi care presupun responsabilități speciale nu a fost luat în considerare în cadrul acestui calcul, pentru că, astfel cum subliniază Comisia, nu există o legătură automată între grad și funcție, un funcționar putând să schimbe postul fără a beneficia de o promovare. În schimb, promovările reconstituite trebuie să includă modificările treptei și modificările gradului conform practicii JET.
70 Prin urmare, trebuie să se țină seama, conform principiilor formulate în hotărârea interlocutorie, de promovările reconstituite în baza motivelor de mai sus pentru stabilirea venitului net pe care fiecare reclamant ar fi putut să îl primească în calitate de agent temporar în cursul perioadei pentru care se acordă despăgubiri.
Cu privire la avantajele conexe
– Argumentele părților
71 Reclamanții susțin că trebuie să se calculeze venitul net primit efectiv de fiecare dintre aceștia, cu deducerea sumelor câștigate de aceștia când lucrau în timpul concediilor sau când efectuau ore suplimentare, considerând că fiecare a lucrat același număr de zile ca și un agent temporar al CEEA aflat într‑o situație similară și fără a efectua ore suplimentare. Aceștia afirmă că a lua în considerare sumele primite efectiv de reclamanți cu acest titlu (superioare celor ale agenților temporari ai JET) ar exclude orice despăgubire corespunzătoare concediilor plătite și orelor suplimentare.
72 Comisia subliniază că sumele primite de reclamanți pentru concediile plătite și orele suplimentare trebuie, datorită flexibilității de care beneficiau aceștia pentru a‑și mări veniturile, spre deosebire de agenții CEEA, luate în considerare în cadrul veniturilor primite de persoanele interesate în calitatea lor de agenți contractuali. În ceea ce privește stabilirea venitului comunitar pe care fiecare ar fi putut să îl primească, Comisia susține că trebuie să se probeze faptul că persoana interesată îndeplinea condițiile specifice cu privire la acea parte din despăgubire corespunzătoare anumitor alocații, precum alocația pentru locuință, alocația pentru creșterea copilului sau alocația școlară.
73 În ceea ce privește eventuale delegații efectuate de către reclamanți, Comisia invocă faptul că este vorba de rambursarea unor costuri, și nu a veniturilor pierdute. Legat de diurnele pe care le‑ar fi primit unii reclamanți care locuiau departe de amplasamentul JET, pârâta afirmă că Statutul funcționarilor nu conferă un avantaj echivalent agenților și că despăgubirile corespunzătoare trebuie să fie considerate drept venituri efectiv primite în calitate de agent contractual.
74 Ca urmare a măsurii de organizare a procedurii, reiese că părțile au ajuns la un acord asupra următoarelor aspecte.
75 În ceea ce privește concediile plătite, este acceptat, având în vedere că cei mai mulți reclamanți nu au beneficiat de acestea, să se contabilizeze în veniturile primite de reclamanți în calitate de agenți contractuali sumele primite de persoanele interesate pentru că au lucrat același număr de ore pe care le‑ar fi lucrat dacă ar fi fost agenți ai CEEA.
76 În legătură cu orele suplimentare, părțile au ajuns la un acord pentru a distinge situația reclamanților care se încadrează în categoria A de cea a reclamanților care se încadrează în categoriile B și C. Pe de o parte, personalul CEEA din categoria A nefiind plătit pentru orele suplimentare efectuate, spre deosebire de personalul contractual, din care fac parte și reclamanții, aceștia din urmă acceptă majorarea de 10 % aplicată de Comisie asupra veniturilor lor naționale. Pe de altă parte, reiese că personalul CEEA din categoriile B și C nu primea o compensare financiară pentru orele suplimentare, ci una orară, care se dovedește imposibil de calculat. În consecință, reclamanții au decis să nu țină seama de orele suplimentare pentru niciunul dintre cei doi termeni ai ecuației (venituri naționale și venituri comunitare). În schimb, Comisia a menținut în mod uniform majorarea de 10 % aplicată veniturilor primite de reclamanți în calitate de agenți contractuali. Rezultă, așadar, o divergență în evaluarea acestor venituri în sumele indicate de părți.
– Aprecierea Tribunalului
77 Tribunalul a stabilit în hotărârea interlocutorie (punctul 167) că, pentru perioada petrecută în cadrul întreprinderii comune JET, prejudiciul cauzat reclamanților rezultă din diferența dintre remunerațiile, avantajele conexe și drepturile de pensie pe care persoanele interesate le‑ar fi primit sau dobândit dacă ar fi lucrat pentru proiectul JET în calitate de agenți temporari și remunerațiile, avantajele conexe și drepturile de pensie pe care le‑au primit sau dobândit efectiv în calitate de agenți contractuali.
78 De aici rezultă, pe de o parte, că pentru determinarea venitului comunitar net pe care fiecare reclamant l‑ar fi primit în timpul perioadei pentru care se acordă despăgubiri dacă ar fi fost recrutat în calitate de agent temporar, trebuie să se ia în considerare ansamblul avantajelor la care ar fi avut dreptul persoana interesată ținând seama de aspectele legate de situația personală și profesională pentru care ar fi în măsură să furnizeze probe documentare. În schimb, nu este necesar să se includă sumele care ar fi putut fi primite pentru delegații, Comisia afirmând, în această privință, fără a fi contrazisă, că, în cadrul JET, toate cheltuielile de ședere erau rambursate, în timp ce diurnele erau reduse sau chiar lipseau.
