Language of document :

Acțiune introdusă la 29 ianuarie 2014 – Iran Insurance/Consiliul

(Cauza T-63/14)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Iran Insurance Company (Teheran, Iran) (reprezentant: D. Luff, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea alineatului (2) din anexa la Decizia 2013/661/PESC a Consiliului din 15 noiembrie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 306, p. 18);

anularea alineatului (2) din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1154/2013 al Consiliului din 15 noiembrie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 306, p. 3);

declararea articolului 20 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2010/413/PESC a Consiliului1 , astfel cum a fost modificat prin articolul 1 alineatul (7) din Decizia Consiliului 2012/35/PESC2 din 23 ianuarie 2012, precum și a articolului 23 alineatul (2) litera (d) și a articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul 267/20123 din 23 martie 2012, drept inaplicabile reclamantei;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Primul motiv, potrivit căruia includerea pe listă a Iran Insurance Company este nejustificată. Reclamanta a negat clar că ar fi furnizat sprijin financiar guvernului iranian. De asemenea, reclamanta nu a furnizat sprijin nuclear Iranului. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 20 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2010/413/PESC a Consiliului [astfel cum a fost modificat prin articolul 1 alineatul (7) din Decizia 2012/35/PESC a Consiliului din 23 ianuarie 2012, prin articolul 1 alineatul (8) din Decizia 2012/635/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 și prin articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012] și nici condițiile prevăzute la articolul 23 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului [astfel cum a fost modificat prin articolul 1 alineatul (11) din Regulamentul 1263/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012].

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că prin sancționarea Iran Insurance Company pentru simplul fapt că este o societate de stat, Consiliul a discriminat-o pe reclamantă față de alte societăți iraniene cu capital de stat, care nu sunt sancționate. Procedând astfel, Consiliul a încălcat principiile egalității, nediscriminării și bunei administrări.

Al treilea motiv, întemeiat pe motivarea necorespunzătoare de către Consiliu a deciziei sale de a menține reclamanta pe lista entităților sancționate. Referindu-se la „impactul măsurilor în contextul obiectivelor politice ale Uniunii”, acesta a omis să specifice tipul de impact la care se referă și cum li s-ar putea atribui acestor măsuri un astfel de impact.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că prin menținerea reclamantei pe lista societăților sancționate, Consiliul a abuzat de puterile sale. Consiliul a refuzat practic să se conformeze Hotărârii Tribunalului pronunțate în cauza T-12/11. Consiliul a subminat edificiul instituțional al Uniunii Europene și dreptul reclamantei de a pretinde și obține respectarea drepturilor sale. De asemenea, Consiliul s-a eschivat de la răspunderea și obligațiile care îi revin în conformitate cu Decizia 2013/661/PESC a Consiliului din 15 noiembrie 2013 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1154/2013 al Consiliului din 15 noiembrie 2013, precizate clar Consiliului de către Curte în hotărârea acesteia menționată anterior.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Consiliu a principiului așteptărilor legitime, prin nerespectarea unei hotărâri a Curții, pronunțată într-o cauză în care Consiliul se opunea reclamantei și pe care acesta a pierdut-o, prin nerespectarea a însuși raționamentului și a motivării hotărârii, prin săvârșirea unei erori de fapt referitoare la activitatea reclamantei și rolul său prezumat față de guvernul iranian, prin neefectuarea unor investigații minime cu privire la rolul și la activitatea efectivă a reclamantei în Iran, în condițiile în care acestea au fost indicate de Curte drept un aspect important al regimului sancționator al Uniunii Europene împotriva Iranului, precum și prin menținerea sancțiunilor după 20 ianuarie 2014, dată la care Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru desfășurarea de activități generatoare de venituri în Iran, întrucât se consideră că Iranul nu mai este implicat în activități de proliferare nucleară.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Consiliu a principiului proporționalității.

____________

1 Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39).

2 Decizia 2012/35/PESC a Consiliului din 23 ianuarie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 19, p. 22).

3 Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1).