HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra)
9 februarie 2011(*)
„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale ALPHAREN – Mărci naționale verbale anterioare ALPHA D3 – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] – Examinare din oficiu a faptelor – Articolul 74 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 76 din Regulamentul nr. 207/2009)”
În cauza T‑222/09,
Ineos Healthcare Ltd, cu sediul în Warrington, Cheshire (Regatul Unit), reprezentată de domnii S. Malynicz, barrister, și A. Smith, solicitor,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de domnul A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI fiind
Teva Pharmaceutical Industries Ltd, cu sediul în Ierusalim (Israel),
având ca obiect o acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 24 martie 2009 (cauza R 1897/2007‑2), privind o procedură de opoziție între Teva Pharmaceutical Industries Ltd și Ineos Healthcare Ltd,
TRIBUNALUL (Camera a patra),
compus la deliberare din domnul O. Czúcz, președinte, doamna I. Labucka (raportor) și domnul K. O’Higgins, judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
având în vedere cererea depusă la grefa Tribunalului la 1 iunie 2009,
având în vedere memoriul în răspuns depus la grefa Tribunalului la 2 octombrie 2009,
având în vedere scrisoarea reclamantei din 14 mai 2010, în care aceasta preciza că nu mai solicită să fie ascultată în ședință,
având în vedere întrebările scrise ale Tribunalului adresate părților,
având în vedere observațiile depuse de părți la grefa Tribunalului la 11 și la 14 iunie 2010,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 3 martie 2005, reclamanta, Ineos Healthcare Ltd, a formulat o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146), cu modificările ulterioare [înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1)].
2 Marca a cărei înregistrare s‑a solicitat este semnul verbal ALPHAREN.
3 După limitarea intervenită în cursul procedurii în fața OAPI, produsele a căror înregistrare s‑a solicitat fac parte din clasa 5 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, astfel cum a fost revizuit și modificat, și corespund următoarei descrieri: „produse farmaceutice și de uz veterinar care conțin hidroxid de carbonat de magneziu, hidroxid de carbonat de fer, hidrotalcit sau derivați ai acestor substanțe; produse farmaceutice și de uz veterinar pentru dializă renală și pentru tratamentul tulburărilor și al afecțiunilor renale; agenți de legare a fosfatului pentru tratamentul hiperfosfatemiei”.
4 Cererea de înregistrare a mărcii comunitare a fost publicată în Buletinul mărcilor comunitare nr. 49/2005 din 5 decembrie 2005.
5 La 6 martie 2006, Teva Pharmaceutical Industries Ltd (denumită în continuare „persoana care a formulat opoziția”) a formulat opoziție împotriva înregistrării mărcii solicitate pentru produsele vizate la punctul 3 de mai sus, în temeiul articolului 42 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 41 din Regulamentul nr. 207/2009).
6 Opoziția era întemeiată pe următoarele mărci anterioare:
– marca verbală maghiară ALPHA D3 nr. 134972 pentru „produse farmaceutice pentru reglarea nivelului calciului” din clasa 5;
– marca verbală lituaniană ALPHA D3 nr. 20613 pentru „produse farmaceutice pentru reglarea nivelului calciului” din clasa 5;
– marca verbală letonă ALPHA D3 înregistrată sub numărul M30407 pentru „produse farmaceutice cu proprietăți de reglare a nivelului calciului” din clasa 5;
7 Motivele invocate în susținerea opoziției erau cele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009].
8 La 9 octombrie 2007, divizia de opoziție a admis în totalitate opoziția pe baza mărcii maghiare anterioare.
9 La 29 noiembrie 2007, reclamanta a introdus o cale de atac în fața OAPI împotriva deciziei diviziei de opoziție, în temeiul articolelor 57-62 din Regulamentul nr. 40/94 (devenite articolele 58-64 din Regulamentul nr. 207/2009).