79 Pe de altă parte, pentru determinarea venitului național net primit de fiecare reclamant în calitate de agent contractual în timpul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, este necesar să se ia în considerare toate remunerațiile pe care persoanele interesate le‑au primit efectiv cu acest titlu, în special diurnele pe care le‑au primit eventual anumiți reclamanți în considerarea distanței față de amplasamentul JET.
80 În ceea ce privește concediile plătite, trebuie să se ia act de acordul părților și să se țină seama de sumele primite de persoanele interesate pentru că au lucrat același număr de ore pe care le‑ar fi lucrat dacă ar fi fost agenți ai CEEA.
81 În legătură cu orele suplimentare, trebuie să se aplice, după cum au convenit părțile, o majorare de 10 % pe veniturile primite de persoanele interesate în calitatea lor de agenți contractuali, în măsura în care personalul CEEA din categoria A nu era plătit pentru orele suplimentare efectuate, spre deosebire de agenții contractuali, astfel cum era cazul reclamanților.
82 Cu privire la reclamanții încadrați în categoriile B sau C, se observă că pârâta nu susține că ar fi inexacte afirmațiile reclamanților potrivit cărora personalul CEEA din categoriile B și C nu primea o compensație financiară pentru orele suplimentare, ci una orară, care se dovedește imposibil de calculat. În această situație, se va considera că soluția cea mai potrivită este cea reținută de reclamanți, și anume aceea de a nu se lua în considerare orele suplimentare, nici pentru determinarea veniturilor primite de reclamanți în calitate de agenți contractuali, și nici pentru determinarea veniturilor pe care le‑ar fi putut primi în calitate de agenți temporari ai CEEA.
83 În consecință, Tribunalul trebuie să hotărască asupra venitului net pe care fiecare reclamant l‑ar fi putut primi în calitate de agent temporar în cursul perioadei pentru care se acordă despăgubiri și asupra celui pe care l‑a primit efectiv în calitate de agent contractual în cursul aceleiași perioade, conform principiilor menționate anterior privind avantajele conexe.
84 Prin urmare, cuantumul veniturilor nete primite de agenți, cuantumul veniturilor pe care ar fi trebuit să le primească în calitate de agenți temporari, cuantumul pierderii care rezultă din diferența dintre aceste două valori și cuantumul pierderii cumulate care rezultă din actualizarea acestui din urmă cuantum la data de 31 decembrie 1999 sunt cele care figurează în coloanele 1, respectiv 2, 3 și 4 din anexa 3 la prezenta hotărâre.
Cu privire la drepturile de pensie
– Argumentele părților
85 Reclamanții susțin că au dreptul la repararea prejudiciului cauzat de pierderea drepturilor de pensie și că acesta nu poate fi înlocuit de o indemnizație de plecare. Aceștia afirmă că cei mai mulți dintre ei au lucrat în cadrul JET pentru o perioadă mai mare decât cea de maximum cinci ani pe baza căreia trebuie calculată despăgubirea. Aceștia consideră că un mod potrivit pentru a determina drepturile de pensie este reprezentat de calcularea costului unei rente viagere echivalente cu pensia pe care ar fi primit‑o dacă s‑ar fi procedat în mod legal, și de luarea în considerare a părții din această sumă care corespunde perioadei pentru care se acordă despăgubiri.
86 Comisia susține că reclamanții nu pot pretinde decât o indemnizație de plecare din moment ce durata perioadei pentru care a fost angajată răspunderea Comunității ca urmare a faptului că nu i‑a recrutat pe reclamanți, care a dat naștere unei obligații de reparare a prejudiciului, a fost stabilită de Tribunal la maximum cinci ani. Acordarea de drepturi de pensie în considerarea faptului că anumiți reclamanți lucrau dinainte în cadrul JET, ceea ce ar presupune întemeierea pe contracte încheiate înainte de începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri, ar fi contrară limitării impuse de Tribunal.
– Aprecierea Tribunalului
87 Tribunalul a stabilit în hotărârea interlocutorie (punctul 167) că, pentru perioada petrecută în cadrul întreprinderii comune JET, prejudiciul produs reclamanților includea drepturile de pensie, care corespundeau diferenței între drepturile de pensie pe care persoanele interesate le‑ar fi dobândit dacă ar fi lucrat pentru proiectul JET în calitate de agenți temporari și drepturile de pensie pe care le dobândiseră în fapt în calitate de agenți contractuali.
88 Pe de altă parte, Tribunalul a considerat că despăgubirea trebuia să fie calculată pentru o perioadă care începea la data producerii efectelor celui mai vechi contract încheiat sau prelungit cu persoana interesată, această dată neputând fi anterioară cu mai mult de cinci ani datei prezentării Comisiei a cererii sale de despăgubiri, și se termina fie la data la care reclamantul în cauză a încetat să lucreze pentru proiectul JET, dacă această dată este anterioară datei de 31 decembrie 1999, la care s‑a terminat proiectul, fie la această din urmă dată, dacă a lucrat pentru proiectul JET până la finalul său (punctul 174 din hotărârea interlocutorie).
