Language of document : ECLI:EU:T:2012:345

Cauza T‑86/08

Republica Elenă

împotriva

Comisiei Europene

„FEOGA — Secțiunea «Garantare» — Cheltuieli excluse de la finanțare — Fructe și legume — Dezvoltare rurală — Nerespectarea termenelor de plată — Executarea unei hotărâri a Curții — Autoritate de lucru judecat — Termenul de 24 de luni — Principiul proporționalității”

Sumarul hotărârii

1.      Agricultură — FEOGA — Închiderea conturilor — Limitare a refuzului de finanțare — Termen de 24 de luni — Anularea deciziei de refuz — Reluarea procedurii de închidere a conturilor — Nouă corecție financiară referitoare la cheltuielile efectuate în ultimele 24 de luni anterioare notificării către statul membru a rezultatelor verificărilor — Admisibilitate

[Regulamentul nr. 729/70 al Consiliului, art. 5 alin. (2) lit. (b) al cincilea paragraf]

2.      Curtea de Justiție — Hotărâri — Interpretare a normelor de drept — Aplicare în cazul raporturilor juridice care au luat naștere și s‑au constituit anterior pronunțării

3.      Acte ale instituțiilor — Motivare — Obligație — Conținut — Decizie referitoare la închiderea conturilor în privința cheltuielilor finanțate de FEOGA

(art. 253 CE)

4.      Agricultură — FEOGA — Închiderea conturilor — Refuzul de a acoperi cheltuielile care rezultă din neregularitățile de aplicare a reglementării comunitare — Contestarea de către statul membru vizat — Sarcina probei — Repartizare între Comisie și statul membru

5.      Agricultură — FEOGA — Închiderea conturilor — Evaluarea cheltuielilor care trebuie excluse de la finanțarea comunitară — Comunicare ulterioară comunicării rezultatelor verificărilor și discuțiilor cu statul membru

[Regulamentul nr. 1663/95 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2245/1999, art. 8 alin. (1)]

1.      Dreptul Uniunii nu se opune reluării procedurii de închidere a conturilor în ipoteza în care ar fi fost anulată decizia Comisiei intervenită la încheierea acestei proceduri, de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). Articolul 5 alineatul (2) litera (c) al cincilea paragraf din Regulamentul nr. 729/70 privind finanțarea politicii agricole comune nu poate împiedica reluarea procedurii de închidere a conturilor, în condițiile în care, după anularea deciziei menționate, noua corecție financiară aplicată de Comisie privește de asemenea cheltuielile efectuate în cursul celor 24 de luni care au precedat notificarea către statul membru vizat a rezultatelor verificărilor.

(a se vedea punctul 40)

2.      Interpretarea pe care instanța Uniunii o dă unei norme a dreptului Uniunii clarifică și precizează, dacă este nevoie, semnificația și conținutul acestei norme, astfel cum aceasta trebuie sau ar fi trebuit înțeleasă și aplicată din momentul intrării sale în vigoare. Rezultă că norma astfel interpretată poate și trebuie să fie aplicată chiar și unor raporturi juridice născute și constituite anterior hotărârii. Un stat membru nu se poate prevala, așadar, de împrejurarea că o hotărâre prin care Curtea a interpretat articolul 8 din Regulamentul nr. 1663/95 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 729/70 în ceea ce privește procedura de închidere a conturilor FEOGA, secțiunea „Garantare”, este ulterioară acțiunii introduse de acest stat membru într‑o altă cauză pentru a justifica faptul că nu putea invoca un motiv întemeiat pe această interpretare în cadrul acțiunii menționate. Abținându‑se să invoce acest motiv în cadrul procedurii în care s‑a pronunțat hotărârea de anulare în acea cauză, deși avea posibilitatea să o facă, statul membru s‑a privat de orice posibilitate de a o invoca ulterior, după expirarea termenului de introducere a acțiunii. În consecință, a permite unui stat membru să invoce o obiecție referitoare la un act de procedură care nu a fost afectat de anularea unei decizii pentru a contesta o decizie ulterioară adoptată în urma procedurii care, în parte, este cea în urma căreia fusese adoptată decizia anulată, deși nimic nu îl împiedica să o invoce în fața Curții în cadrul procedurii în care s‑a pronunțat hotărârea de anulare, ar însemna să i se permită să încalce termenul de introducere a acțiunii împotriva deciziei anulate.

(a se vedea punctele 48‑50, 52 și 53)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 60 și 104)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 72, 73, 114 și 115)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 86 și 87)