10 Prin Decizia din 24 martie 2009 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a doua de recurs a OAPI a respins calea de atac. În special, aceasta a considerat că marca maghiară anterioară nu putea fi luată în considerare din cauza lipsei traducerii în limba de procedură a certificatului de înregistrare. Faptul că opoziția a fost admisă exclusiv pe baza mărcii maghiare anterioare ar justifica în sine anularea deciziei diviziei de opoziție. Totuși, întrucât a considerat că o decizie care are același dispozitiv precum decizia diviziei de opoziție putea fi adoptată în momentul în care s‑a pronunțat asupra căii de atac, în exercitarea puterii sale de apreciere, camera de recurs a examinat celelalte mărci pe care s‑a întemeiat opoziția. În această privință, camera de recurs arată în special că produsele acoperite de înregistrările letonă și lituaniană erau identice celor acoperite de marca maghiară anterioară, iar părțile avuseseră ocazia de a își face cunoscute observațiile cu privire la totalitatea împrejurărilor speței. Camera de recurs a arătat că semnele în conflict prezentau un anumit grad de similitudine pe plan vizual, fonetic și conceptual. De asemenea, camera de recurs a concluzionat că produsele erau în parte identice și în parte similare. Camera de recurs a arătat că acest factor prevala asupra gradului mai redus de similitudine între mărci. Camera de recurs a concluzionat în esență că exista un risc de confuzie în percepția consumatorului mediu, care face parte din publicul relevant și care, întrucât nu dispune de același nivel de cunoștințe și competențe în domeniul biochimiei și farmacologiei precum profesioniștii din aceste domenii, este mai expus unui astfel de risc.
Procedura și concluziile părților
11 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
12 OAPI solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
13 În susținerea acțiunii formulate, reclamanta invocă patru motive, dintre care primul era întemeiat pe nedovedirea similitudinii produselor de către persoana care a formulat opoziția, al doilea pe încălcarea articolului 73 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009), al treilea pe încălcarea articolului 74 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 76 din Regulamentul nr. 207/2009), iar al patrulea pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 în ce privește determinarea publicului relevant.
Cu privire la primul motiv, întemeiat pe nedovedirea similitudinii produselor de către persoana care a formulat opoziția
Argumentele părților
14 Reclamanta susține că, în lumina jurisprudenței Curții, pentru a aprecia similitudinea produselor în cadrul unei proceduri de opoziție, sarcina probei revine persoanei care a formulat opoziția. Probele pretinsei similitudini a produselor, prezentate de către persoana care a formulat opoziția, ar fi insuficiente și s‑ar limita la două scrisori adresate reclamantei și la un prospect pentru pacienți. Pe de altă parte, reclamanta contestă de asemenea caracterul probant al prospectului menționat. Aceasta adaugă că probele trebuie să privească toți factorii pertinenți pentru compararea produselor, inclusiv natura, destinația, utilizarea acestora, precum și caracterul lor concurent sau complementar.
15 OAPI contestă argumentele reclamantei.
Aprecierea Tribunalului
16 Reiese din norma 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 40/94 (JO L 303, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 189) că actul de opoziție trebuie să cuprindă, între altele, motivele pe care se bazează opoziția. Norma 15 alineatul (3) litera (b) din regulamentul menționat prevede că actul de opoziție poate conține o declarație precisă a motivelor care să prezinte faptele principale și argumentele pe care se bazează opoziția, precum și dovezile aduse în sprijinul opoziției. Norma 19 alineatul (1) din regulamentul amintit precizează că OAPI oferă persoanei care a formulat opoziția posibilitatea de a prezenta faptele, dovezile și argumentele în sprijinul opoziției sale sau de a completa orice fapte, dovezi sau argumente deja prezentate în temeiul normei 15 alineatul (3), într‑un termen pe care îl stabilește și care trebuie să fie de cel puțin două luni de la data la care se consideră că procedurile de opoziție încep în conformitate cu norma 18 alineatul (1).