89 Din motivele citate mai sus rezultă fără dubiu că Tribunalul a recunoscut în mod expres dreptul reclamanților la repararea prejudiciului în ceea ce privește drepturile de pensie. Astfel, chiar dacă a limitat în prealabil admisibilitatea capetelor de cerere privind despăgubirile la o perioadă de maximum cinci ani în raport cu data cererii de despăgubire a fiecărui reclamant, Tribunalul nu a dedus de aici că acest element al despăgubirii ar trebui să fie înlocuit în toate cazurile cu o indemnizație de plecare. Interpretarea Comisiei în această privință nu poate fi, în consecință, reținută.
90 Într‑adevăr, astfel cum s‑a amintit la punctul 50 de mai sus, Tribunalul a stabilit, în hotărârea interlocutorie, că reclamanții ar fi trebuit să fie recrutați de la început cu contracte de agenți temporari și că nelegalitatea comisă a depășit ca durată perioada pentru care se acordă despăgubiri. Această constatare impune să se țină seama de faptul că reclamanții au putut să dobândească drepturi de pensie pentru toată perioada în cursul căreia fiecare dintre ei a lucrat în mod efectiv în cadrul JET, despăgubirea pentru aceste eventuale drepturi fiind, cu toate acestea, limitată la perioada pentru care se acordă despăgubiri.
91 În consecință, pentru stabilirea părții din despăgubire corespunzătoare drepturilor de pensie trebuie luată în considerare, pentru fiecare dintre reclamanți, data primei recrutări efective în cadrul JET, care poate fi, după caz, anterioară perioadei pentru care se acordă despăgubiri, despăgubirea fiind datorată pentru pierderea drepturilor de pensie aferente perioadei de maximum cinci ani care corespunde perioadei pentru care se acordă despăgubiri. Intervalul de maximum cinci ani menționat mai sus nu constituie, așadar, singura perioadă care dă naștere acestor drepturi. De fapt, perioada totală de angajare a fiecărui reclamant în cadrul JET este cea care îi conferă drepturile de pensie, drepturile corespunzătoare fiind apoi reduse proporțional cu perioada pentru care se acordă despăgubiri raportată la perioada totală de angajare, conform motivării citate anterior a hotărârii interlocutorii.
92 În plus, trebuie să se considere că despăgubirea datorată pentru drepturile de pensie nu poate fi inferioară valorii actuariale a fondului constituit în numele fiecărui reclamant prin contribuțiile lucrătorului și ale angajatorului pentru perioada de maximum cinci ani pentru care se acordă despăgubiri.
93 În schimb, în situația în care un reclamant nu ar fi putut în orice caz, în baza prevederilor statutare, să aibă dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, ci doar la o indemnizație de plecare, în special ca urmare a faptului că a lucrat în cadrul JET mai puțin de zece ani, o despăgubire pentru pierderea unei asemenea indemnizații, redusă proporțional cu durata perioadei pentru care se acordă despăgubiri raportată la perioada totală de angajare, constituie alternativa care trebuie în mod necesar să îi fie acordată conform motivării citate anterior a hotărârii interlocutorii. Din răspunsurile reclamanților la măsura de organizare a procedurii reiese că aceștia prezintă, în ultima formă a concluziilor lor, pentru aceia dintre ei care au lucrat mai puțin de zece ani în cadrul JET, o cerere privind acordarea unei indemnizații de plecare în locul drepturilor de pensie.
94 Circumstanțele invocate de Comisie nu repun în discuție considerațiile de mai sus.
95 Chiar dacă în Hotărârea din 17 mai 1990, Barber, C‑262/88 (Rec., p. I‑1889), Curtea a limitat efectele în timp ale interpretării date articolului 141 CE pentru motive imperative care țin de securitatea juridică și care se opun ca situațiile juridice care și‑au produs toate efectele juridice în trecut să fie repuse în discuție, această soluție nu pare pertinentă în speță.
96 Într‑adevăr, circumstanțele din speță, referitoare la despăgubirea pentru prejudiciile provocate prin nelegalități comise de Comisie față de reclamanți nu sunt comparabile cu cele din speța precedentă, care ridica o problemă de modificare retroactivă a sistemelor de pensii pe întreg teritoriul Comunității cu implicații financiare considerabile, fiind de adăugat că pârâta nu a invocat nicio considerație imperativă de interes general.
97 Pe de altă parte, afirmația Comisiei potrivit căreia, pentru perioada anterioară perioadei pentru care se acordă despăgubiri, nu ar fi existat un fond de pensii în cadrul JET, astfel că acordarea de drepturi de pensie reclamanților pentru această perioadă, anterioară, ar fi însemnat acordarea unui avantaj de care agenții CEEA angajați de JET nu au beneficiat, nu poate fi acceptată.
98 Din prevederile articolului 2 coroborate cu cele ale articolului 39 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (RAA), care se referă și la agenții CEEA, rezultă că agenții temporari au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau la o indemnizație de plecare în condițiile prevăzute de Statutul funcționarilor Comunităților Europene. Or, statutul JET anexat Deciziei 78/471/Euratom a Consiliului din 30 mai 1978 privind înființarea întreprinderii comune JET (JO L 151, p. 10), în versiunea sa relevantă pentru stabilirea drepturilor de pensie ale reclamanților, trimitea în mod expres, în articolul 8 alineatul (5), la Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene pentru personalul recrutat în calitate de agent temporar, cum ar fi trebuit să fie cazul reclamanților. Prin urmare, presupunând că în practică regimul prevăzut în textele aplicabile nu ar fi fost respectat pentru agenții CEEA angajați de JET, această situație regretabilă nu poate fi invocată de pârâtă în ceea ce privește stabilirea despăgubirii datorate reclamanților ca urmare a nelegalităților comise față de aceștia.
