Cauza T‑512/09

Rusal Armenal ZAO

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

„Dumping – Importuri de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și China – Aderarea Armeniei la OMC – Statut de întreprindere care funcționează în condiții de economie de piață – Articolul 2 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 – Compatibilitate cu acordul antidumping – Articolul 277 TFUE”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a doua extinsă) din 5 noiembrie 2013

1.      Acorduri internaționale – Acord de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului – GATT din 1994 – Imposibilitatea de a invoca acordurile OMC pentru a contesta legalitatea unui act al Uniunii – Excepții – Act al Uniunii care urmărește să le asigure executarea sau care se referă la acestea în mod expres și precis

(art. 263 primul paragraf TFUE; Acordul general pentru tarife și comerț din 1994; Regulamentul nr. 384/96 al Consiliului)

2.      Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Importuri provenind de la un alt membru al OMC – Obligația țării importatoare de a aplica norme compatibile cu articolele 2.1 și 2.2 din acordul antidumping – Excepții – Articolul 2.7 din acest acord și alineatul (1) al articolului VI din GATT 1994 – Dispoziții cuprinse în instrumentele de aderare la OMC a țării exportatoare

[Acordul general pentru tarife și comerț din 1994, art. VI.1; Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994, art. 2.1, 2.2 și 2.7; Regulamentul nr. 384/96 al Consiliului, art. 2 alin. (7)]

3.      Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Importuri care provin din țări care nu au economie de piață – Lista țărilor considerate lipsite de economie de piață, cuprinsă în nota de subsol inserată la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul nr. 384/96 – Țări care au aderat la OMC și care figurează încă pe lista menționată – Neaplicarea metodologiei țării terțe cu economie de piață

[art. 277 TFUE; Acordul general pentru tarife și comerț din 1994, art. VI.1; Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994, art. 2.1 și 2.2; Regulamentul nr. 384/96 al Consiliului, art. 2]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 36)

2.      Normele stabilite la articolele 2.1 și 2.2 din Acordul privind aplicarea articolului VI din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994 (acordul antidumping) privind valoarea normală, care pun în aplicare prevederile alineatului (1) al articolului VI din Acordul general pentru tarife și comerț (GATT), sunt aplicabile în afara cazului în care sunt prevăzute excepții de la aceste norme în acordul antidumping însuși, în GATT, cum ar fi a doua dispoziție suplimentară referitoare la alineatul (1) al articolului VI din GATT, sau în instrumentele de aderare la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a unui membru al acestei organizații. În consecință, un membru al OMC nu are dreptul, în raport cu articolul VI din GATT și cu acordul antidumping, de a aplica importurilor provenind dintr‑un alt membru al OMC o metodă de calculare a valorii normale care se îndepărtează de metodele prevăzute la articolele 2.1 și 2.2 din acordul antidumping decât în temeiul articolului 2.7 din același acord și, în consecință, al celei de a doua dispoziții suplimentare referitoare la alineatul (1) al articolului VI din GATT sau, dacă este cazul, al unei prevederi speciale în acest scop, cuprinsă în instrumentele de aderare a acestui ultim membru la OMC.

În aceste împrejurări, articolul 2 alineatul (7) din Regulamentul antidumping de bază nr. 384/96 nu permite instituțiilor, fără a contraveni acordului antidumping, să nu aplice norme de calculare a valorii normale compatibile cu articolele 2.1 și 2.2 din acest acord atunci când a doua dispoziție suplimentară referitoare la alineatul (1) al articolului VI din GATT nu este aplicabilă și când instrumentele de aderare la OMC ale țării exportatoare nu prevăd o astfel de posibilitate. Obligația care decurge din aceste acorduri constă în aplicarea față de alți membri ai OMC precum Republica Armenia a unor norme compatibile cu articolele 2.1 și 2.2 din acordul antidumping sub rezervele expuse mai sus. În această privință, articolele menționate cuprind un ansamblu de norme clare, precise și detaliate care stabilesc modalitățile de calculare a valorii normale a produsului similar fără a fi însoțite de condiții care să lase aplicarea lor la discreția membrilor OMC. Pe de altă parte, posibilitatea de a deroga de la aceste norme în temeiul celei de a doua dispoziții suplimentare referitoare la alineatul (1) al articolului VI din GATT, la care face trimitere articolul 2.7 din acordul antidumping, este delimitată cu precizie. În special, intră în domeniul de aplicare al acestei dispoziții țările al căror comerț constituie obiectul unui monopol complet sau cvasicomplet și unde toate prețurile interne sunt fixate de stat. Prin urmare, această normă de drept este clară în privința perimetrului situațiilor pe care le are în vedere, astfel încât să permită atât instituțiilor să aprecieze dacă un membru al OMC îndeplinește descrierea relevantă, cât și instanței Uniunii să controleze această apreciere și să deducă, dacă este cazul, consecințele care se impun în temeiul jurisprudenței.

În acest context, atunci când legiuitorul Uniunii adoptă dispoziții referitoare la țări lipsite de economie de piață aplicabile unui membru al OMC care figurează pe o listă de astfel de țări precum lista cuprinsă în nota de subsol inserată la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, acest exercițiu se situează în domeniul de aplicare al celei de a doua dispoziții suplimentare referitoare la alineatul (1) al articolului VI din GATT și impune, în consecință, o apreciere privind problema dacă acest membru al OMC îndeplinește condițiile stabilite de dispoziția în discuție.

(a se vedea punctele 48-50 și 52)

3.      După aderarea Republicii Armenia la Organizația Mondială a Comerțului, includerea acestei țări pe lista cuprinsă în nota de subsol inserată la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul antidumping de bază nr. 384/96 nu mai este compatibilă cu sistemul de norme pe care le stabilesc articolele 2.1 și 2.2 din Acordul privind aplicarea articolului VI din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994 (acordul antidumping) și a doua dispoziție suplimentară referitoare la articolul VI din Acordul general pentru tarife și comerț (GATT), în măsura în care o astfel de includere are ca efect faptul că aplicarea articolului 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul menționat depinde de admiterea prealabilă a unei cereri de acordare a statutului de întreprindere care funcționează în condiții de economie de piață, formulată de întreprinderea vizată, și, în caz de respingere a cererii menționate, determină aplicarea metodologiei țării terțe cu economie de piață. Astfel, în absența oricărui element care să justifice să se considere că Armenia îndeplinește criteriile stabilite în a doua dispoziție suplimentară referitoare la alineatul (1) al articolului VI din GATT și ținând seama de faptul că Armenia nu îndeplinește condițiile de la această dispoziție, referirea la Armenia în nota de subsol inserată la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul menționat nu constituie un temei valid pentru aplicarea metodologiei țării terțe cu economie de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) literele (a) și (b) din același regulament și trebuie, în această măsură, să fie declarată inaplicabilă în temeiul articolului 277 TFUE.

(a se vedea punctele 59 și 60)