17 Reiese din dispozițiile citate anterior că, în cadrul unei proceduri de opoziție, persoana care formulează opoziția are posibilitatea, și nu obligația, de a aduce dovezi în susținerea opoziției, în special în ce privește similitudinea produselor și a serviciilor în cauză.
18 În această privință, trebuie să se constate că, astfel cum reiese din dosarul OAPI, prin scrisoarea din 7 aprilie 2006 și în temeiul normei 19 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95, OAPI a solicitat persoanei care a formulat opoziția să prezinte fapte, dovezi și argumente în susținerea opoziției sau în scopul completării celor existente în formularul pentru intrarea în opoziție, precizând că, în lipsa prezentării acestora, OAPI urmează să adopte decizia privind opoziția în temeiul probelor pe care le are la dispoziție.
19 Prin scrisoarea din 18 iulie 2006, persoana care a formulat opoziția a prezentat argumente suplimentare. În continuare, reclamanta și‑a prezentat observațiile prin scrisoarea din 31 octombrie 2006, cu privire la care persoana care a formulat opoziția și‑a exprimat punctul de vedere într‑o scrisoare din 16 februarie 2007.
20 Trebuie precizat de asemenea că, în contradicție cu ceea ce susține în esență reclamanta, Curtea, în Ordonanța din 9 martie 2007, Alecansan/OAPI (C‑196/06 P, punctul 24), nu s‑a pronunțat nicidecum cu privire la aspectul sarcinii probei care ar reveni persoanei care a formulat opoziția în cadrul unei proceduri de opoziție. La punctul 24 din ordonanța citată, Curtea a subliniat numai că, în vederea aplicării articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, este obligatoriu să se stabilească o similitudine a produselor chiar și în cazul identității semnelor.
21 De asemenea, dovezile menționate în norma 15 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 2868/95 nu trebuie să vizeze în mod obligatoriu toate aspectele comparației produselor, contrar susținerilor reclamantei.
22 Așadar, având în vedere cele de mai sus, în cadrul unei proceduri de opoziție, persoana care a formulat opoziția nu are obligația de a prezenta probe referitoare la similitudinea produselor în cauză. De aici rezultă de asemenea că argumentul reclamantei referitor la caracterul probant al unui prospect destinat pacienților prezentat OAPI de persoana care a formulat opoziția este lipsit de relevanță în cadrul prezentului motiv. În consecință, prezentul motiv trebuie respins.
Cu privire la al doilea și la al treilea motiv, întemeiate pe încălcarea articolului 73 și, respectiv, a articolului 74 din Regulamentul nr. 40/94
23 Întrucât atât al doilea, cât și al treilea motiv privesc utilizarea de către camera de recurs a anumitor cercetări în vederea stabilirii unei similitudini între produsele acoperite de mărcile letonă și lituaniană anterioare și în special „produse[le] farmaceutice și de uz veterinar care conțin hidroxid de carbonat de magneziu, hidroxid de carbonat de fer, hidrotalcit sau derivați ai acestor substanțe” (denumite în continuare „produsele A”) și „agenți[i] de legare a fosfatului pentru tratamentul hiperfosfatemiei” (denumiți în continuare „produsele C”) acoperiți de marca a cărei înregistrare s‑a solicitat, Tribunalul consideră oportună examinarea împreună a celui de al doilea și a celui de al treilea motiv. Se impune să se înceapă cu examinarea celui de al treilea motiv.