99 În plus, în condițiile în care reclamanții solicitau, încă din momentul introducerii acțiunii, în 2001, o despăgubire pentru pierderea drepturilor de pensie, iar hotărârea interlocutorie a admis în mod explicit principiul acordării unei asemenea despăgubiri, se observă că nu a fost probată de către Comisie exactitatea afirmației sale și nu au fost aduse precizări cu privire la dificultățile de ordin practic care ar putea să rezulte din aceasta.
100 Din cele de mai sus rezultă că despăgubirea reclamanților pentru pierderea drepturilor de pensie sau, dacă este cazul, a indemnizației de plecare este stabilită, conform motivelor de mai sus, astfel cum se indică în coloana 5 din anexa 3 la prezenta hotărâre. Pentru claritate, trebuie menționată în această rubrică indemnizația de șomaj la care au dreptul doi dintre reclamanți, astfel cum s‑a arătat la punctul 28 de mai sus.
Cu privire la totalul despăgubirii datorate fiecărui reclamant
101 Tribunalul a stabilit în hotărârea interlocutorie (punctul 167) că, pentru perioada petrecută în cadrul întreprinderii comune JET, prejudiciul produs reclamanților rezultă din diferența dintre remunerațiile, avantajele conexe și drepturile de pensie pe care persoanele interesate le‑ar fi primit sau dobândit dacă ar fi lucrat pentru proiectul JET în calitate de agenți temporari și remunerațiile, avantajele conexe și drepturile de pensie pe care le‑au primit sau dobândit efectiv în calitate de agenți contractuali.
102 Din cele de mai sus rezultă că va fi stabilit cuantumul definitiv al despăgubirii datorate fiecărui reclamant pentru repararea prejudiciului în cauză, la data de 31 decembrie 1999, care, în orice caz, încheie perioada pentru care se acordă despăgubiri, la suma totală indicată în coloana 6 din anexa 3 la prezenta hotărâre. Începând cu această dată, sumei respective i se va aplica o dobândă simplă cu rata de 5,25 %, astfel cum se indică la punctul 28 de mai sus, până la data plății efective a despăgubirii.
Cu privire la regimul fiscal al despăgubirilor reclamanților
103 Părțile au prezentat problemele care ar putea apărea, pe plan național, în cadrul executării prezentei hotărâri, datorită faptului că autoritățile fiscale din Regatul Unit și‑au exprimat intenția să impoziteze, dacă nu cuantumul principal al despăgubirilor, cel puțin dobânzile aferente despăgubirilor în cauză, contrar dispozițiilor hotărârii interlocutorii.
104 Trebuie amintit că Tribunalul a hotărât că, întrucât despăgubirea datorată fiecărui reclamant urmărește să compenseze pierderi salariale și pierderi ale beneficiilor conexe considerate ca fiind nete de impozit și întrucât este calculată, potrivit acelorași reguli, ținând seama de impozitul comunitar, această despăgubire trebuie să beneficieze de regimul fiscal aplicabil sumelor plătite de Comunități agenților lor, potrivit articolului 16 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile funcționarilor și agenților Comunităților Europene. Despăgubirea respectivă, considerată astfel ca fiind netă de impozit, nu ar putea fi supusă, în consecință, unor prelevări fiscale naționale. Nicio altă despăgubire complementară nu este, așadar, datorată cu titlu de compensare a unor astfel de prelevări (punctul 176 din hotărârea interlocutorie).
105 Din hotărârea interlocutorie rezultă că atât cuantumul principal al despăgubirii datorate fiecărui reclamant, cât și dobânzile aferente acesteia, care constituie costul timpului consumat pentru repararea prejudiciului persoanelor interesate și nu pot fi, așadar, disociate de cuantumul principal, nu ar putea fi, în nici un caz, supuse vreunei prelevări fiscale naționale care ar avea ca efect direct diminuarea reparării respectivului prejudiciu. În plus, astfel cum rezultă din hotărârea interlocutorie, Comunitatea nu ar putea fi obligată la plata către reclamanți a unei despăgubiri complementare, care nu ar avea legătură cu nelegalitățile constatate de Tribunal, pentru a compensa scăderea valorii despăgubirii care le rămâne în final persoanelor interesate ca urmare a unor decizii fiscale naționale, un asemenea transfer fiind echivalent cu alimentarea fără o cauză legitimă a bugetului unui stat membru.
106 Nefiind cazul să se pronunțe anticipat asupra eventualelor consecințe procedurale la care s‑ar expune într‑o asemenea situație statul membru implicat, a căror oportunitate ar trebui apreciată de către Comisie, Tribunalul nu poate decât să confirme deplina imunitate fiscală a despăgubirilor datorate reclamanților, atât a cuantumului principal, cât și a dobânzilor, față de prevederile naționale, imunitate care rezultă din motivarea hotărârii interlocutorii, care a dobândit autoritate de lucru judecat, astfel cum s‑a indicat la punctele 26 și 28 de mai sus.
Cu privire la cheltuielile de judecată
Argumentele părților
107 Reclamanții, care solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 87 din Regulamentul de procedură, invocă faptul că, deși Tribunalul a limitat perioada pentru care se acordă despăgubiri, aceștia nu au căzut în pretenții cu privire la un capăt de cerere, iar cheltuielile lor nu sunt proporționale cu perioada pentru care se acordă despăgubiri.
