Acțiune introdusă la 15 decembrie 2010 - Quimitécnica.com și de Mello/Comisia

(Cauza T-564/10)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamante: Quimitécnica.com - Comércio e Indústria (Lordelo, Portugalia) și José de Mello - Sociedade Gestora de Participações Sociais, SA (Lisabona, Portugalia) (reprezentant: J. Calheiros, advogado)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile reclamantelor

Anularea în parte, în temeiul articolului 264 TFUE, a deciziei nr. BUDG/C5/MG s737983 a contabilului Comisiei din 8 octombrie 2010, în măsura în care prin aceasta se solicită ca garanția financiară impusă să fie emisă de o bancă ce a primit ratingul "AA" pe termen lung;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate, reclamantele invocă următoarele motive:

Primul motiv al acțiunii, întemeiat pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură: nemotivarea deciziei adoptate la 8 octombrie 2010

În cadrul acestui motiv, reclamantele susțin că:

în temeiul articolului 296 TFUE, toate actele, inclusiv deciziile, trebuie să fie motivate; decizia din 8 octombrie 2010 nu conține nicio motivare privind obligația referitoare la ratingul băncii care emite garanția;

având în vedere nivelul ratingului impus, o asemenea motivare ar fi fost necesară, cu atât mai mult cu cât, fiind vorba de exercitarea unei competențe discreționare, obligația de motivare este mai strictă decât cea solicitată în cazul în care se exercită o competență nediscreționară;

pe de altă parte, decizia nu invocă nicio normă de drept al Uniuni (nici măcar vreo normă cu caracter intern) pe care să se poată întemeia obligația menționată; având în vedere că decizia nu este motivată, aceasta ar trebui să fie anulată în această privință.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatului: principiul proporționalității

În cadrul acestui motiv, reclamantele susțin că:

în temeiul articolului 85 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 4, p., 3), pentru acordarea unei prelungiri a termenului de plată, "pentru protejarea drepturilor Comunității, debitorul depune o garanție financiară, acceptată de contabilul instituției, care acoperă creanța exigibilă, atât capitalul, cât și dobânda"; prin urmare, interesele care se intenționează a fi protejate prin intermediul constituirii acestei garanții sunt drepturile Comunităților, mai precis, dreptul de a primi sumele datorate;

o garanție plătibilă la prima cerere, având caracteristicile solicitate de Comisie și emisă de către o instituție de credit reprezintă o formă adecvată și proporțională de garantare a plății sumelor datorate; astfel, sistemul judiciar portughez în general, asemănător sistemelor judiciare ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene, acceptă cu efectele cele mai largi constituirea unei garanții bancare, inclusiv pentru suspendarea executării hotărârilor judecătorești;

în speță, garanția propusă de reclamante, care nu a fost acceptată de către Comisie, urma să fie emisă de Banco Comercial Português S.A., instituție de credit cu sediul în Uniunea Europeană supusă normelor de supraveghere stabilite chiar de instituțiile Uniunii; prin urmare, nimic nu pare să justifice ca, pentru apărarea drepturilor Comunităților, să se refuze acordarea posibilității ca banca respectivă să emită garanția sau să se impună emiterea acesteia de o bancă cu rating "AA" pe termen lung;

în plus, există o împrejurare conjuncturală de notorietate publică în sensul că ratingul băncilor portugheze a fost recent afectat ca urmare a modificării ratingului Republicii Portugheze; în acest fel, în momentul de față nu există nicio bancă cu sediul în Portugalia care să îndeplinească criteriile de rating ("AA" pe termen lung) impuse prin decizia Comisiei;

rezultă că decizia Comisiei încalcă criteriul necesității (care constituie un aspect important al principiului proporționalității), având în vedere că, dintre toate modalitățiile existente, aceasta a optat pentru aceea care în conjunctura actuală se dovedește a prejudicia cel mai mult interesele reclamantelor;

prin urmare, există o disproporție flagrantă între condiția impusă de Comisie (garanție emisă de o bancă europeană cu rating "AA" pe termen lung) și obiectivul care se pretinde a fi urmărit (protecția dreptului Comisiei la plata sumelor datorate), motiv pentru care decizia Comisiei ar trebui să fie anulată în această privință.

____________