Argumentele părților
24 În cadrul celui de al treilea motiv invocat, reclamanta susține că, întrucât a efectuat din proprie inițiativă căutări pe internet în scopul comparării produselor, astfel cum ar rezulta din cuprinsul punctului 40 din decizia atacată, camera de recurs a încălcat obligația prevăzută la articolul 74 din Regulamentul nr. 40/94 potrivit căreia, în cadrul unei proceduri privind motivele relative de refuz al înregistrării, aceasta trebuie să limiteze examinarea la motivele invocate și la cererile introduse de părți. Această dispoziție ar viza de asemenea prezentarea probelor de către părți. Cercetările amintite ar fi constat în consultarea unui dicționar medical online, a unui site internet al guvernului american consacrat testelor clinice și a unui site internet al unei societăți diferite de reclamantă, care face parte din același grup de societăți. Reclamanta arată de asemenea că, în ce privește similitudinea dintre produsele acoperite de mărcile letonă și lituaniană anterioare și produsele A și produsele C acoperite de marca a cărei înregistrare s‑a solicitat, elementele preluate de camera de recurs de pe internet au avut un rol determinant.
25 În cadrul celui de al doilea motiv formulat, reclamanta reproșează în esență camerei de recurs faptul că a întemeiat decizia atacată pe motive cu privire la care nu avusese posibilitatea să își precizeze poziția. Astfel, aceasta arată că nu a avut niciodată oportunitatea de a‑și preciza punctul de vedere cu privire la probele pe care camera de recurs le preluase de pe internet. Reclamanta adaugă că, dacă ar fi avut posibilitatea de a se exprima cu privire la aceste probe, ar fi putut dovedi ce factori făceau improbabilă concluzia potrivit căreia produsele erau similare.
26 În ceea ce privește al treilea motiv, OAPI arată că, în lumina Hotărârii Tribunalului din 24 septembrie 2008, Anvil Knitwear/OAPI – Aprile e Aprile (Aprile) (T‑179/07, nepublicată în Repertoriu, punctele 72 și 75), camera de recurs nu era autorizată să considere dovedit argumentul similitudinii produselor, invocat de persoana care a formulat opoziția, în lipsa unor susțineri contrare prezentate de reclamantă. În consecință, aceasta avea obligația de a efectua propria examinare a similitudinii produselor pe baza listelor produselor acoperite de mărcile în conflict. OAPI consideră că, în aceste condiții, camera de recurs putea efectua cercetări în mod legal și din proprie inițiativă, prin consultarea unor surse de informații neutre sau a unor surse de informații cunoscute de reclamantă, în măsura în care aceste cercetări erau destinate exclusiv verificării exactității motivelor și argumentelor persoanei care a formulat opoziția.
27 În ceea ce privește al doilea motiv, OAPI contestă argumentele reclamantei și precizează că, în lumina jurisprudenței Tribunalului, dreptul de a fi ascultat, astfel cum este consacrat prin articolul 73 a doua teză din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 75 a doua teză din Regulamentul nr. 207/2009), nu se aplică poziției finale pe care administrația intenționează să o adopte. Această afirmație este valabilă și în cazul documentelor care confirmă și participă la constatarea finală a similitudinii produselor. În plus, documentele preluate de pe internet nu ar fi făcut decât să confirme poziția inițială a camerei de recurs, exprimată la punctul 42 din decizia atacată. OAPI adaugă că reclamanta putea prezenta observații cu privire la susținerile persoanei care a formulat opoziția anterior adoptării deciziei atacate, ceea ce aceasta nu ar fi făcut. În cele din urmă, OAPI consideră că, deși camera de recurs a săvârșit o eroare atunci când nu a pus în discuția părților rezultatele cercetărilor efectuate pe internet, concluzia privind comparația produselor ar rămâne aceeași. O astfel de încălcare a articolului 73 din Regulamentul nr. 40/94 nu ar justifica anularea deciziei atacate.
Aprecierea Tribunalului
28 Potrivit articolului 74 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94, „în cazul unei proceduri privind motivele relative de respingere a înregistrării, examinarea [OAPI] este limitată la motivele invocate și la cererile introduse de părți”.