108 Comisia susține că reclamanții nu pot pretinde că au câștigat procesul din moment ce au căzut în pretenții cu privire la una dintre problemele esențiale, și anume prescripția, ceea ce a avut ca efect reducerea de 5 sau de 6 ori a pretențiilor inițiale ale acestora. Observând că Tribunalul a consacrat acestei probleme aproape jumătate din hotărârea interlocutorie, Comisia consideră că o posibilă abordare ar fi aceea de a o obliga doar la plata a jumătate din cheltuielile de judecată ale reclamanților.
Aprecierea Tribunalului
109 Trebuie amintit că punctul 4 din dispozitivul hotărârii interlocutorii a dispus soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.
110 Din articolul 88 din Regulamentul de procedură, care este aplicabil în speță, rezultă că, din moment ce litigiul a fost examinat în cadrul contenciosului referitor la litigiile dintre Comunitate și agenții acesteia (punctul 54 din hotărârea interlocutorie), în acest context, cheltuielile efectuate de către instituții rămân în sarcina acestora, fără a aduce atingere prevederilor articolului 87 alineatul (3) al doilea paragraf.
111 În temeiul articolului 87 alineatul (3) din regulamentul menționat, Tribunalul poate să repartizeze cheltuielile de judecată sau poate decide ca fiecare parte să suporte propriile cheltuieli în cazul în care părțile cad în pretenții cu privire la unul sau mai multe capete de cerere sau pentru motive excepționale.
112 În plus, articolul 87 alineatul (4) din același regulament prevede că statele membre și instituțiile care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată.
113 Trebuie subliniat că rezultă atât din dispozitivul hotărârii interlocutorii, cât și din motivele pe care este fundamentată aceasta că reclamanții au obținut, în esență, admiterea capetelor de cerere pe care le formulaseră. Într‑adevăr, Tribunalul a recunoscut dreptul la repararea prejudiciului financiar pe care fiecare dintre reclamanți l‑a suferit ca urmare a faptului că nu a fost recrutat în calitate de agent temporar al Comunităților pentru exercitarea activității în cadrul întreprinderii comune JET. Astfel, afirmația pârâtei că Tribunalul a limitat perioada pentru care se acordă despăgubiri nu înlătură nicidecum recunoașterea deplină a răspunderii Comunității pentru nelegalitatea comisă, care a fost constatată pentru întreaga perioadă în cursul căreia reclamanții au lucrat pentru JET.
114 Trebuie subliniat, de asemenea, că, deși aceștia din urmă au căzut parțial în pretenții în ceea ce privește cererile de despăgubire, în măsura în care Tribunalul nu a admis totalitatea sumelor solicitate pentru prejudiciul în cauză, nu este mai puțin adevărat că toți reclamanții obțin o despăgubire superioară celei pe care Comisia era dispusă să o acorde (a se vedea Hotărârea Curții Mulder și alții/Consiliul și Comisia, citată anterior, punctele 363-365).
115 În aceste condiții, trebuie să se decidă că, pentru întregul proces desfășurat în fața Tribunalului, Comisia va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele ale reclamanților, iar Consiliul, intervenient, va suporta propriile cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera întâi)
declară și hotărăște:
1) Comisia este obligată la plata către fiecare reclamant a unei despăgubiri corespunzătoare sumei indicate pentru fiecare dintre aceștia în coloana 6 din anexa 3 la prezenta hotărâre.
2) Acestei sume i se va aplica o dobândă cu rata de 5,25 % începând de la 31 decembrie 1999 până la plata efectivă.
3) Comisia va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de reclamanți pe parcursul întregului proces desfășurat în fața Tribunalului.
4) Consiliul va suporta propriile cheltuieli de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 12 iulie 2007.
Anexa 1
Lista reclamanților (95)
Ashby Keith
Ashman Mark
Atkins Geoff
Austin Yvonne
Bainbridge Neville
Baker R.
Barlow Ian
Boyce Terry
Bracey Robert
Brown Brian C.
Browne Mike
Bruce James
Butler Neil
Carman Paul
Clapinson Roy
Clay Royce
Downes Derek
Evans Graham
Evans Jim
Gallagher Tony
Gear David
Gedney John
Grey David
Grieveson Barry
Haist Bernhard
Hamilton David
Handley Ray
Harrison Roy
Hart Michael
Haydon Phillip
Hayward Ivor
Hopkins Mark
Howard Keith
Howarth Peter
Hume Cyril
Jones Eifion
Jones Glyn
Lawler Andrew
MacMillan Gordon
Martin Peter
May Christopher
May Derek
Merrigan Ian
Middleton Richard
Mills Simon
Musselwhite Ray
Napper Tim
Nicholls Keith
Organ Mike
Page Robert
Parry Dai
Parsons Bill
Pledge Derek
Potter Tim R.
Preece Geoff
Price Tom
Richardson Steve
Rivers-Playle Shirley
Rolfe Alan
Russell Michael
Sanders Stephen
Sanders Stephen. G
Scott Stephen
Shaw John
Sibbald Michael R.
Skinner Nigel
Smith Paul. G
Smith Tracey
Spelzini Tony
Stafford-Allen Robin
Stagg Robin
Stanley Graham
Starkey David
Sutton Dave
Tait John
Taylor Michael E.
Tigwell Paul
Toft George
Tulloch Jim
Twynam Pat
Walden Tony
Walker Martin
Wallace Norman
Walsh Patrick
Watkins Peter
Way Mike
West Alan
Whitby Andy
Wijetunge Srilal P.
Willis Brian L.
Wilson David. J
Wilson David. W
Wright Julie
Yorkshades John
Young David
Anexa 2
Numele reclamanților | Începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri | Gradul și treapta la începutul perioadei pentru care se acordă despăgubiri |
Ashby | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Ashman | 1 ianuarie 1995 | B 2/2 |
Atkins | 1 ianuarie 1995 | A 6/1 |
Austin | 1 ianuarie 1995 | C 2/3 |
Bainbridge | 1 iunie 1995 | A 6/2 |
Baker | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Barlow | 1 ianuarie 1995 | B 1/2 |
Boyce | 1 ianuarie 1995 | B 2/1 |
Bracey | 12 ianuarie 1995 | B 1/6 |
BrownB | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
BrowneM | 1 februarie 1995 | A 5/8 |
Bruce | 1 februarie 1995 | B 2/4 |
Butler | 1 ianuarie 1995 | B 3/4 |
Carman | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Clapinson | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Clay | 1 ianuarie 1995 | B 1/7 |
Downes | 1 ianuarie 1995 | B 2/3 |
EvansG | 1 ianuarie 1995 | B 1/5 |
EvansJ | 1 ianuarie 1995 | B 1/5 |
Gallagher | 1 mai 1995 | B 1/8 |
Gear | 2 iulie 1995 | B 4/4 |
Gedney | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Grey | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Grieveson | 1 noiembrie 1995 | B 2/1 |
Haist | 1 ianuarie 1995 | A 6/3 |
Hamilton | 1 ianuarie 1995 | A 6/2 |
Handley | 1 ianuarie 1995 | B 2/1 |
Harrison | 1 martie 1995 | B 2/1 |
Hart | 31 martie 1995 | B 2/4 |
Haydon | 1 august 1995 | B 1/2 |
Hayward | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Hopkins | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Howard | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Howarth | 1 ianuarie 1995 | B 2/4 |
Hume | 1 aprilie 1997 | B 2/2 |
JonesE | 1 aprilie 1995 | B 1/2 |
JonesG | 1 mai 1995 | B 1/4 |
Lawler | 3 mai 1995 | A 5/3 |
MacMillan | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Martin | 1 ianuarie 1995 | B 1/2 |
MayC | 1 august 1995 | B 3/4 |
MayD | 18 aprilie 1995 | B 2/3 |
Merrigan | 1 mai 1995 | B 3/4 |
Middleton | 6 martie 1995 | A 5/1 |
Mills | 1 mai 1995 | A 5/8 |
Musselwhite | 1 ianuarie 1995 | B 2/1 |
Napper | 1 ianuarie 1995 | B 2/1 |
Nicholls | 1 ianuarie 1995 | B 1/3 |
Page | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Parry | 1 ianuarie 1995 | B1/3 |
Parsons | 1 mai 1995 | A 5/4 |
Pledge | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Potter | 1 ianuarie 1995 | B 1/3 |
Preece | 19 iunie 1995 | B 4/2 |
Price | 1 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Richardson | 1 martie 1995 | B 2/3 |
Rivers-Playle | 1 aprilie 1996 | D 3/2 |
Rolfe | 1 februarie 1995 | A 4/8 |
Russell | 1 martie 1995 | B 1/3 |
SandersS | 1 aprilie 1995 | B 3/2 |
SandersSG | 1 ianuarie 1995 | A 5/4 |
Scott | 6 ianuarie 1995 | B 3/4 |
Shaw | 1 februarie 1995 | B 1/4 |
Skinner | 1 mai 1995 | B 2/2 |
SmithPG | 1 mai 1995 | B 1/2 |
SmithT | 1 ianuarie 1995 | B 3/3 |
Spelzini | 1 ianuarie 1995 | B 2/4 |
Stafford-Allen | 1 aprilie 1995 | A 5/3 |
Stagg | 1 iunie 1995 | A 5/6 |
Stanley | 1 aprilie 1995 | B 4/3 |
Starkey | 1 ianuarie 1995 | A 6/2 |
Sutton | 1 ianuarie 1995 | B 3/4 |
Tait | 1 noiembrie 1995 | B 1/4 |
Taylor | 1 aprilie 1995 | B 2/2 |
Tigwell | 1 ianuarie 1995 | B 1/5 |
Toft | 1 ianuarie 1995 | B 2/4 |
Tulloch | 1 iunie 1995 | B 2/1 |
Twynam | 1 ianuarie 1995 | A 5/8 |
Walden | 1 ianuarie 1995 | A 5/7 |
Walker | 1 ianuarie 1995 | B 2/2 |
Wallace | 1 ianuarie 1995 | B 3/4 |