29 Această dispoziție vizează în special temeiul de fapt al deciziilor OAPI, respectiv situația de fapt și probele pe care deciziile amintite se pot întemeia în mod valabil. Astfel, camera de recurs, pronunțându‑se asupra unei căi de atac împotriva unei decizii care pune capăt unei proceduri de opoziție, nu își poate întemeia decizia decât pe faptele și pe dovezile prezentate de părți. Totuși, limitarea temeiului de fapt al analizei realizate de camera de recurs nu exclude luarea în considerare, pe lângă faptele prezentate explicit de părți în cursul procedurii de opoziție, a faptelor notorii, adică a faptelor care pot fi cunoscute de orice persoană sau care pot fi cunoscute din surse general accesibile [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 22 iunie 2004, Ruiz‑Picasso și alții/OAPI – DaimlerChrysler (PICARO), T‑185/02, Rec., p. II‑1739, punctele 28 și 29 și jurisprudența citată, și Hotărârea Aprile, citată anterior, punctul 71].
30 În speță, camera de recurs s‑a referit, la punctele 40 și 41 din decizia atacată, la rezultatele cercetărilor sale pe internet. Mai precis, astfel cum reiese de la punctul 40 din decizia atacată, camera de recurs a folosit definiția hiperfosfatemiei, inclusă în specificația produselor C ale mărcii a cărei înregistrare s‑a solicitat, pe care a găsit‑o în dicționarul de termeni medicali online. Camera de recurs a căutat de asemenea pe site‑ul internet al guvernului american consacrat testelor clinice indicațiile terapeutice ale hidroxidului de carbonat de magneziu, ale hidroxidului de carbonat de fer sau ale hidrotalcitului, care fac parte dintre produsele A ale mărcii a cărei înregistrare s‑a solicitat. În cele din urmă, la punctul 41 din decizia atacată, camera de recurs s‑a referit la informațiile privitoare la interacțiunea dintre produsele în cauză, care demonstrau că acestea sunt strâns legate și că sunt destinate unor pacienți care suferă de afecțiuni renale, găsite pe site‑ul internet al unei societăți diferite de reclamantă și care face parte din același grup. Trebuie arătat că aceste fapte nu sunt contestate de OAPI.
31 Chiar dacă rezultatele cercetărilor respective au fost preluate de pe site‑urile internet menționate la punctul 30 de mai sus, care sunt general accesibile, această împrejurare nu poate fi suficientă în speță pentru a considera că este vorba despre fapte notorii. Astfel, este vorba despre descrierea produselor farmaceutice și despre indicațiile lor terapeutice, care, ținând seama de gradul lor de tehnicitate, nu pot fi nicidecum considerate drept informații care constituie fapte notorii.
32 În consecință, trebuie să se constate că, prin luarea în considerare a rezultatelor cercetărilor pe internet menționate la punctul 30 de mai sus, camera de recurs a încălcat articolul 74 din Regulamentul nr. 40/94 în măsura în care faptele care decurg din cercetările sale pe internet la care a făcut trimitere nu sunt notorii.
33 Totuși, potrivit unei jurisprudențe constante, în cazul în care, în împrejurările particulare ale speței, această eroare nu a putut să aibă o influență determinantă în ceea ce privește rezultatul, argumentația întemeiată pe o astfel de eroare este inoperantă și nu poate fi suficientă pentru a justifica anularea deciziei atacate [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 12 septembrie 2007, Philip Morris Products/OAPI (Forma unui pachet de țigări), T‑140/06, nepublicată în Repertoriu, punctul 72 și jurisprudența citată].
34 În această privință, trebuie arătat că partea cea mai importantă din descrierea produselor A și C acoperite de marca a cărei înregistrare s‑a solicitat a fost preluată din rezultatele cercetărilor pe internet menționate la punctul 30 de mai sus. Pe de altă parte, trebuie amintit că descrierea produselor în cauză constituie punctul de plecare al oricărei comparații a produselor, care reprezintă o etapă indispensabilă a aprecierii riscului de confuzie. În speță, trebuie să se sublinieze că nu era posibil să se formuleze de camera de recurs o concluzie potrivit căreia există o similitudine între produsele A și produsele C, pe de o parte, și produsele acoperite de mărcile letonă și lituaniană anterioare, pe de altă parte și, în consecință, aceasta nu putea concluziona, la punctul 58 din decizia atacată, în sensul existenței riscului de confuzie fără a se referi la faptele preluate din cercetările contestate. În consecință, fără utilizarea informațiilor amintite, decizia atacată ar fi fost diferită într‑o măsură semnificativă, contrar afirmațiilor OAPI.