Walsh | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Watkins | 1 ianuarie 1995 | B 1/8 |
Way | 1 ianuarie 1995 | B 1/5 |
West | 1 octombrie 1995 | B 3/4 |
Whitby | 1 ianuarie 1995 | B 2/4 |
Wijetunge | 1 ianuarie 1995 | B 1/3 |
Willis | 1 ianuarie 1995 | B 2/2 |
WilsonDJ | 1 mai 1995 | A 5/4 |
WilsonDW | 1 aprilie 1995 | B 3/3 |
Wright | 1 ianuarie 1995 | C 1/6 |
Yorkshades | 31 iulie 1995 | B 2/1 |
Young | 16 ianuarie 1995 | B 1/4 |
Anexa 3
Numele reclamanților | Totalul veniturilor nete primite în calitate de agent contractual (1) Venituri naționale (GBP) | Totalul veniturilor nete ale unui agent temporar echivalent (2) Venituri comunitare (GBP) | Diferența: Pierderea netă simplă (3 = 2-1) (GBP) | Diferența: Pierderea netă cumulată (4 = 3 actualizată la 31 decembrie 1999) (GBP) | Pierderea pensiei pentru limită de vârstă (sau indemnizația de plecare) +, acolo unde este cazul, indemnizația de șomaj (5) (GBP) | Pierderea totală la 31 decembrie 1999 (6 = 4 + 5) (GBP) |
Ashby | 130 241 | 221 535 | 91 294 | 100 375 | 192 027 | 292 401 |
Ashman | 74 905 | 166 244 | 91 339 | 99 773 | 43 647 | 143 420 |
Atkins | 139 741 | 238 403 | 98 662 | 107 830 | 48 050 | 155 880 |
Austin | 56 991 | 126 224 | 69 233 | 76 018 | 31 194 | 107 211 |
Bainbridge | 86 407 | 161 292 | 74 885 | 83 289 | 15 557 | 98 846 |
Baker | 141 265 | 240 123 | 98 858 | 109 525 | 177 809 | 287 334 |
Barlow | 124 685 | 230 699 | 106 014 | 116 339 | 52 718 | 169 057 |
Boyce | 85 014 | 176 158 | 91 145 | 99 873 | 124 135 | 224 007 |
Bracey | 82 044 | 206 021 | 123 976 | 135 884 | 163 221 | 299 105 |
BrownB | 132 086 | 299 845 | 167 759 | 185 165 | 184 781 | 369 946 |
BrowneM | 197 775 | 290 026 | 92 250 | 103 268 | 136 666 | 239 935 |
Bruce | 96 829 | 273 189 | 176 360 | 192 718 | 60 556 | 253 274 |
Butler | 79 686 | 173 660 | 93 974 | 103 308 | 79 778 | 183 085 |
Carman | 145 150 | 233 290 | 88 140 | 97 480 | 152 453 | 249 933 |
Clapinson | 121 921 | 218 248 | 96 327 | 106 541 | 203 431 | 309 973 |
Clay | 129 801 | 265 631 | 135 830 | 150 347 | 158 431 | 308 779 |
Downes | 117 129 | 210 762 | 93 632 | 102 374 | 121 201 | 223 575 |
EvansG | 73 566 | 248 627 | 175 061 | 192 018 | 141 165 | 333 184 |
EvansJ | 125 013 | 286 433 | 161 419 | 177 490 | 158 431 | 335 921 |
Gallagher | 108 878 | 238 044 | 129 166 | 141 649 | 179 225 | 320 874 |
Gear | 62 054 | 165 185 | 103 131 | 111 768 | 34 077 | 145 845 |
Gedney | 111 391 | 201 693 | 90 302 | 99 087 | 164 593 | 263 680 |
Grey | 131 095 | 261 486 | 130 391 | 144 034 | 184 781 | 328 815 |
Grieveson | 89 710 | 165 150 | 75 440 | 81 096 | 36 386 | 117 483 |
Haist | 137 162 | 270 098 | 132 936 | 145 846 | 54 146 | 199 992 |
Hamilton | 68 752 | 137 679 | 68 928 | 76 973 | 20 429 + 9 254 | 106 657 |
Handley | 99 803 | 210 536 | 110 733 | 120 698 | 45 181 | 165 879 |
Harrison | 69 257 | 174 519 | 105 262 | 114 884 | 147 207 | 262 091 |
Hart | 78 363 | 224 136 | 145 772 | 158 112 | 153 615 | 311 727 |
Haydon | 80 000 | 207 028 | 127 027 | 138 023 | 48 130 | 186 153 |
Hayward | 131 015 | 258 144 | 127 129 | 140 446 | 184 781 | 325 227 |
Hopkins | 65 486 | 125 416 | 59 929 | 69 620 | 32 412 | 102 031 |
Howard | 99 629 | 237 913 | 138 283 | 152 547 | 211 408 | 363 955 |
Howarth | 79 800 | 220 085 | 140 285 | 154 223 | 109 733 | 263 956 |
Hume | 52 126 | 121 377 | 69 251 | 72 243 | 24 015 | 96 258 |
JonesE | 59 227 | 192 238 | 133 011 | 145 101 | 129 770 | 274 871 |
JonesG | 71 500 | 249 345 | 177 845 | 193 568 | 165 605 | 359 173 |
Lawler | 68 730 | 128 743 | 60 012 | 69 116 | 65 862 | 134 978 |
MacMillan | 121 329 | 212 844 | 91 515 | 100 689 | 92 142 | 192 831 |
Martin | 130 727 | 216 603 | 85 876 | 94 741 | 162 412 | 257 153 |
MayC | 104 466 | 138 630 | 34 163 | 36 835 | 77 944 | 114 779 |
MayD | 74 803 | 178 980 | 104 178 | 113 695 | 57 332 | 171 027 |
Merrigan | 108 107 | 182 196 | 74 089 | 80 117 | 97 918 | 178 035 |
Middleton | 172 567 | 232 437 | 59 869 | 64 880 | 57 815 | 122 695 |
Mills | 177 809 | 242 033 | 64 224 | 71 667 | 178 566 | 250 233 |
Musselwhite | 111 539 | 227 126 | 115 587 | 127 577 | 158 254 | 285 831 |
Napper | 67 017 | 201 685 | 134 667 | 147 989 | 36 436 | 184 425 |
Nicholls | 79 159 | 207 443 | 128 284 | 141 468 | 61 434 | 202 902 |
Page | 91 825 | 241 553 | 149 728 | 163 731 | 149 503 | 313 234 |
Parry | 99 210 | 223 866 | 124 655 | 136 539 | 149 110 | 285 649 |
Parsons | 155 422 | 271 874 | 116 452 | 127 752 | 177 524 | 305 276 |
Pledge | 111 220 | 212 844 | 101 624 | 111 105 | 206 944 | 318 049 |
Potter | 29 665 | 48 297 | 18 632 | 22 329 | 6 699 | 29 027 |
Preece | 72 369 | 88 576 | 16 208 | 18 058 | 17 997 | 36 055 |
Price | 119 511 | 195 068 | 75 556 | 83 455 | 88 421 + 20 404 | 192 280 |
Richardson | 124 313 | 188 507 | 64 194 | 69 610 | 53 133 | 122 743 |
Rivers-Playle | 29 747 | 69 948 | 40 202 | 42 969 | 14 812 | 57 782 |
Rolfe | 247 601 | 390 887 | 143 286 | 158 212 | 228 949 | 387 161 |
Russell | 68 108 | 208 170 | 140 062 | 153 428 | 144 140 | 297 568 |
SandersS | 115 996 | 157 096 | 41 101 | 44 627 | 37 137 | 81 764 |
SandersSG | 146 352 | 315 672 | 169 320 | 185 733 | 67 780 | 253 513 |
Scott | 66 865 | 169 720 | 102 854 | 113 622 | 120 030 | 233 653 |
Shaw | 79 404 | 217 076 | 137 672 | 150 933 | 220 231 | 371 165 |
Skinner | 124 852 | 213 489 | 88 637 | 96 115 | 98 200 | 194 315 |
SmithPG | 125 770 | 177 863 | 52 094 | 56 457 | 123 707 | 180 164 |
SmithT | 79 341 | 169 426 | 90 086 | 99 297 | 87 930 | 187 227 |
Spelzini | 86 280 | 201 903 | 115 624 | 126 833 | 107 642 | 234 476 |
Stafford-Allen | 50 407 | 140 309 | 89 902 | 97 751 | 21 152 | 118 903 |
Stagg | 117 358 | 258 629 | 141 270 | 153 397 | 150 142 | 303 540 |
Stanley | 90 323 | 134 101 | 43 778 | 47 436 | 33 512 | 80 948 |
Starkey | 166 303 | 212 171 | 45 868 | 50 027 | 151 261 | 201 289 |
Sutton | 36 813 | 108 580 | 71 767 | 81 219 | 15 734 | 96 953 |
Tait | 121 790 | 173 160 | 51 370 | 55 094 | 168 898 | 223 992 |
Taylor | 68 819 | 180 446 | 111 627 | 121 505 | 101 894 | 223 399 |
Tigwell | 133 215 | 266 550 | 133 335 | 146 385 | 155 414 | 301 799 |
Toft | 62 458 | 210 341 | 147 883 | 162 114 | 144 078 | 306 192 |
Tulloch | 61 440 | 112 213 | 50 773 | 56 835 | 115 114 | 171 948 |
Twynam | 115 388 | 272 347 | 156 960 | 173 380 | 236 393 | 409 774 |
Walden | 135 796 | 282 686 | 146 890 | 161 689 | 202 683 | 364 372 |
Walker | 84 893 | 231 965 | 147 072 | 161 465 | 48 402 | 209 867 |
Wallace | 64 766 | 147 993 | 83 227 | 91 230 | 38 838 | 130 068 |
Walsh | 131 125 | 240 123 | 108 998 | 120 805 | 184 781 | 305 586 |
Watkins | 132 413 | 240 123 | 107 710 | 119 396 | 215 513 | 334 910 |
Way | 142 667 | 278 237 | 135 569 | 149 648 | 164 644 | 314 291 |
West | 59 445 | 151 241 | 91 796 | 99 443 | 71 839 | 171 281 |
Whitby | 107 244 | 243 356 | 136 113 | 148 728 | 134 396 | 283 123 |
Wijetunge | 111 181 | 239 653 | 128 472 | 140 345 | 198 970 | 339 315 |
Willis | 124 289 | 184 913 | 60 624 | 66 216 | 120 376 | 186 592 |
WilsonDJ | 130 907 | 250 709 | 119 802 | 130 596 | 143 676 | 274 272 |
WilsonDW | 112 222 | 181 198 | 68 976 | 75 234 | 37 918 | 113 152 |
Wright | 72 261 | 164 076 | 91 815 | 100 891 | 85 607 | 186 498 |
Yorkshades | 126 132 | 196 207 | 70 075 | 75 609 | 113 137 | 188 746 |
Young | 140 516 | 247 755 | 107 240 | 117 362 | 65 253 | 182 615 |