35 În schimb, în ceea ce privește „produsele farmaceutice și de uz veterinar pentru dializă renală și pentru tratamentul tulburărilor și afecțiunilor rinichilor” (denumite în continuare „produsele B”), acoperite de marca a cărei înregistrare s‑a solicitat, informațiile preluate din cercetările contestate, menționate la punctul 41 din decizia atacată, nu au făcut decât să confirme concluzia camerei de recurs privitoare la similitudinea produselor în cauză. În consecință, încălcarea articolului 74 din Regulamentul nr. 40/94, constatată la punctul 32 de mai sus, nu justifică anularea deciziei atacate în ceea ce privește produsele B.
36 Pe de altă parte, se impune respingerea argumentului OAPI referitor la consecințele care decurg din Hotărârea Aprile, citată anterior (punctele 72 și 75). Deși este adevărat că, în această hotărâre, Tribunalul a afirmat că OAPI nu este obligat să considere dovedite aspectele invocate de o parte care nu au fost repuse în discuție de cealaltă parte din procedură, acesta nu a afirmat nicidecum că OAPI ar fi autorizat să depășească condițiile examinării prevăzute la articolul 74 din Regulamentul nr. 40/94.
37 Rezultă din toate cele de mai sus că utilizarea de către camera de recurs a rezultatelor cercetărilor sale pe internet, menționate la punctul 30 de mai sus, este afectată de eroare, astfel încât se impune admiterea celui de al treilea motiv în măsura în care camera de recurs a confirmat, în decizia atacată, respingerea cererii de înregistrare a semnului solicitat pentru produsele A și pentru produsele C și respingerea acesteia pentru produsele B, fără a fi necesară pronunțarea de către Tribunal cu privire la al doilea motiv.
38 Întrucât decizia atacată a fost anulată în parte în urma examinării celui de al treilea motiv, se impune să se examineze de asemenea cel de al patrulea motiv.
Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 în ceea ce privește determinarea publicului relevant
Argumentele părților
39 Reclamanta susține că s‑a săvârșit o eroare de către camera de recurs cu ocazia identificării publicului relevant atunci când a considerat, la punctul 36 din decizia atacată, că produsele în cauză erau de asemenea disponibile în regim de vânzare liberă către public, în farmacii. Reclamanta contestă această afirmație din două motive. Mai întâi, în ceea ce privește produsele acoperite de mărcile letonă și lituaniană anterioare, singurul element de probă, respectiv prospectul pentru consumatori, ar demonstra că alfacalcidolul, produs farmaceutic din categoria produselor acoperite de mărcile anterioare, era disponibil numai pe bază de prescripție medicală. Această simplă constatare ar fi putut permite să se concluzioneze în sensul unui public specializat. De asemenea, potrivit reclamantei, produsele acoperite de marca a cărei înregistrare s‑a solicitat pot fi eliberate numai pe bază de prescripție medicală. Atunci când a considerat, la punctul 58 din decizia atacată, că în cazul consumatorilor medii se putea vorbi despre un nivel de atenție superior mediei, camera de recurs ar fi omis că aceștia aveau la dispoziție o prescripție sau, cel puțin, că beneficiau de asistență specializată din partea unui profesionist calificat în domeniul medical.
40 OAPI contestă argumentele reclamantei.
Aprecierea Tribunalului
41 Potrivit jurisprudenței, în cadrul aprecierii globale a riscului de confuzie, este necesar să se ia în considerare consumatorul mediu al categoriei de produse vizate, normal informat și suficient de atent și de avizat. De asemenea, este necesar să se ia în considerare faptul că nivelul atenției consumatorului mediu poate varia în funcție de categoria de produse sau servicii în cauză [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 13 februarie 2007, Mundipharma/OAPI – Altana Pharma (RESPICUR), T‑256/04, Rep., p. II‑449, punctul 42 și jurisprudența citată].
42 În speță, camera de recurs a considerat, la punctul 36 din decizia atacată, că publicul relevant includea în același timp profesioniști din domeniul medical (medici, farmaciști, asistenți) și consumatori medii, respectiv pacienții și persoanele care îi îngrijesc pe aceștia. Camera de recurs a considerat că nu este posibilă excluderea consumatorului mediu din publicul relevant întrucât specificația produselor nu era limitată la medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală și că, în consecință, nu se putea exclude ca produsele respective să fie disponibile în regim de vânzare liberă. Dat fiind că mărcile anterioare erau înregistrate în Letonia și în Lituania, publicul relevant este alcătuit, potrivit camerei de recurs, din profesioniștii din domeniul medical și din consumatorii medii din aceste două țări.
43 Potrivit jurisprudenței, în cazul în care produsele în cauză sunt medicamente pentru care este necesară prescripţie medicală înainte de a putea fi vândute consumatorilor în farmacii, publicul relevant este constituit atât din consumatori finali, cât şi din profesionişti din domeniul sănătăţii, mai precis medicii care prescriu medicamentul şi farmaciştii care vând medicamentul prescris. Deși alegerea acestor produse este influențată sau determinată de intermediari, un risc de confuzie poate exista și pentru consumatori, din moment ce aceștia se pot întâlni cu aceste produse chiar și în cursul unor operațiuni de cumpărare care au loc pentru fiecare dintre produsele arătate, privite în mod individual, în momente diferite (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 26 aprilie 2007, Alcon/OAPI, C‑412/05 P, Rep., p. I‑3569, punctele 52-63).
44 Astfel cum reiese din jurisprudența citată anterior, chiar și în cazul medicamentelor eliberate exclusiv pe bază de prescripție medicală, nu este exclus ca consumatorul mediu să facă parte din publicul relevant. În consecință, camera de recurs a constatat în mod întemeiat că publicul relevant se compune în același timp din profesioniști din domeniul medical și din consumatori medii.
45 În consecință, întrebarea dacă medicamentele în cauză pot fi accesibile în regim de vânzare liberă nu este relevantă în speță întrucât, deși camera de recurs a săvârșit o eroare de apreciere cu privire la modul de vânzare a produselor în cauză, concluzia privitoare la alcătuirea publicului relevant ar rămâne neschimbată.
46 În consecință, se impune respingerea prezentului motiv. Rezultă din cele de mai sus că se impune anularea deciziei atacate în ceea ce privește produsele A și produsele C.
Cu privire la cheltuielile de judecată
47 Potrivit articolului 87 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, în cazul în care părțile cad în pretenții cu privire la unul sau la mai multe capete de cerere, Tribunalul poate să repartizeze cheltuielile de judecată. În speță, întrucât cererea reclamantei nu a fost admisă decât pentru o parte dintre produsele în cauză, trebuie să se decidă că OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată ale reclamantei.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a patra)
declară și hotărăște:
1) Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 24 martie 2009 (cauza R 1897/2007‑2) în ceea ce privește produsele din următoarele categorii: „produse farmaceutice și de uz veterinar care conțin hidroxid de carbonat de magneziu, hidroxid de carbonat de fer, hidrotalcit sau derivați ai acestor substanțe”, „agenți de legare a fosfatului pentru tratamentul hiperfosfatemiei”.
2) Respinge în rest acțiunea.
3) OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Ineos Healthcare Ltd.
4) Ineos Healthcare suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 9 februarie 2011.
Semnături